Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drepturile omului
Drepturile omului
DezbateriToate evenimenteleCărţiProfesionişti
14 comentarii

CEDO. Kövesi împotriva României: A fost încălcat art. 6 § 1 și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. UPDATE: Poziția CSM. UPDATE: Poziția procurorului general al PÎCCJ și a Președintelui României. UPDATE: Poziția CCR. UPDATE: Publicarea Hotărârii în Monitorul Oficial
02.02.2021 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CEDO, Content, Drepturile omului, Jurisprudență, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Marţi, 2 februarie 2021, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 112 din 2 februarie 2021, a fost publicată Hotărârea în Cauza Kövesi împotriva României.

***

Miercuri, 6 mai 2020, având în vedere Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 5 mai 2020, pronunţată în cauza Kövesi împotriva României, Plenul Curţii Constituţionale a României, cu majoritate de voturi, face următoarele precizări:

1. Deşi comentariile din spaţiul public au promovat ideea încălcării de către Curtea Constituţională a dreptului la un proces echitabil al doamnei Kövesi şi a invalidării Deciziei Curţii Constituţionale nr.358/2018, se constată că CEDO nu a efectuat un control cu privire la raţionamentul juridic şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională. De altfel, nici nu avea competenţa să o facă.

2. Hotărârea CEDO a stabilit încălcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior şi fără legătură cu cel analizat prin decizia Curţii Constituționale. Acest cadru juridic se referă la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi nu la cel vizat prin decizia Curţii Constituționale, respectiv art.94 lit.c) şi art.132 alin.(1) din Constituţie.

3. În decizia menţionată Curtea Constituţională a decis cu caracter general obligatoriu şi pentru viitor care sunt raporturile constituţionale între ministrul justiţiei şi Preşedintele României, precum şi natura actelor acestora, în procedura revocării procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în baza unei atribuţii prevăzute de Constituţie. Decizia astfel pronunţată nu poate fi cenzurată de nicio altă autoritate.

4. Doamna Kövesi nu a fost parte şi nici nu putea fi parte în procedura de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie, care vizează exclusiv raporturile dintre autorităţile publice cu privire la exercitarea competenţelor lor constituţionale, şi nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implică persoane fizice. De altfel, în toate legislaţiile statelor care prevăd în competenţa curţilor constituţionale soluţionarea conflictelor de competenţă dintre autorităţile publice, instanţele constituţionale nu analizează drepturi şi libertăţi fundamentale.

5. Aşadar, Curtea Constituţională nu putea să încalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv că în procedura în faţa Curţii Constituţionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, în mod exclusiv, competenţele autorităţilor publice.

6. În discursul lor public, autorităţile publice, şi anume Preşedintele României şi prim-ministrul Guvernului, folosesc argumente/ motive incomplete şi inexacte, fără a corobora natura, conţinutul şi obligaţiile rezultate din cele două acte jurisdicţionale [Decizia Curţii Constituţionale şi Hotărârea CEDO], ceea ce pune la îndoială comportamentul constituţional loial al autorităţilor publice la adresa Curţii Constituţionale.

7. În spaţiul public sunt transmise unele informaţii care nu prezintă problema de drept în ansamblul său. Curtea Constituţională recomandă citirea celor două hotărâri cu bună-credinţă şi comentarea acestora pe baza argumentelor juridice cuprinse în cele două hotărâri.

8. Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurându-se de autoritate de lucru judecat.

9. Îndemnarea publică la revizuirea deciziilor Curţii Constituţionale este o atingere extrem de gravă adusă independenței Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi.

10. Legiuitorului îi revine obligaţia de a da curs Hotărârii CEDO, în măsura în care devine definitivă, prin identificarea soluţiei legislative corespunzătoare în considerarea cadrului juridic vizat de această hotărâre, şi nu a celui vizat prin Decizia Curţii Constituţionale nr.358/2018.

***

Marți, 5 mai 2020, Klaus Iohannis, Președintele României, a făcut următoarele declarații: „Astăzi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că doamnei Kövesi i-au fost încălcate drepturi fundamentale în urma deciziei Curții Constituționale a României de revocare a sa din funcția de procuror-șef al DNA.

Drepturile fundamentale ale omului depășesc frontiera unui stat. Accesul liber la justiție și libertatea de exprimare sunt valori esențiale pentru o societate democratică.

Sfidând toate argumentele pe care le-am invocat la vremea respectivă, inclusiv pe cele care subliniau încălcarea liberului acces la justiție al doamnei Kövesi, Curtea Constituțională a decis revocarea sa din funcție, la propunerea unui ministru al justiției de foarte tristă amintire.

O asemenea decizie a CEDO, fără precedent întrucât vizează chiar autoritatea care este garantul supremației Constituției, nu poate rămâne fără consecințe.

Credibilitatea CCR, afectată oricum de unele decizii controversate luate în ultimii ani, este acum și mai puternic zdruncinată.

Curtea Constituțională face parte din ansamblul autorităților statului român și este obligată să respecte la rândul ei Constituția.

Din această perspectivă, CCR are obligația de a revizui de îndată nu numai decizia referitoare la revocarea doamnei Kövesi, dar și orice alte decizii luate în considerarea unor simple declarații, fie ele și politice.

Reamintesc faptul că la referendumul din 2019 românii au decis că atribuțiile Curții Constituționale trebuie modificate.

Hotărârea CEDO de astăzi ne arată, dacă mai era nevoie, cât de necesară este o reformă la nivel constituțional a acestei instituții.

***

Marți, 5 mai 2020, în contextul pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a Hotărârii în cauza Kovesi vs. România, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis următoarele:

Hotărârea CEDO confirmă luările de poziție anterioare exprimate la nivelul Ministerului Public în sensul că procedura ad-hoc de revocare inițiată împotriva procurorilor care îndeplinesc funcții de conducere la vârful ierarhiei parchetelor nu este conformă legilor de organizare judiciară, iar prin modul de desfășurare aceasta este de natură să aducă atingere statutului de independență, precum și garanțiilor fundamentale, în principal dreptului la apărare.

De asemenea, hotărârea CEDO reafirmă dreptul procurorilor de a-și exprima în mod liber opinia în contextul dezbaterilor publice care trebuie să caracterizeze într-un stat de drept procesul de adoptare ori de modificare a cadrului normativ care le reglementează statutul, precum și a celui de amendare a legislației penale. Astfel de luări de poziție publice nu pot, sub nicio formă, constitui pretext pentru inițierea unor proceduri ce urmăresc revocarea din funcție.

Hotărârea CEDO creează premisele regândirii procedurilor de revocare din funcție a procurorilor, în lumina recomandărilor formulate de organismele europene cu expertiză, prin întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca garant al independenței justiției și for reprezentativ pentru sistemul judiciar.

Numai dialogul în cadrul interinstituțional poate conduce la generarea mecanismelor legale unanim acceptate prin care să se asigure că membrii autorității judecătorești se bucură de protecție împotriva arbitrariului, iar exercițiul acestui drept este efectiv. Întărind considerentele reținute de CEDO, absența controlului judiciar asupra deciziei politice de revocare din funcție nu este în interesul funcționării statului în general, în context constituțional, și nici în beneficiul cetățenilor.

Asumarea și exercitarea cu bună-credință și în condiții de loialitate, în spiritul Constituției, a atribuțiilor conferite de lege trebuie să caracterizeze climatul public, iar celelalte puteri ale statului trebuie să acționeze în vederea apărării independenței justiției.

Procurorul general al PÎCCJ susține independența justiției, ca principiu constituțional, și își reafirmă deschiderea spre dialog constructiv pentru identificarea soluțiilor legislative care să întărească acest principiu.

 

***

Marți, 5 mai 2020, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de decizia pronunțată astăzi de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Kovesi împotriva României, potrivit unui comunicat.

Secția apreciază că este regretabil să se constate o încălcare a drepturilor fundamentale protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului printr-o procedură desfășurată împotriva unui înalt magistrat din cadrul Ministerului Public, procedură care s-a finalizat printr-o decizie de revocare a acestuia din funcția deținută.

Secția pentru procurori reiterează și în acest context necesitatea modificării urgente a legislației române care reglementează procedurile de numire și revocare în funcțiile înalte din cadrul Ministerului Public, în acord, de altfel, și cu recomandările constante ale organismelor internaționale, în sensul consolidării rolului Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, subliniază că interpretarea art. 132 din Constituția României vizând autoritatea Ministrului Justiției asupra procurorilor nu poate aduce atingere principiului independenței procurorilor.

***

Marți, 5 mai 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Kövesi împotriva României.

În unanimitate, Curtea a reținut că a existat o încălcare a art. 6 § 1 și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea a reținut că reclamantei Laura Codruța Kövesi i s-a refuzat accesul la o instanță pentru a contesta încetarea prematură a mandatului său de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, ca urmare a opiniilor și pozițiilor pe care le-a exprimat public în calitatea sa profesională în ceea ce privește reformele legislative care afectează sistemul judiciar.

CEDO a statuat că încetarea prematură a mandatului reclamantei a fost o sancțiune deosebit de severă, care, fără îndoială, a descurajat și alți procurori și judecători să participe la dezbaterile publice privind reformele legislative care afectează sistemul judiciar și, în general, privind aspecte referitoare la independența sistemului judiciar.

Prof. univ. dr. Iulia Motoc, judecătorul României la CEDO, a fost membru în completul de judecată.

:: Hotărârea (în limba engleză)

Cuvinte cheie: , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

14 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti