Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Răspunsul Comisiei Europene la criza provocată de coronavirus asupra creditelor bancare
05.05.2020 | Mirela IOVU

JURIDICE - In Law We Trust
Mirela Iovu

Mirela Iovu

In 28 aprilie 2020, Comisia a adoptat un pachet normativ destinat sa faciliteze imprumuturile bancare pentru a sprijini economia si a contribui la atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirusului (COVID-10) [1]. Pachetul incurajeaza bancile si organismele de supraveghere sa aplice regulile contabile si prudentiale mai flexibile si propune modificari precise la legislatia bancara europeana. Prin proiectul de regulament se urmareste facilitarea acordarii de credite gospodariilor si intreprinderilor din intreaga Uniune Europeana, scopul fiind acela de a garanta ca institutiile de credit pot acorda in continuare credite pentru a sprijini economia si a contribui la atenuarea impactului economic semnificativ al coronavirusului.

Regulamentul (UE) nr. 575/20131 al Parlamentului European si al Consiliului (Regulamentul privind cerintele de capital sau CRR) stabileste impreuna cu Directiva 2013/36 / UE2 (Directiva privind cerintele de capital sau CRD) cadrul de reglementare prudential pentru institutiile de credit care opereaza in Uniunea Europeana. CRR si CRD au fost adoptate dupa criza financiara 2008-2009 pentru a spori rezilienta institutiilor care opereaza in sectorul financiar al UE, bazate in mare parte pe standarde globale convenite cu partenerii internationali ai UE, in special Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancara (CSBB).

CRR a fost modificata ulterior pentru a rezolva punctele slabe ramase in cadrul de reglementare prudentiala si pentru a implementa unele elemente restante ale reformei globale a serviciilor financiare, care sunt esentiale pentru a asigura rezistenta institutiilor. Printre diversele modificari ulterioare, Regulamentul (UE) 2017/23953 a introdus in CRR dispozitii tranzitorii pentru atenuarea impactului asupra fondurilor proprii de la introducerea noului standard de contabilitate, Standardul international de raportare financiara – Instrumente financiare (IFRS 9). Regulamentul (UE) 2019/6304 a introdus in CRR o cerinta pentru acoperirea cu pierderi minime pentru expunerile neperformante (asa-numitul backstop prudential).

Mai mult, Regulamentul (UE) 2019/8765 (CRR II) a adaugat la CRR unele dintre elementele finale ale reformelor internationale (cadrul Basel III finalizat), care implica, printre altele, o noua definitie a raportului de indatorare si un efect de levier tampon (buffer), care va impiedica institutiile de credit sa creasca excesiv. Acest din urma regulament a introdus, de asemenea, in CRR, tratamente prudentiale mai favorabile ale anumitor active software, ale anumitor imprumuturi cu pensii si salarii, precum si a imprumuturilor pentru intreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri) si proiecte de infrastructura.

Socul economic sever cauzat de pandemia COVID-19 si masurile exceptionale de izolare si distantare sociala au un impact de anvergura asupra economiei. Intreprinderile se confrunta cu perturbari in lanturile de aprovizionare, inchideri temporare si cerere redusa, in timp ce gospodariile se confrunta cu somaj si o scadere a veniturilor. Autoritatile publice de la nivelul Uniunii Europene si ale statelor membre au intreprins actiuni decisive pentru a sprijini gospodariile si intreprinderile solide sa reziste la aceasta incetinire severa, dar temporara a activitatii economice si a deficientelor de lichiditate pe care le provoaca. Datorita reformelor intreprinse dupa criza financiara din 2008, institutiile de credit sunt astazi bine capitalizate si mult mai rezistente decat au fost in 2008. Acest lucru le permite sa joace un rol cheie in gestionarea socului economic care decurge din pandemia COVID-19. Cu toate acestea, incertitudinea legata de ritmul de recuperare a activitatii economice va avea inevitabil un impact semnificativ asupra sectorului bancar.

Ca reactie la noile circumstante, autoritatile competente din intreaga Uniune Europeana au oferit sprijin temporar de capital si operational pentru a asigura conditii favorabile pentru ca institutiile de credit sa poata continua acordarea de imprumuturi pe fondul COVID-19. Prin urmare, este important ca acest capital sa fie utilizat acolo unde este cel mai necesar si cadrul prudential sa interactioneze calibrat cu diferitele masuri care abordeaza pandemia COVID-19. CRR ofera o marja larga de actiune pentru banci in vederea sprijinirii initiativelor publice si private de promovare a creditarii continue in contextul pandemiei COVID-19, asigurand in acelasi timp o abordare prudenta[2].

Pe langa utilizarea deplina a flexibilitatii permise in cadrul existent, sunt necesare unele modificari limitate la anumite aspecte ale CRR pentru a maximiza capacitatea institutiilor de credit de a acorda credite si de a absorbi pierderile legate de pandemia COVID-19, asigurandu-le rezilienta continua in timp. Mai mult, la nivel international, BCBS a convenit o intarziere de un an a termenului limita pentru punerea in aplicare a elementelor finale ale cadrului Basel III, din care unele elemente au fost deja incorporate in CRR, precum si o mai mare flexibilitate in evaluarea impactul IFRS 9 asupra capitalului. Aceste modificari trebuie sa fie reflectate in reglementarile bancare existente.

In primul rand, este necesar sa se ajusteze dispozitiile tranzitorii care sa permita institutiilor de credit sa atenueze impactul provizioanelor prevazute de IFRS 9 pe baza propriilor pierderi de credit, expected credit loss (ECL). Aceasta ajustare ar permite institutiilor de credit sa diminueze impactul oricarei cresteri potentiale a provizioanelor pentru pierderi din credit (ECL) cauzata de deteriorarea calitatii creditelor la expunerile institutiilor de credit din cauza consecintelor economice ale pandemiei COVID-19.

In al doilea rand, pentru a tine cont de impactul garantiilor asociate, regulile privind acoperirea cu pierderi minime pentru expunerile neperformante, non performing exposure (NPE) trebuie ajustate pentru a extinde temporar tratamentul care se aplica in prezent la NPE garantate sau asigurate prin instrumente financiare de garantare pentru expunerile neperformante (NPE), care ar aparea ca urmare a pandemiei COVID-19 si care sunt acoperite de diferitele scheme de garantare instituite de statele membre.

In al treilea rand, trebuie modificat mecanismul de compensare asociat cu dreptul autoritatii competente de a permite institutiilor de credit sa excluda temporar expunerile sub forma de rezerve la bancile centrale din calculul indicatorului de indatorare. Aceast a abordare ar asigura ca lichiditatea furnizata de bancile centrale, intr-un context de criza, ar fi canalizate efectiv de catre institutiile de credit catre economie.

In al patrulea rand, este necesara amanarea, in conformitate cu decizia BCBS, a datei aplicarii noii cerinte de adecvare a capitalului (buffer) ceea ce le-ar imbunatati considerabil capacitatea operationala a institutiilor de credit si le-ar permite sa se concentreze asupra provocarilor imediate asociate pandemiei COVID-19.

Aceste amendamente propuse legislatiei europene aplicabile institutiilor de credit, nu vor modifica fundamental cadrul de reglementare prudential insa fac parte din raspunsul Comisiei pentru a aborda situatia de urgenta declansata de pandemia COVID-19. Aceste ajustari ale cadrului prudential ar facilita eforturile colective care vizeaza atenuarea impactului pandemiei si astfel se va indrepta spre o recuperare rapida a economiei si a gospodariilor.

Asadar, pachetul normativ care face parte dintr-o serie de masuri luate de Comisia Europeana pentru atenuarea impactului economic al pandemiei Coronavirus pe teritoriul Uniunii Europene, este destinat sa incurajeze bancile sa utilizeze pe deplin masurile de flexibilitate incorporate in cadrul prudential si contabil al UE, astfel incat bancile sa poata sprijini pe deplin cetatenii si companiile pe parcursul acestei pandemii, oferind finantare.

De asemenea, pentru a ajuta cetatenii si intreprinderile sa depaseasca perturbarile cauzate de pandemia Coronavirus, statele membre au introdus masuri temporare care permit, in general, imprumutatilor individuali si corporativi sa amane rambursarea imprumuturilor pentru o perioada limitata de timp (de exemplu, trei sau sase luni). Aceasta optiune este disponibila atat pentru creditele acordate consumatorilor cat si intreprinderilor, inclusiv credite ipotecare. Aceste moratorii (adica suspendarea rambursarii ratelor si a comisioanelor) pot reprezenta un instrument eficient pentru a rezolva dificultatile de lichiditate pe termen scurt, cauzate de limitarea activitatii sau chiar de suspendarea activitatii multor intreprinderi, cu consecinta trimiterii in somaj a persoanelor fizice, din cauza pandemiei de Coronavirus.

Schemele de moratoriu public si privat introduse ca raspuns la pandemia Coronavirus, au un caracter preponderent preventiv si general. Atata timp cat aceste scheme indeplinesc o serie de conditii, ele nu sunt considerate masuri de restructurare si, prin urmare, nu afecteaza clasificarea creditelor in cauza. Conditiile aplicabile sunt specificate in liniile directoare ale Autoritatii Bancare Europene (ABE) din 2 aprilie 2020[3] privind moratoriiile de plata, care sunt, de asemenea, menite sa garanteze ca moratoriile publice si privata sunt tratate in mod similar, in masura in care au acelasi scop si caracteristici similare.

Imprumuturile neperformante (NPL) sunt o „mostenire” a ultimei crize financiare din Europa. Desi volumul de credite neperformante raman ridicat in unele state membre, trebuie subliniat faptul ca s-au inregistrat progrese semnificative in ultimii ani, bancile consolidandu-si bilanturile, reducand nivelul creditelor neperformante si imbunatatind eficienta operationala. Calitatea activelor s-a imbunatatit, iar rata creditelor neperformante a scazut substantial, inclusiv in Romania.

Se clarifica astfel tratamentul unor asemenea moratorii pentru a asigura conditii de concurenta echitabile in toata UE, astfel incat gospodariile, intreprinderile si bancile sa beneficieze de o aplicare armonizata a reglementarilor prudentiale. Expunerile bancilor fata de persoanele fizice si juridice care beneficiaza de moratorii, nu ar trebui considerate in mod automat ca „au suferit o crestere semnificativa a riscului de credit”, ci normele prudentiale privind clasificarea NPL-urilor ar trebui sa sustina utilizarea pe scara larga a acestor masuri, expunerile urmand sa fie clasificate pe toata perioada suspendarii rambursarii, ca fiind performante, nefiind necesare ajustari prudentiale pentru deprecierea activelor (provizioane)[4].

In contextul situatiei generate de epidemia COVID-19, Banca Nationala a Romaniei a adoptat un pachet de masuri pentru a atenua efectele negative ale crizei provocate de epidemia cu noul coronavirus asupra populatiei si companiilor romanesti[5], astfel:

– masuri de politica monetara: (1) reducerea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale, de la 2,5% la 2% si (2) ingustarea coridorului format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se mentine la 1,5%, iar rata dobanzii Lombard se reduce la 2,5% de la 3,5%. Efectul asteptat va fi acela de a scadea dobanzile la credite atat pentru populatie, cat si pentru companii; (3) furnizarea de lichiditate bancilor si (4) cumpararea de titluri de stat in lei de pe piata secundara pentru finantarea in bune conditii a economiei reale si a sectorului public.

– masuri privind flexibilizarea cadrului de reglementare pentru ca institutiile de credit si IFN-urile sa poata ajuta persoanele si companiile cu credite: imprumutatorii vor putea sa amane la plata creditele oricarei persoane fizice si juridice afectate de epidemia COVID‑19, fara aplicarea conditiilor ce vizeaza gradul de indatorare, limitarea creditului in functie de valoarea garantiei si durata maxima a creditului de consum.

– masuri privind rezolutia bancara: amanarea cu 3 luni, cu posibilitate de prelungire pana la 6 luni, a termenului de colectare a contributiilor anuale la fondul de rezolutie bancara pentru anul 2020; amanarea termenelor de raportare a unor informatii aferente planificarii rezolutiei.

– masuri operationale: asigurarea unei bune functionari a sistemelor de plati si de decontare in moneda nationala, in vederea desfasurarii, in conditii normale, a tranzactiilor comerciale si financiare; BNR va asigura bancilor fluxuri neintrerupte de numerar pentru toate operatiunile, inclusiv cele de lichiditati pentru bancomate.

Acestor masuri se adauga cele doua ordonante de urgenta ale Guvernului, deja in vigoare:

– Ordonanta de urgenta nr. 29/2020 privind unele masuri economice si fiscal-bugetare, considerata ca fiind o actiune decisiva cu un impact ridicat pentru asigurarea lichiditatii IMM-urilor pe perioada in care se manifesta efectele COVID-19 si sunt imperios necesare masuri care sa protejeze afacerile si sistemul economic, care sa incurajeze solidaritatea mediului de afaceri, loialitatea contractuala si disponibilitatea de adaptare a raporturilor de afaceri la provocarile ridicate de aceasta criza sanitara fara precedent in istoria moderna, fiind vitala continuarea serviciilor de interes public, in conditii de siguranta pentru cetateni;

– Ordonanta de urgenta nr. 37/2020 privind acordarea unor facilitati pentru creditele acordate de institutii de credit si institutii financiare nebancare anumitor categorii de debitori in scopul prevenirii raspandirii virusului si pentru limitarea efectelor negative ale acestuia trebuie luate o serie de masuri care vor viza sectorul sanatatii publice, educatiei, protectiei sociale, precum si masuri de limitare a efectelor negative determinate de limitarea sau intreruperea activitatilor socioeconomice.


[1] Disponibil aici.
[2] Flexibilitatea incorporata in CRR este descrisa in Comunicarea interpretativa a Comisiei din 28 aprilie 20206 privind aplicarea cadrelor contabile si prudentiale pentru a facilita imprumuturile bancare in Uniune pe fondul COVID-19.
[3] Disponibil aici.
[4] In acest sens, Comunicarea Comisiei din 28 aprilie 20202 clarifica modul in care normele prudentiale privind clasificarea NPL-urilor pot adapta aceste masuri in conformitate cu declaratiile si indrumarile autoritatii bancare europene si ale Bancii Centrale Europene.
[5] Disponibil aici.


Dr. Mirela Iovu

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.