Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Drept penal Next Opinii Povești juridice SELECTED

Povestire sau denunț – capra cu trei iezi

7 decembrie 2022 | Maria-Elena MINCIUNĂ
Maria-Elena Minciună

Maria-Elena Minciună

Erau odată trei iezi, care, potrivit art. 408 NCC alin. (1) teza I aveau filiația față de mamă rezultată din faptul nașterii.

Povestirea „Capra cu trei iezi”, publicată pentru prima dată în revista Convorbiri literare în anul 1875, relevă o varietate de incidente juridice, atât de natură civilă, cât și de natură penală. Dar cum ar putea fi prezentată această narațiune presărată de dialog și descriere în contextul actual al legislației?

Preambulul poveștii conturează conceptul de filiație stabilit prin însuși faptul nașterii, respectiv filiația față de mamă, consacrată în textul de lege ante-menționat. Capra, personaj principal în speță sau victima-autor potrivit perspectivei penale, evocă principiul diversității, concept cristalizat în dreptul unional. Astfel, iezii, deși egali în drepturi în fața mamei și în fața legii, conform art. 16 din legea fundamentală a României, respectiv art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, manifestă comportamente diferite, justificarea fiind „Sunt cinci degete la o mână şi nu samănă toate unul cu altul”.

Acțiunea povestirii debutează cu plecarea mamei în vederea procurării de alimente destinate hranei. Cu alte cuvinte, mama, exercitându-și în mod unilateral autoritatea părintească, dat fiind decesul tatălui, își respectă obligația de întreținere, prevăzută de dispozițiile art. 499 NCC, asigurându-le presupușilor minori condițiile necesare creșterii și educării. În acest sens, protagonista își sfătuiește copiii să anticipeze o potențială violare de domiciliu, spunându-le să închidă ușa și să o deschidă doar la auzul glasului ei. Aici se interpune discuția unei analize comparative între o lipsire de libertate comisă de către mamă față de copii prin închiderea lor în casă și dreptul, respectiv, obligația mamei de a-și proteja copii, consacrate în doctrina civilă „Într-o altă sistematizare, părinții au dreptul şi obligația de a proteja copilul, de a se îngriji de educaţia sa, precum şi dreptul de a stabili locuinţa copilului” (Fr. Terré, D. Fenouillet, Droit civil. La famille, op. cit., p. 895-899).

Având în vedere că infracțiunea de lipsire de libertate se săvârșește în mod ilegal, prin punerea persoanei în imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința, teze neincidente în speța în discuție, doctrina penală stipulează și că „în principiu, lipsirea de libertate a minorilor comisă de cei care au dreptul de educație asupra lor nu are un caracter ilegal” ( Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban- Drept penal – partea specială. Infracțiuni contra persoanei și contra înfăptuirii justiției, ed. Universul Juridic, Cluj-Napoca, 2020, p. 242) cu condiția să nu fie abuzivă. Prin urmare, considerând comportamentul caprei de bună-credință, până la proba contrară, și dat fiind consimțământul copiilor de a achiesa la decizia mamei, rezumăm discuția la respectarea obligației civile de protecție a copiilor.

Firul epic relevă un alt personaj, lupul, în plin act de contemplare, echivalentul unor succesiuni de acte de premeditare în infracțiunea de omor calificat săvârșit asupra a două sau mai multe persoane prin expunerea gândurilor sale. Acesta simulând vocea mamei recurge la săvârșirea infracțiunii contra vieții, prevăzută de art. 189 Cod penal (în speță) alin. (1) lit. f, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanelor vătămate, datorată vârstei.

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Prima încercare de a săvârși fapta, nepedepsită de legea penală ci doar de normele conduitei, a fost nefastă, mezinul identificând nepotrivirea de ton între vocea mamei și vocea criminalului. Dat fiind că lupul persistă în rezoluția sa infracțională, merge și își ascute limba la fierar. Aici intervine discuția calității fierarului: este sau nu este acesta complice/instigator la comiterea faptei de omor calificat? Potrivit dispozițiilor art. 47 respectiv art. 48 Cod penal, atât complicitatea cât și instigarea implică intrinsec elementul „intenție” în ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii, motiv pentru care fapta fierarului nu este sancționată de legea penală în raport cu fapta lupului. Revenind la firul narativ, lupul se întoarce la domiciliul iezilor și imită glasul mamei, în încercarea de a smulge consimțământul acestora în vederea comiterii faptei. Cu toate acestea, consimțământul nu poate fi privit ca o cauză justificativă, prevăzută de art. 22 Cod penal, deoarece, potrivit alin. (2), consimțământul persoanei vătămate nu produce efecte în cazul infracțiunilor contra vieții.

Dincolo de ușa închisă, între frați se iscă o dispută cu privire la adoptarea sau respingerea deciziei de a deschide ușa. Ca urmare a convocării adunării, unul dintre participanți invocă principiul potrivit căruia „majoritatea decide” . Ce omite iedul cel mare este că, de principiu, deciziile fundamentale într-o societate se iau cu unanimitate de voturi. Deși mezinul invocă neplăcuta întâmplare cu unul dintre colateralii ordinari, respectiv mătușa care a fost ucisă de lup, iedul cel mare înlesnește cu neștiință comiterea infracțiunii de omor calificat, deschizând ușa.

Potrivit acțiunilor săvârșite, în sarcina lupului se reține inevitabil infracțiunea anterior evocată, cu circumstanțele agravate prevăzute de art. 77 Cod penal, precum și literele a), f) din cuprinsul art. 189 Cod penal, altă infracțiune nefiind, de principiu, incidentă în sarcina lupului, dat fiind parcursul unitar rezoluției infracționale. Astfel, deși s-ar putea reține în sarcina acestuia și hărțuirea, având în vedere că personajul lup „pândea vreme cu prilej[…]trăgea cu urechea la pătratele din dosul casei” și inspira o stare de temere iezilor, climatul rezoluției infracționale a autorului reflectă mai degrabă un act de premeditare la infracțiunea săvârșită contra vieții.

Iedul cel mic reușește și scapă, ascunzându-se. Autorul omorului, ulterior comiterii faptei, expune părți din corpul victimelor, în sens de intimidare. Acest comportament ar putea fi interpretat fie în sensul unei amenințări, fie act(iune) voluntar(a) de recunoaștere a vinovăției. Privind în perspectivă, amenințarea pare a fi textul incriminator cu privire la această faptă, lupul fiind lovit de zelul unui criminal.

Plânsetele iedului, victimă la tentativa de omor calificat, atrag pașii repezi ai protagonistei care revine la domiciliu și se confruntă cu înfiorătoarea imagine lăsată cu grijă de lup. Relatările mezinului instigă capra la răzbunare. Atitudinea acesteia este de natură a fi sancționată de legea penală, potrivit dispozițiilor art. 266 Cod penal, ea fiind obligată să se adreseze organelor de urmărire penală sau oricui îndrituit s-o ajute în situația în speță și nu să își facă singură dreptate.

De asemenea, capra face derogare de la prevederile legii penale autohtone, adoptând legea talionului considerând a fi incidentă în situația lupului care i-a ucis copiii.

Astfel, împreună cu minorul rămas în viață și traumatizat, capra „căuta și ea vreme cu prilej ca să facă pe obraz cumătru-său[…] se pune ea pe cumpene, cum să facă și să dreagă?”. Răzbunarea caprei, întocmai justificată sub imperiul legii talionului „ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”, a constat în invitarea la masă a suspectului la omorul celor 2 iezi și poziționarea acestuia pe un scaun de ceară, deasupra unei gropi unde „arde focul mocnit”. În acest sens, capra merge în pădure, îl invită pe lup și pretinde că nu știe cine i-ar fi putut pricinui o asemenea tragedie în familie.

În conversația purtată pe drumul spre casa caprei, lupul încearcă să se exonereze de vină, aducându-l în discuție pe Martin, personaj căruia nu i se poate antrena răspunderea penală sau civilă în situația în speță.

Răzbunarea decurge pe repede înainte. În acest cadru se poate observa cruzimea cu care protagonista decide să se răzbune, fapta sa încadrându-se pe art. 189 alin. 1 lit. a și h Cod penal. Astfel, faptul că aceasta a prilejuit ca lupul să cadă în groapa cu jăratic și „arzi, cumătre, mori, că nici viu nu ești bun!” denotă suferințele fizice și psihice care au existat înainte de decesul/cunoașterea decesului raportat la persoana agresorul-victimă. Cu alte cuvinte, în vederea săvârșirii omorului, rezoluție infracțională oricum premeditată, era suficient atacul cu pietre „apoi la urma urmelor, năpădiră asupra lui și-i mai trântiră în cap cu bolovani și cu ce-au mai apucat, până îl omorâră de tot”.

Capra răspunde pentru infracțiunea prevăzută la art. 189 alin. (1) lit. a și h, împreună cu iedul cel mic. Cu privire la acesta din urmă, prezumând că este minor sub 14 ani, dată fiind denumirea „ied” și nu „țap”, acesta este exonerat de răspundere penală, în temeiul art. 27 Cod penal, fiind incidentă cauza de neimputabilitate minoritatea.

Autorul menționează în final că „și eram și eu acolo de față” ceea ce îl poziționează în ipostaza de martor, povestirea transformându-se într-un denunț în fața organelor de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei succesiuni de infracțiuni, conform art. 290 Cod procedură penală. Însă, „v-am spus, oameni buni, o mare și gogonată minciună” poate echivala cu reținerea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, în temeiul art. 268 alin. (1) Cod penal.

În această ordine de idei, dacă povestirea/denunțul capra cu trei iezi ar fi fost în prezent, situațiile relatate de martorul numit și autor al povestirii ar fi intrat sub incidența codului penal în vigoare. Dat fiind că niciun organ penal nu a fost sesizat cu aspecte neconforme cu realitatea din partea autorului povestirii, mențin tâlcul acesteia și o prezint doar drept „Povestirea capra cu trei iezi” și nu „Denunțul în speța capra cu trei iezi”.

Maria-Elena Minciună
Studentă – Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca

* Acest text este publicat în cadrul concursului Interpretări juridice ale poveștii Capra cu trei iezi. Datorită faptului că numărul lucrărilor foarte bune a depășit cu mult numărul premiilor puse în joc, am creat o secțiune special dedicată: Povești juridice.

Invităm profesioniștii dreptului să aprecieze lucrările studenților și să acorde premii speciale, în măsură în care apreciază ca fiind remarcabile lucrările publicate.

Pentru a citi și alte lucrări din cadrul concursului, precum și pentru a-i cunoaște pe membrii juriului, click aici.

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership