Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Arbitraj
Arbitraj
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Official partner: Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional CCIR
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Arbitraj, Articole, Drept penal, RNSJ, SELECTED, Studii

Scurte considerații în legătură cu o modalitate specială de exercitare ilegală a profesiei de arbitru în România

7 decembrie 2022 | Cezar Paul DIACONESCU
Cezar Paul Diaconescu

Cezar Paul Diaconescu

Abstract.

Over the last years several illegal self-named national and regional „arbitration tribunals”, of what actually want to be arbitration courts, have emerged in Romania. The persons who compose these illegally established bodies are illegally practising arbitration, and the arbitral awards such bodies might issue, are in all cases susceptible to be held void by courts of law in setting aside procedures, and reasonably impossible to enforce. This article briefly analyses the illegality of such bodies, the consequence with respect to the arbitral awards that might be issued by them, and proposes more drastic sanctions, of penal nature, with respect to such illegality

I. Expunerea situatiei de fapt analizate.

In ultimii ani asistam cu nedumerire si ingrijorare fireasca, atat prin prisma lipsei de reactie a organelor in drept sa reactioneze, cat si prin aceea a lipsei unor mesaje clare de dezavuare, dezicere si condamnare de catre profesionistii onesti ai arbitrajului intern si international, desfasurat in fapt sau ca loc juridic de desfasurare in Romania, a ceea ce, din pacate, tinde sa devina un fenomen la scara destul de larga si anume, cel mentionat in titlul prezentului articol.

Este vorba, dupa cum vom vedea si incerca sa analizam, mai putin ca fenomen social si mai cu seama in lumina juridica, de constituirea in mod ilegal a ceea ce s-ar dori a fi niste curti de arbitraj si, in cadrul acestora, de exercitarea ilegala a profesiei de arbitru, intr-una din formele posibile ale unei asemenea fapte.

In peisajul juridic intern au aparut si s-au promovat, din pacate inclusiv prin intermediul unor medii prestigioase, aceea ce ele insele intituleaza in mod ridicol “tribunale de arbitraj <<judiciar>>”, care, in pofida denumirii, se vor a fi in realitate, desigur, veritabile curti de arbitraj, constituite insa in mod evident cu incalcarea legii. Persoanele care le compun fac de buna seama o confuzie intre concepte, notiunea de  „tribunal” in materie arbitrala fiind, asa cum cade de acord intreaga doctrina de specialitate[1], mutatis mutandis, echivalentul unui complet de judecata in justitia etatica. Astfe ceea aceste persoana denumesc tribunal arbitral se vrea a fi o intreaga curte de arbitraj.

JURIDICE by Night

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

In retorica acestor entitati, curtile arbitrale, constituite cu incalcarea legii, sau, dupa caz, fiintand in fapt, sunt asadar denumite „tribunale de arbitraj”, iar uneori li se adauga atributul „judiciar”, veritabila si elementara contradictie intre termeni, pentru orice absolvent de facultate de drept… Prin adaugarea particulei „judiciar” asistam la un soi de oximoron, arbitrajul fiind alternativ sau poate opus justitiei etatice, careia ii este propriu termenul „judiciar”.

Exemplificativ, pentru a avea dimensiunea fenomenului, semnalam existenta unor anunturi de tip … teleshopping[2]  sau chiar de… recrutare prin mica publicitate[3] pe pagina proprie de facebook. Sigur ca nu este intentia noastra sa ridiculizam acele metode de publicitate in genere, ci aceea de a semnala lipsa unei compatibilitati intre solemnitatea care ar trebui sa guverneze si aceasta modalitate alternativa de solutionarea a disputelor si metodele mentionate anterior.

Acest fenomen succede aparitiei cu circa 2 decenii in urma a unui alt fenomen in materia avocaturii, care a parazitat si inca paraziteaza in fapt profesia de avocat si care a fost analizat amplu in literatura de specialiate si  chiar, in fine, condamnat (din ce in ce mai des, in cele din urma) de catre instante nationale si supranationale ca fiind infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii sau activitati, prevazuta si pedepsita de art. 348 Cod penal in vigoare, respectiv art. 281 Cod penal din vechea reglementare in vigoare pana in 2014.

Cu atat mai suprinzator (asa cum s-a intamplat din nefericire si cu structurile in cadrul carora se exercita in mod ilegal profesia de avocat, care aveau uneori printre “sustinatori” si avocati din cadrul barourilor legal constituite, prin lege) este sa vedem avocati care sustin si promoveaza astfel de entitati in … obscura mica publicitate[4].

In fine, diverse stiri si anunturi in mediile proprii infatiseaza “arbitri” “judiciari” (veritabila contradictie in termeni, daca ar fi sa evitam denumirea de “ineptie”) imbracati in … robe cu baveta albastra, manseta albastra si insemnele entitatii ilegal constituite.

Separat de ridicolului situatiei, acest fenomen este in egala masura si scandalos, insa cu toate acestea trebuie sa ne inarmam cu rabdarea unui critic, care pentru a demonstra din punct de vedere juridic un aspect, trebuie, pentru inceput, sa expuna situatia de fapt in toata alcatuirea ei.

II. Succinta analiza juridica a acestor entitati si consecintele juridice care ar putea decurge din desfasurarea activitatii acestora

Sa purcedem, in continuare, la o analiza a cadrului normativ prin care este legiferata infiintarea si functionarea curtilor de arbitraj si a activitatii arbitrilor, care compun tribunale arbitrale in cadrul acestora, pe teritoriul Romaniei.

Potrivit art. 28 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 335/2007[5], Camera de Comert si Industrie a Romaniei, succesoare a entitatii infiintate prin Decretul-Lege 139/1990[6], “organizează activitatea de mediere şi de soluţionare prin arbitraj a litigiilor comerciale şi civile, interne şi internaţionale, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă, de legile speciale în domeniu şi de convenţiile internaţionale la care România este parte”, in prealabil art. 7 (2) din acelasi act normativ mentionand ca “La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti poate funcţiona o singură cameră de comerţ.” O interpretare teleologica si sistematica, coroborata, a acestor 2 texte de lege citate tinde sa denote monopolul camerelor de comert judetene si a camerei de comert nationale in organizarea activatii de solutionare prin arbitraj prin intermediul curtilor de arbitraj, respectiv, posibilitatea existentei in mod corelativ a cate unei singure curti de arbitraj pe langa o singura camera de comert la nivel judetean, respectiv la nivel national.

Spre deosebire insa de reglementarea anterioara, observam ca in actualul Cod penal, este incriminata fapta de exercitare fara drept a unei profesii, doar cu conditia realizarii unei cerinte esentiale in cadrul laturii obiective a infractiunii, anume, asa cum se releva din norma de incriminare “dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale”. Or, aceasta tehnica de incriminare, apreciem noi, fara teama de a gresi, totusi discutabila[7], prin trimitere la legea speciala de organizare, ar da mai degraba masura lipsei tipicitatii obiective a faptelor descrise mai sus, astfel ca de lege lata fapta nu ar putea fi urmarita si pedepsita penal.

Aceasta nu inseamna totusi, a contrario, ca activitatile descrise mai sus capata un caracter legal, ci doar ca acestea, fara a atrage de lege lata o posibila raspundere penala pentru fapta incriminata de catre art. 348 Cod penal, raman totusi nelegale din punct de vedere administrativ, precum si ca antreneaza efecte in plan procesual civil. In opinia noastra aceste efecte se rasfrang asupra hotararilor date de catre aceste entitati, acestea fiind in conditiile mentionate lovite de nulitate.

Cu privire la procedura invocarii si solutionarii unei cereri in pronuntarea nulitatii, potrivit principiului aparentei in drept si al prezumtiei de validitate, ar fi competenta material sa se pronunte acea instanta de control judecatoresc, care ar fi in mod obisnuit competenta sa solutioneze o actiune in anulare, urmand ca aceasta, rasturnand prezumtia de validitate a hotararii atacate, sa o anuleze.

Calitate procesuala activa intr-o asemenea actiune ar avea atat partile din procedura arbitrala (care ar fi presupus in naivitatea lor legalitatea acelor entitati), precum si, nulitatea fiind in opinia noastra una absoluta, orice persoana interesata. Entitatea denumita tribunal arbitral precum si persoanele care o compun, nu au, desigur, calitate procesuala pasiva intr-o asemenea actiune in anulare.

Regimul juridic al consecintei ilegalitatii unei asemenea activitati fiind nulitatea absoluta a hotararii arbitrale si a incheierilor pronuntate, apreciem ca aceasta ar putea fi invocata oricand, deci si in cadrul unei contestatii la executare, spre pilda.

O astfel de cerere in constatarea nulitatii ar putea fi valorificata in cadrul unei actiuni in anulare intemeiate pe dispozitiile Codului de procedura civila.

De lege ferenda apreciem ca s-ar impune incriminarea mai ferma a faptei de exercitare fara drept a unei profesii sau meserii, prin renuntarea la cerinta esentiala „dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale”. Ca tehnica de legiferarea aceasta ar fi mai eficient decat mentionarea in fiecare lege speciala a ca exercitarea fara drept constituie infractiunea prevazuta si pedepesita de catre art. 348 Cod penal.

In loc de concluzie apreciem ca, de asemenea,  ar mai  fi oportune si promovarea de actiuni in constatarea nulitatii absolute a actelor juridice in temeiul carora, in mod aparent entitatile la care ne-am referit, auto-intitulate „tribunale de arbitraj judiciar”, ar avea dreptul de a  functiona. Aceeasi modalitate de a actiona ar putea fi aplicata, daca exista, marcilor prin care aceste entitati si-ar fi protejat denumirea, caracteristicile „robei” pe care „arbitrii” acestor entitati le poarta, astfel cum s-a procedat cu ani in urma si in materia auto-intitulatelor barouri si uniuni ale avocatilor sau de barouri. In acele litigii in dupa mult timp, si dupa depasirea unor reticente, sau a unor aparente impedimente procedurale, in cele din urma balanta a fost, in mod predictibil, inclinata in favoarea barourilor legal constituite, cele care functioneaza in baza legii si nu unor acte juridice de drept privat, infiintate ca entitati de tip asociatie sau de tip similar.

Prezenta contributie este deci un semnal de alarma si isi propune sa fie numai un modest punct de plecare pentru viitoare analize mai ample ale fenomenului social expus si ale consecintelor juridice care ar putea decurge de aici., nicidecum o tratare complexa sau exhaustiva a problematicii semnalate.


[1] A se vedea exempli gratia  ____ referinta. Pentru reglementarile anterioare a se vederea Ion Delean, Sergiu Deleanu – Arbitrajul intern si international, Bucuresti, Rosetti, 2005, p. 137, inclusiv notele de subsol nr. 40 si nr. 41
[2] “OCAZIE UNICĂ !!! ARBITRU JUDICIAR cu DOAR 1.000 lei !!!
Uniunea Națională a Tribunalelor de Arbitraj Instituționalizat oferă posibilitatea obținerii calității de ARBITRU JUDICIAR cu DOAR 1.000 lei” postare din 19.01.2021 – disponibila la 03.02.2022-  pe pagina de facebook intitulata Tribunalul de Arbitraj Institutional Bucuresti care poate fi accesata aici
[3] “OCAZIE UNICĂ !!! ARBITRU JUDICIAR cu DOAR 1.000 lei !!!
Uniunea Națională a Tribunalelor de Arbitraj Instituționalizat oferă posibilitatea obținerii calității de ARBITRU JUDICIAR cu DOAR 1.000 lei, fără alte costuri (cursuri, pregătiri, etc)
Ai posibilitatea să profesezi la TOATE tribunalele de arbitraj din țară, membre UNTAI
1. Dacă aplici în perioada 21 ianuarie 2021 – 1 martie 2021
2. Ești absolvent de studii superioare
Singura structură de arbitraj intituționalizat din România care oferă:
ÎNSCRIERE GRATUITĂ PE TABLOUL ARBITRILOR JUDICIARI.”  postare din 12.09.2021 – disponibila la 03.02.2022 ibidem, ortografierea cu majuscule si alte agramatisme este reprodusa, astfel cum a fost aceasta realizata
[4] Artin Sarchizian – Informatii imobiliare utile
Tribunalul de Arbitraj Judiciar Bucuresti – in publicatia https://www.anuntulimobiliar.ro/utile-Tribunalul_de_Arbitraj_Judiciar_Bucuresti-62.ai accesata la 03.02.2022
[5] Lege a camerelor de comerţ din România, publicata în Monitorul Oficial numărul 836 din data de 6 decembrie 2007
[6] DECRET-LEGE privind camerele de comerţ şi industrie din România, publicat in Monitorul Oficial Nr. 65 din 12 mai 1990
[7] Ca izvor substantial de drept, ar merita analizat din ce motiv si-a facut loc aceasta cerinta esentiala in cadrul laturii obiective a infractiunii din noua reglementare, mai concret daca nu a reprezentat o reactie de slabiciune in fata mai multor solutii de clasare discutabile, care au existat in trecut.


Arbitru international Cezar Paul Diaconescu

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories