« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)
CărţiProfesionişti

Csiszer și Csibi c. României. Impunerea unei amenzi pentru organizarea unei comemorări a batalionului Secuiesc de Ziua Națională a României nu a încălcat Convenția. Prof. univ. dr. Iulia Motoc, membru în completul de judecată
06.05.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

În cauzele Csiszer și Csibi împotriva Romaniei (no. 71314/13 et 68028/14), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, că articolul 11 din Convenție (libertatea de întrunire) nu a fost încălcat.

Faptele pe scurt

Reclamanții, domnii Lóránt Csiszer și Barna Csibi, sunt cetățeni români, născuți în 1978 și 1979 și domiciliază în Miercurea Ciuc. Aceștia indică apartenența la grupul etnic al secuilor, grup etnolingvistic de limbă maghiară prezent în principal în Transilvania și legat istoric de maghiari. 

La 1 decembrie 2010, primăria municipiului Cluj-Napoca a organizat în zona centrală a orașului diferite evenimente cu ocazia Zilei Naționale a României, inclusiv o paradă militară și o serie de concerte în aer liber.

La 12 octombrie 2010, domnul Csibi a trimis primarului municipiului Cluj-Napoca o scrisoare prin care a solicitat sprijin pentru organizarea la 1 decembrie 2010, de la 17:00 la 18:00, în Piața Unirii, a unei reuniuni comemorative pentru a celebra „crearea și activitatea batalionului Secuiesc”. La 19 octombrie 2010, primăria municipiului Cluj-Napoca l-a informat pe domnului Csibi că nu este de acord cu organizarea reuniunii comemorative pentru motivul că un alt eveniment, deja aprobat, urma să aibă loc acolo. Primăria a mai indicat că nu este de acord ca întâlnirea să aibă loc în nicio altă locație din centrul orașului. Domnul Csibi a introdus o acțiune în contencios administrativ împotriva consiliului local, acțiune respinsa de tribunalul din Cluj.

La 1 decembrie 2010, în jurul orei 16:30, o echipă din unitatea de jandarmi mobilă Cluj i-a interpelat pe cei doi reclamanți, împreună cu alte șase persoane, când părăseau clădirea unui restaurant situat pe o stradă perpendiculară cu Piața Unirii. 

Domnul Csiszer a fost sancționat în baza unui proces-verbal de contravenție întocmit în aceeași zi de unitatea de jandarmi la plata unei amenzi de 10.000 lei (RON), aproximativ 2.200 euro (EUR). El a contestat această sancțiune în fața judecătoriei din Cluj-Napoca care i-a respins contestația. Reclamantul a formulat recurs. Printr-o hotărâre din 5 iunie 2013, Tribunalul Cluj a respins recursul reclamantului ca nefondat.

Domnul Csibi a fost sancționat în baza unui alt proces-verbal de contravenție întocmit în aceeași zi de unitatea de jandarmi la plata unei amenzi de 5.000 lei (RON), aproximativ 1.100 euro (EUR). Reclamantul a contesta procesul-verbal în contencios administrativ la judecătoria Cluj Napoca care a respins acțiunea și a confirmat legalitatea procesului-verbal de contravenție. Judecătoria a notat că batalionul Secuiesc, desemnat și prin referire la persoana lui Albert Wass, a cărui comandament era în Ungaria a reprezentat o fracțiune din „Garda Maghiară” și a avut o ideologie fascistă. A menționat că atunci când grupul a fost prins, unul dintre membrii grupului a afișat un steag cu însemne secuiești și o altă persoană purta o haina neagra si o banderola cu inscripții referitoare la „Wass Albert Szovetseg”. În sfârșit, instanța a menționat că domnul Csibi a fost oprit atunci când a inițiat și organizat o reuniune interzisa în temeiul articolului 9 a) din lege nr 60/1991. Reclamantul a contestat hotărârea pronunțată in prima instanța dar aceasta a fost respinsă de tribunal.

Capetele de cerere, procedura și compoziția Curții

Invocând articolul 11 (libertatea de întrunire), reclamanții au susținut că sancțiunile care le-au fost impuse au încălcat dreptul lor la libertatea de întrunire. Primul reclamant consideră că aceasta sancțiune este o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare, garantată de articolul 10. Invocând articolul 14 (interzicerea discriminării), al doilea reclamant susține că a suferit o discriminare în dreptul său la libertatea de întrunire din cauza apartenenței sale la o minoritate etnică din țară.

Cererile au fost introduse în fața Curții Europene a Drepturilor Omului pe 6 noiembrie 2013 și 6 octombrie 2014.

Hotărârea a fost pronunțată de o cameră formată din șapte judecători compusă din:
Jon Fridrik Kjølbro (Danemarca), președinte,
Faris Vehabović (Bosnia-Herzegovina),
Iulia Antoanella Motoc (România),
Branko Lubarda (Serbia),
Carlo Ranzoni (Lichtenstein),
Georges Ravarani (Luxemburg),
Jolien Schukking (Olanda),
precum și Andrea Tamietti, grefier de secție.

Hotarêrea Curtii

Articolul 11

Curtea a considerat mai întâi ca afirmațiile reclamanților trebuie examinate doar din perspectiva articolului 11 din Convenție.

Curtea a observat că reclamanții au fost sancționați pentru că au organizat o reuniune interzisă, pe baza articolului 26 § 1 a) din legea nr. 60/1991, potrivit căreia constituie contravenții „organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise». În plus, instanțele naționale au considerat că reuniunea era contrară articolului 9 din Legea 60/1991 care interzice propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină, defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la ură naţională. Pentru a justifica sancțiunile impuse reclamanților, autoritățile naționale au menționat în procesele verbale că reclamanții au organizat o reuniune, în ciuda faptului că nu a fost aprobată pentru ca o altă adunare publică era organizată în același loc. Acest motiv a fost confirmat de instanțele naționale.

Curtea reamintește că este important ca organizatorii și participanții la reuniuni să respecte regulile impuse de cerințele unei societăţi democratice, ai căror actori sunt, respectând reglementări în vigoare.

Curtea reiterează că autoritățile naționale au o largă marja de apreciere pentru a determina acțiunile adecvate care trebuie întreprinse pentru a preveni tulburarea la ordinea publica în cazul organizării unei reuniuni. Cu toate acestea, ea reamintește că o situație neregulată nu justifică, în sine, o încălcare a libertății de întrunire. Limitele de toleranță ale autorităților în ceea ce privește o adunare neregulată depind totuși de circumstanțele specifice speciei.

Curtea a observat apoi că instanțele naționale au confirmat că articolul 5 (2) din legea nr. 60/1991 interzicea organizarea simultană a două întâlniri separate în același loc și că reclamanții au fost informați de autoritățile naționale cu privire la aplicarea acestei dispoziții legale. Deși reclamanții nu au fost acuzați de niciun comportament violent, Curtea poate înțelege că autoritățile s-ar fi putut teme de o deteriorare rapidă a situației. Din cauza amplorii manifestărilor planificate, nu ar fi fost ușor pentru autorități sa asigure, în deplină siguranță, organizarea simultană a două întâlniri publice în aceeași zonă a orașului.

Pentru a califica reuniunii comemorative în litigiu drept „interzisă” și, prin urmare, a consolida necesitatea impunerii sancțiunii reclamanților, instanțele naționale sesizate s-au referit, având în vedere obiectul comemorării, la articolul 9 a) din Legea nr. 60 / 1991. Instanțele naționale au luat în considerare semnificația istorica a batalionului Secuiesc si faptul ca reclamanții erau membri ai batalionului Secuilor. Instanțele interne au acordat o atenție deosebită faptului că unul dintre participanții la reuniunea comemorativă a afișat semne care amintesc numele Albert Wass. Instanțele naționale au convenit că trimiterea făcuta la numele lui Albert Wass, ținând cont de ceea ce el reprezintă în România, ar putea pune la îndoială obiectivul reuniunii comemorative și ar putea chiar putea duce la calificarea reuniunii ca interzisă de lege din cauza propagandei ideilor fasciste.

Curtea a reamintit că anumite idei sau comportamente nu pot fi sustrase protecției Convenției pentru simplul motiv că acestea sunt susceptibile sa provoace o stare neplăcută în rândul anumitor grupuri de cetățeni sau pentru că unii oameni se pot simți inconfortabil. Totuși, in contextul celebrării zilei naționale a României, organizarea reuniunii comemorative cu simbolurile utilizate de reclamanți, care puteau pune in discuție obiectul comemorării, putea genera tensiuni sociale ce puteau favoriza violența, având în vedere sensibilitatea opiniei publice la ideile reclamanților, care ar fi putut fi percepute ca fiind contrare celor ce constituiau deja obiectul evenimentelor publice. Prin urmare, Curtea nu poate considera nerezonabile sau arbitrare concluzii instanțele române care au consolidat justificarea sancțiunilor aplicate reclamanților prin menționarea articolului 9 a) din Legea nr. 60/1991.

În sfârșit, Curtea a notat că lipsa calificării penale nu a eliminat caracterul periculos al faptele pentru ordinea publică. Unitatea de jandarmi mobilă a sancționat reclamanții cu amenzi contravenționale. Valorile amenzilor, deși diferite pentru cei doi reclamanți, se încadrau în limitele prevăzute la articolul 26 § 2 din legea nr. 60/1991. Reclamanții au putut, de asemenea, să conteste în fața instanțelor naționale legalitatea și temeinicia proceselor-verbale prin care au fost impuse amenzile și, prin urmare, au beneficiat de garanții procedurale care împiedică impunerea de sancțiuni arbitrare.

Curtea consideră că autoritățile naționale nu și-au depășit marja de apreciere și că sancțiunile denunțate de reclamanți pot fi considerate „necesare într-o societatea democratică” și „ proporționale cu scopul urmărit”.

Prin urmare, nu a existat nicio încălcare a articolului 11 din Convenție.

Articolul 14 din Convenție combinat cu articolul 11 din Convenție (cererea no 68028/14)

Al doilea reclamant susține că a suferit o discriminare în dreptul său la libertatea de întrunire din cauza apartenenței sale la o minoritate etnică.

Curtea reiterează că, pentru a apărea o problemă în temeiul articolului 14 din Convenție, trebuie să existe o diferență în tratamentul acordat persoanelor aflate în situații similare sau comparabile. În primul rând, Curtea observă că cel de-al doilea reclamant nu a demonstrat că persoane aflate în aceeași situație ca el – adică persoane care sa organizeze întâlniri comemorative contrare articolului 5 (2) din Legea nr. 60/1991 – nu au fost sancționate de autorități. În al doilea rând, ea observă că nu existenta în sine a unui drapel purtând însemnele unui grup etnic a constituit cauza sancționării sale administrative, ci organizarea unei reuniuni comemorative contrare articolului 5 (2) menționat mai sus.

În sfârșit, în ceea ce privește motivele expuse de instanțele interne pentru confirmarea sancțiunii, Curtea a notat ca acestea nu și-au bazat deciziile pe apartenența etnica a celui de al doilea reclamant.

În consecință, Curtea consideră că, chiar presupunând că a existat în prezenta cauză diferența de tratament, nu a fost demonstrată că aceasta se bazează pe apartenența etnică a celui de-al doilea reclamant. Deci, acest capăt de cerere este vădit nefondată și el trebuie respins.

:: Hotărârea (în limba franceză)

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni/categorii: CEDO, JURISPRUDENȚĂ, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD