Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Finanțarea societăților în contextul coronacrizei – mecanisme juridice de actualitate
06.05.2020 | Vlad-Ionuț Musca, Rebecca-Georgia DUNCA

JURIDICE - In Law We Trust
Vlad-Ionuț Musca

Vlad-Ionuț Musca

Rebecca-Georgia Dunca

Rebecca-Georgia Dunca

Declanșarea pandemiei de coronavirus (COVID-19) a generat o situație de criză sanitară, constituind deopotrivă premisa unei veritabile crize economice. Închiderea unor întregi sectoare de activitate (HoReCa, turism, transport aerian), scăderea drastică a activității industriale și a sectorului serviciilor, precum și inerenta prăbușire a consumului impactează grav asupra cifrei de afaceri și profitabilității companiilor. În acest context, se ridică problematica spinoasă a posibilităților existente pentru societăți de a se finanța.

Reacția Comisiei Europene la criza economică generată de pandemia de COVID-19 nu a întârziat să apară. Astfel, la data de 19 martie 2020, Comisia a adoptat, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, un nou cadru temporar[1] privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul actualei pandemii. Prin intermediul cadrului temporar se permite statelor membre să finanțeze societăți prin scheme directe de sprijin financiar, fără a se considera că asemenea intervenții etatice impietează asupra condițiilor de concurență echitabile din cadrul pieței unice. În temeiul cadrului temporar adoptat de Comisia Europeană, Guvernul României a demarat o schemă de ajutor financiar cu un buget de 3,3 miliarde EUR, sub formă de granturi directe și garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru, pentru susținerea IMM-urilor (întreprinderi mici și mijlocii) afectate de pandemia de COVID-19.

Schema de sprijin a statului român, menită să asigure întreprinderilor mici și mijlocii lichiditățile necesare pentru derularea activității curente sau pentru investiții, s-a bucurat de un număr record de aplicații. Această măsură a Guvernului a fost primită cu entuziasm de către întreprinderile mici și mijlocii, care de regulă în România sunt din păcate destul de slab capitalizate și au o capacitate limitată de a se împrumuta pentru a-și susține și dezvolta activitatea, situație care se prezenta de o asemenea manieră chiar și în absența pandemiei de coronavirus (COVID-19). Subliniem faptul că aceste măsuri active de sprijin create de stat s-au concretizat prin adaptarea legislativă la condițiile actuale de criză a programului IMM INVEST ROMÂNIA. Mai precis, cadrul legislativ al susținerii IMM-urilor în contextul pandemiei de COVID-19, conturat cu celeritate, s-a grefat pe existența OUG nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA, căreia i s-au adus în contextul crizei actuale modificări și completări prin OUG nr. 29/21.03.2020 și OUG nr. 42/04.04.2020.

Observăm că, cel puțin în această primă etapă a procesului de contracarare a efectelor crizei generate de pandemia de COVID-19, eforturile executivului român s-au concentrat în principal asupra întreprinderilor mici și mijlocii, ceea ce este rațional, luând în considerare ponderea pe care o reprezintă IMM-urile în numărul total al societăților active din România, respectiv numărul de angajați pe care îl au acestea[2]. O mare parte însă a businessului din România este derulat de marile societăți, care la rândul lor întâmpină dificultăți în piața afectată de pandemia actuală.

Desigur că opțiunea angajării unor credite de către societățile mari rămâne valabilă și se poate realiza la costuri mai avantajoase decât în cazul societăților mici și mijlocii, însă paleta de oportunități de a se finanța este mai largă, existând și posibilitatea emiterii de obligațiuni.

În actualul context economic, de altfel destul de complicat, societățile mari listate la bursă și care se bucură de o situație financiară mult mai robustă pot găsi și soluții alternative de capitalizare prin mecanisme temerare, cu un grad mai ridicat de sofisticare. Un astfel de mecanism care are drept efect transformarea pasivului unei societăți în activ este conversia obligațiunilor în acțiuni. Sediul materiei pentru această operațiune juridică este reprezentat în dreptul românesc de art. 176 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 a societăților. Precizăm că din punct de vedere juridic, astfel cum s-a apreciat și în doctrină[3], conversia obligațiunilor în acțiuni trebuie privită ca o novaţie obiectivă. De subliniat totodată că pentru a opera această conversie este imperios necesar să existe acordul creditorului (deținătorul obligațiunii) și că această operațiune juridică nu poate fi activată în absența consimțământului expres al deținătorului obligațiunii.

Avantajul economic imens obținut prin intermediul conversiei obligațiunilor în acțiuni rezidă în faptul că aceasta prezintă un dublu impact pentru societăți: primul este că prin conversia obligațiunilor se șterge partea din pasivul societăților aferentă obligațiunilor în cauză, iar cel de-al doilea impact relevă faptul că prin emiterea de acțiuni noi în contul obligațiunilor convertite se obține o capitalizare suplimentară a societăților, adică o creștere directă a activului acestora.

Se observă că acest tip de operațiune juridică a fost utilizat cu succes în decursul ultimilor ani, în special de către societăți pe acțiuni listate la bursă care activează în domeniul bancar. Considerăm că în actualul context economic volatil, care prezintă augmentate scăderi ale capitalizării bursiere și posibile dificultăți de a găsi în mod facil lichidități în piața financiară, o asemenea operațiune juridică, precum conversia obligațiunilor în acțiuni, poate constitui pentru o anumită categorie de societăți o sănătoasă alternativă de capitalizare.

Accesul companiilor la finanțare în perioada următoare este esențial pentru traversarea acestei perioade critice. Statul este chemat să intervină prin crearea unui cadru legislativ fluent și prin măsuri adecvate și directe de susținere a politicilor de creditare, dar să nu omitem în același timp faptul că rămâne în principal în sarcina societăților să găsească modalități alternative de finanțare.


[1] Comunicare a Comisiei Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 2020/C 91 I/01(C/2020/1863), disponibilă aici [Accesat la data de 05.05.2020, ora 11:59].
[2] Pentru o radiografie exactă în acest sens, a se vedea aici [Accesat la data de 05.05.2020, ora 12:17].
[3] T. PRESCURE, I. SCHIAU, Legea societatilor comerciale nr. 31/1990. Analize si comentarii pe articole editia a 2-a revazuta, adaugita si actualizata, Editura Hamangiu, București, 2009. Disponibil aici [Accesat la data de 05.05.2020, ora 13:43].


Avocat Vlad-Ionuț Musca, Baroul București
Avocat Rebecca-Georgia Dunca, Baroul București


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.