Atacul ANAF
8 mai 2023 | Daniel UDRESCU
Daniel Udrescu
Un sistem fiscal bolnav, neintegrat, mai mult manual… Suntem ameninţaţi de controale, de popriri pe care avocaţii le vor întoarce în instanţe, dar pe banii contribuabilului.
SPV-ul nu funcţionează, este conceput doar pentru raportări individuale, comunicare cu tokenul neadecvată pentru birourile de contabilitate, având o gravă lipsă de control sistemic.
Contabilitatea a evoluat mult şi delegarea către prestatorii de sevicii de contabilitate este privită de ANAF extrem de primitiv. Clienţii sunt delegaţi în cadrul firmei de contabilitate, dar tokenul este pentru o singură persoană, fără posibilităţi multiple de accesare. Controalele nu au un nivel de tehnicitate ridicat, ci doar unul manual, unde computerul este doar un instrument de scris. Avem E-factura, dar nu ştim cum să o verificăm electronic. Avem tranzacţii cu banca, dar nu ştim să le verificăm direct, electronic.
Nu sunt înverşunat împotriva ANAF, doar constat.
Exemplu 1. Am scos certificat de atestare fiscală pentru un contribuabil persoană fizică în 15.02.2023 cu zero obligaţii fiscale. În debanda popririlor, clientul primeşte decizie referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de intârziere la declaraţia unică din anul 2022, cu data de 31.12.2022, pentru dobândă eşalonată şi penalităţi de întârziere eşalonate. Clientul nu a făcut niciodată eşalonare, a plătit în termen obligaţia.
Exemplu 2. Alt client primeşte poprire. Pentru ce? După cercetări, deplasări la ANAF, solicitări aflăm că este pentru o decizie de impunere DIN OFICIU, care nu apare a fi comunicată decât în 27.04.2023 pe SPV, din care reiese că în 2016 ar exista o diferenţă de impozit ce pare a fi notată/înscrisă intern de ANAF în 2020, dar apare alt titlu executoriu, cu data de 14.06.2022, nici acesta comunicat. Separat, alt număr de titlu executoriu, altă dată, altă valoare, fără o decizie, ce trebuie luată de la capăt, verificată, cercetată etc, trimisă la avocat pentru contestaţie.
Exemplu 3. Alt client depune rectificativă sau cerere de eşalonare. Nu se întâmplă nimic la ANAF. Avem cereri depuse de doi ani, fără răspuns. Săptămâna aceasta au venit zeci de informări, popriri, titluri executorii, somaţii, de parcă aş lucra pentru ANAF. Solicitări de la DGAF, de la spălarea de bani. Când întrebi informal, toți critică sistemul găunos. Lipsesc minime diligenţe şi toate se sparg în capul PFA, avocat sau altceva, şi microîntreprinderilor care au împrumuturi de la asociaţi, de parcă nu ai avea voie să împrumuţi firma. Ce să mai spun de tranzacţiile speciale, cesiuni, promisiuni de cesiuni, convenţii, drepturi litigioase. Piaţa în Bucureşti s-a dezvoltat şi se pot face bani de cei care riscă. Toate se sparg în capul contabilului care structurează din contracte, tranzacţiile, cu intrări contabile.
Calitatea de expert contabil aş zice normal că se opreşte la zidul nepăsării. Doar că nu este aşa. De la Comunitatea Europeană vin tot felul de bazaconii, pe care oamenii puternici din România le-au sesizat ca genocid economic. Suntem tocaţi mărunt. S-au dat bani pe proiecte europene, apoi s-au confiscat banii pentru că regulile au fost modificate din pix.
Să trecem la energie. Statul te fură, pentru că preţul energiei se compune din segmentul de accize, TVA, energie verde, unde taxele şi impozitele reprezintă venituri la bugetul de stat. Singura țară din Uniune la care prețurile electricității pentru populație a urcat cu peste 100% (cu 112% mai exact) anul trecut în raport cu 2021 este România! După noi vin Cehia (+97%), Danemarca (+70%) și statele baltice. Cele mai mici creșteri le-au avut Luxemburg (+3%), Austria și Germania (fiecare cu un +4%), Polonia și Bulgaria (fiecare cu +5%). În Olanda prețurile au scăzut cu 7%, iar în Malta cu 3%. (…). Preţul final pe care îl plătim pentru energia electrică conţine 10 componente, dintre care preţul propriu-zis al energiei reprezintă doar 30,9%, potrivit datelor Transelectrica. Restul componentelor sunt o suită de taxe şi tarife care măresc preţul curentului de trei ori, de la producător la consumator acasă. Din acestea trăiesc restul companiilor care aduc curentul de la producător la gospodărie şi statul, care îşi ia partea sa din taxe şi impozite. Deci statul român te fură cu 69,1% din mărire, adică la fiecare leu a luat 69,1% plus a adăugat 77,4% creştere de taxe şi impozite, deci din cost de electricitate de 2 lei, statul ia 1,465 lei, care sunt de fapt o mărire de taxe şi impozite ascunse în poveşti. Benzina, motorina, gazul??? Acelaşi lucru. Furt pe faţă. De ce în restul Europei se ia în plus 3 bani şi la noi 77,4 bani la leu??? Grecii, francezii ies în stradă pentru 1%, noi românii răbdăm 77,4%, de parcă măririle astea cresc în pom.
Construcții. Hai să analizăm modificările anului 2022 în motorul economiei! Se ştie că domeniul construcţiilor este motorul oricărei economii, pentru că acolo se consumă mai tot ce se produce şi are legătură cu casa. Consumul de aparatură electronică ajunge acasă, ca frigidere, maşini de spălat, de cafea, televizoare, computere, imprimante, copiatoare, fier, beton, lemn, aluminiu, rigips, cărămizi, sticlă, instalaţii electrice, sanitare, pluviale, curenţi slabi, finisaje de tot felul, gresie, faianţă, vopseluri, tencuieli, apoi automatizări, sisteme de comunicare, internet, telefonie etc. În 2022 preţurile au explodat şi costurile s-au dat peste cap cu cel puţin 20-30%.
Au explodat ratele la bănci, reducându-se abilitatea de a contracta credite. Piaţa azi este aproape blocată pentru că fără finanţare, oamenii nu-şi permit rate mari. Mai mult, avem risc de ţară de 30 de ani, când real, suntem cea mai profitabilă piaţă bancară din Europa, cu profituri de invidiat.
Oare spune cineva cu cât au crescut contribuţiile la PFA/activități independente???
– La cei ce au venituri peste 61.201 lei impozitele şi contribuțiile cresc la 42% de la 26% la 24 de salarii, nu 12.
– La cei sub 30.600 lei cresc la 26% de la 10%.
Deci dacă nu avem impozit progresiv s-au asigurat să avem contribuții progresive!!!
– Impozitul pe dividende plătite unei persoane juridice române se majorează de la 5% la 8%, adică cu 60%.
– Scade plafonul de venituri, de la un milion de euro la 500.000 euro, pentru aplicarea acestui sistem de impozitare.
– Venitul impozabil se stabilește prin deducerea din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile de 450.000 lei pentru oricâte proprietăţi ai fi avut sau una la plafonul de 700.000, ce a fost înlocuit cu una la plafon de 600.000 lei.
Dezvoltatorii imobiliari sunt pe butuci pentru că:
– Piaţa s-a contractat din cauza războiului din Ucraina.
– Investiţiile în construcţii noi nu mai au randamente din cauza dobânzilor mari.
– Costurile au crescut cu 20-30%.
– Inflaţia este 14%.
– Nu se pot achiziţiona speculativ (cumpărare la preţ redus din proiect şi vânzare la finalizare) pentru că intervine TVA de 19% pe care piaţa nu îl suportă.
– Planul dezvoltatorului a fost făcut pentru un plafon de 1 milion de euro, acum este 500.000 euro, deci intervine impozitul de 16% şi dividend de 8%, neprevăzut într-o afacere derulată între 3-5 ani. Investiţia se planifică pentru profit. Dacă în loc de 1% plus 6% şi TVA de 5% la cost de 140.000 euro, ţi se modifică planul şi te jupuieşte statul cu 16% impozit, 8% dividend, plus creşteri de contribuţii la 24 de salarii şi TVA de 19% la 120.000 euro plafon, atunci intri în faliment.
Daniel Udrescu, CPA, ECJ, Auditor
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
