Secţiuni » Arii de practică » Business » Asigurări
Asigurări
CărţiProfesionişti

Scurte considerente privind art. 23 alin. 1 din Legea 132/2017


30.04.2020 | Marin Florian IORDACHE
Secţiuni: Asigurări, Content, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Marin Florian Iordache

Marin Florian Iordache

Unul din textele de lege oportun introduse in actul normativ ce vizeaza asigurarea de raspundere civila auto il constituie reglementarea specificata in dispozitiile art. 23 alin. 1 din Legea nr. 132/2017 care, in forma actuala, permite toate modalitatile de lichidare prin plata a dosarelor de daune ce, in actele normative anterioare respectiv Legea nr. 136/1995 si normele emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara in aplicarea acestui act normativ, erau dificil de pus in practica de catre participantii economici la derularea gestionarii si lichidarii unui dosar de daune.

Pornind de la obiectul contractului de asigurare de raspundere civila auto obligatorie, respectiv obligatia asiguratorului ca in cazul producerii unui eveniment risc asigurat sa plateasca o despagubire si de la titularul dreptului la despagubire stipulat legal cu reflectare in modalitatea de lichidare a dosarelor de daune si de aplicare a art. 14 alin. 3 din Legea nr. 132/2017 pe stabilirea cuantumului despagubirii, textul de lege specificat este unul nou in materie care acopera partial disfunctionalitatile anterioare in gestionarea si lichidarea dosarelor de daune.

Reluand ideea, situatia faptica a dosarelor de daune auto este de acordare de despagubiri in proportie majoritara cu cuantificarea despagubirilor pe teza a doua din art. 14 alin. 3 din Legea nr. 132/2017, respectiv pe baza documentelor emise de unitatile reparatoare autorizate. Aceasta intrucat majoritatea persoanelor pagubite prin evenimente rutiere prefera sa procedeze la repararea autovehiculelor in unitati autorizate si, pe baza documentelor emise de catre acestea, sa cuantifice si sa solicite plata despagubirilor raportandu-se la preturile pentru piese si materiale si la tarifele orare de manopera practicate de unitatile de profil.

In principiu lichidarea daunelor, in reglementarile anterioare textului normativ in vigoare ar fi avut doua variante legale prin care asiguratorul avea posibilitatea de a face plata despagubirii cuantificate pe baza documentelor emise de unitatile reparatoare: fie direct catre persoana pagubita, situatie care ar fi generat necesitatea ca aceasta, la randul ei sa faca plata in calitate de client de service catre unitatea reparatoare, sau anterior platii de catre asigurator, sau ulterior acesteia, fie direct unitatii reparatoare. Daca in prima ipoteza este evidenta dificultatea gestionarii patrimoniale, in cea de-a doua ipoteza, in lipsa unei reglementari speciale care sa permita aceasta, s-a recurs la incheierea conventiilor de colaborare intre societatile de asigurare reasigurare si unitatile reparatoare in domeniul constatarii si lichidarii daunelor auto, ca si instrument juridic si fiscal necesar pentru a se putea efectua decontarea directa asigurator/unitate reparatoare, doar pe baza cererii de despagubire formulata de persoana pagubita prin care aceasta solicita plata direct in contul si in favoarea tertului creditor (unitate reparatoare).

In reglementarea actuala, necesitatea existentei unui astfel de document juridico-fiscal a fost eliminata, textul de lege permitand o lichidare mai facila a dosarelor de daune, prin norma specificata reglementandu-se si stingerea prin compensare a creantelor duble nascute din acest raport juridic multiplu: creanta detinuta de unitatea reparatoare asupra beneficiarului lucrarii, pagubit in dosarul de daune, se stinge prin plata directa efectuata de asigurator la cererea si ordinul expres al persoanei prejudiciate, operand astfel o dubla stingere de obligatiilor juridice avand izvoare de drept diferite: raportul de lucrari de service si raportul de lichidare daune derivand din contractul de asigurare.

Deficienta vadita a normei apare in situatia in care asiguratorul nu executa cererea de plata formulata in favoarea unui tert. Textul de lege este lipsit de sanctiune juridica iar impotriva asiguratorului persoana pagubita nu poate exercita decat o actiune in pretentii intrucat este de natura contractului de asigurare si a obiectului acestuia obligatia asiguratorului de a achita o despagubire direct catre persoana pagubita in urma unui eveniment rutier. Se naste astfel intrebarea legitima daca tertul are o actiune proprie impotriva asiguratorului sau doar impotriva persoanei pagubite, nascuta din raportul juridic extraasigurare existent intre tert si persoana pagubita. Din interpretarea actului normativ in integralitatea lui nu rezulta posibilitatea exercitarii unei actiuni directe, fiind un raport juridic conditional si indirect, astfel incat textul de lege poate ramane fara efecte. Apreciez ca nu exista posibilitatea exercitarii unei actiuni pauliene/oblice de catre tertul creditor direct impotriva asiguratorului intemeiata pe dispozitile art. 1560 Cod Civil in conditiile in care debitorul obligational al tertului nu ramane in pasivitate in relatia cu propriul debitor, asiguratorul de raspundere civila auto obligatorie.

Devine astfel necesara o completare a actului normativ, Legea nr. 132/2017, pentru a nu lipsi de eficacitate juridica partiala norma mentionata, prin introducerea dreptului la actiune directa a tertului impotriva asiguratorului de raspundere civila auto obligatorie, in conditiile si sub sanctiunile legale prevazute de legea speciala pentru asiguratorul care nu isi indeplineste obligatiile legale sau le indeplineste in mod defectuos, in vederea respectarii drepturilor derivate din raportul juridic multiplu reglementat si consfintit.

Avocat Marin Florian Iordache

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro