« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)
CărţiProfesionişti

Kövesi c. României. România a încălcat drepturile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție revocându-i mandatul înainte de termen. Prof. univ. dr. Iulia Motoc, membru în completul de judecată
06.05.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Comunicat de presa emis de Grefierul Curtii Europene a Drepturilor Omului (traducere din limba engleza).

In hotararea adoptata de Camera in cazul Kövesi c. Romaniei (cererea nr. 3594/19), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, in unanimitate, incalcarea:
– Articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si
– Articolului 10 (dreptul la libertatea de exprimare) din Conventie.

Cazul priveste revocarea reclamantei din functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, inainte de terminarea celui de-al doilea mandat, ca urmare a criticilor facute de aceasta cu privire la modificari legislative cu impact in domeniul coruptiei. Reclamanta s-a plans de asemenea si ca nu a putut contesta decizia de mai sus in fata unei instante.

Curtea a constatat ca reclamanta nu a avut nici o posibilitate sa conteste demiterea ei din functie pentru ca in cadrul unei eventuale asemenea contestatii, instantele ar fi avut competenta sa verifice doar aspecte formale legate de decretul prezidential de demitere si nu argumentul principal al reclamantei, mai precis, faptul ca a fost demisa neregulamentar din functie pentru criticile aduse modificarilor legislative privind coruptia.

Dreptul reclamantei la libertatea de exprimare a fost incalcat deoarece ea a fost revocata din functie pentru aceste critici care se refereau la probleme de interes public, critici pe care le-a exprimat in exercitarea atributiilor sale de serviciu. Una dintre atributiile reclamantei in functia de procuror sef anticoruptie era sa isi exprime opinia cu privire la modificarile legislative care puteau avea impact asupra sistemului judiciar si asupra independentei acestuia, cat si asupra luptei impotriva coruptiei. 

Revocarea prematura din functie a reclamantei a incalcat chiar scopul protejarii independentei sistemului judiciar si a putut avea ca efect descurajarea acesteia precum si a altor procurori si judecatori de a participa la dezbateri publice pe tema modificarilor legislative care afecteaza sistemul judiciar si independenta justitiei.

Principalele fapte

Reclamanta, Laura Codruta Kövesi, este cetatean roman, nascuta in 1973 si domiciliata in Bucuresti, Romania.

D-na Kövesi a fost numita procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) la data de 3 mai 2013 pentru un mandat de 3 ani. Dupa evaluari pozitive din partea Ministrului Justitiei de la momentul respectiv cat si din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), in aprilie 2016 Presedintele Romaniei a re-numit-o in functie pentru un al doilea mandat pe perioada mai 2016-mai 2019.

Alegerile parlamentare din decembrie 2016 au dus la formarea unui nou guvern care a propus mai multe modificari legislative in domeniul justitiei. Acestea includeau, printre altele, decriminalizarea abuzului in serviciu comis cu ocazia aprobarii sau adoptarii de acte normative. Modificarile legislative, adoptate in 2017, au condus la demonstratii si la exprimarea unor ingrijorari pe plan international dar si la deschiderea unei investigatii de catre DNA cu privire la modalitatea de adoptare a anumitor acte normative.

In februarie 2018, Ministrul Justitiei a propus revocarea reclamantei din functie, referindu-se, printre altele, la trei decizii ale Curtii Constitutionale adoptate in legatura cu activitiatea DNA, dar si la declaratii publice facute de reclamanta. Sectia pentru procurori a CSM a avizat negativ, cu majoritate de voturi, propunerea de revocare, respingand criticile aduse impotriva reclamantei de catre Ministrul Justitiei si stabilind ca nu exista dovezi de management defectuos impotriva reclamantei.

In aprilie 2018, Presedintele Romaniei a refuzat la randul lui sa semneze decretul de revocare, fapt ce a atras sesizarea Curtii Constitutionale de catre Primul Ministru.

In mai 2018, Curtea Constitutionala a ordonat Presedintelui sa semneze decretul, constatand, printre altele, ca nici Presedintele nici Curtea Constitutionala nu sunt autorizate sa evalueze motivele inaintate de Ministrul de Justitie in propunerea de revocare. Curtea Constitutionala a precizat si faptul ca instantele administrative pot examina doar legalitatea externa a actului adminitrativ emis in acest caz, mai precis legalitatea procedurii dar nu si oportunitatea propunerii.

Reclamanta a fost revocata din functie in iulie 2018.

Plangerile, procedura si compozitia Curtii

In temeiul Articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil) din Conventie, d-na Kövesi s-a plans ca i-a fost incalcat dreptul de acces la un tribunal pentru a-si apara drepturile cu privire la revocarea disciplinara din functia de procuror sef al DNA.

Invocand Articolul 10 (dreptul la libertatea de exprimare), reclamanta s-a plans ca revocarea mandatului sau a avut ca motiv opiniile asupra modificarilor legislative care afectau sistemul judiciar pe care le-a exprimat public in exercitarea profesiei sale.

Reclamanta s-a plans de asemenea si de incalcarea Articolului 13 (dreptul la un remediu eficient) impreuna cu Articolul 6 § 1 si Articolul 10 din Conventie.

Aplicatia a fost depusa la Curtea Europeana a Drepturilor Omului la data de 28 decembrie 2018.

Hotararea a fost adoptata de o Camera de sapte judecatori, compusa astfel:
Jon Fridrik Kjølbro (Danemarca), Presedinte,
Faris Vehabović (Bosnia si Herzegovina),
Iulia Antoanella Motoc (Romania),
Branko Lubarda (Serbia),
Stéphanie Mourou-Vikström (Monaco),
Georges Ravarani (Luxemburg),
Péter Paczolay (Ungaria),
si Andrea Tamietti, Grefier de Sectie.

Hotararea Curtii

Articolul 6 § 1

Curtea a reamintit ca, in principiu, disputele intre functionarii publici si Stat intra sub campul de aplicare al Articolului 6 cu exceptia cazurilor in care doua conditii sunt indeplinite, asa cum se precizeaza in hotararea Vilho Eskelinen si Altii. Aceste conditii sunt: legislatia sa excluda in mod expres accesul la o instanta pentru rezolvarea disputei si aceasta excludere sa fie jusitificata de motive obiective in interesul Statului.

Nu a existat o asemenea excludere expresa in cazul d-nei Kövesi, lucru confirmat chiar de argumentul Guvernului ca reclamanta nu a epuizat remediile existente in dreptul national prin faptul ca a omis sesizarea instantei administrative.

Mai mult decat atat, orice excludere in acest caz nu ar fost justificata obiectiv: absenta controlului judiciar asupra procesului de revocare a procurorului sef al DNA nu poate fi in interesul Statului deoarece numai o supraveghere facuta de un tribunal independent ar putea proteja membrii cu functii de conducere din sistemul judiciar de imixtiunea arbitrara a puterii executive.

Curtea a concluzionat deci ca Articolul 6 este aplicabil sub latura sa civila in cazul d-nei Kövesi.

Pe fondul plangerii, Curtea a observat ca Guvernul nu a contestat faptul ca nu a existat nici un control judecatoresc in cazul reclamantei. Acesta a argumentat insa ca reclamanta nu a epuizat numeroasele remedii aflate la dispozitia ei, mai exact: nu a contestat in fata instantei de contencios administrativ raportul Ministrului Justitiei, care descria motivele revocarii, si nici decizia CSM sau decretul prezidential de revocare.

Curtea a notat ca insasi Curtea Constitutionala a considerat raportul Ministrului ca fiind un act preliminar, care nu poate produce efecte prin sine insusi. Mai mult decat atat, documentele depuse de Guvern au dovedit ca organizatii neguvernmentale au incercat fara succes sa conteste raportul Ministrului in fata instantelor. Cat priveste decizia CSM, reclamanta nu avea nici un interes sa o atace in fata instantei, avand in vedere ca ii era favorabila.

In plus, Curtea Constitutionala a constatat ca orice plangere in fata instantei administrative impotriva decretului prezidential ar putea duce numai la o verificare a respectarii formalitatilor externe in procedura de adoptare a decretului, in timp ce plangerea reclamantei necesita o examinare a fondului si a legalitatii interne a decretului in cauza.

Ca urmare, Curtea nu a fost convinsa ca reclamanta ar fi avut la dispozitie un remediu national eficient pentru atacarea in fata unei instante a ceea ce intentiona de fapt sa conteste, mai precis, motivele care au stat la baza revocarii sale din functia de procuror sef al DNA.

Curtea a subliniat ca orice contestatie serioasa si fondata cu privire la legalitatea unei ingerinte in drepturile civile indreptateste persoana in cauza «sa supuna analizei unui tribunal aceasta problema de legalitate». Documente emanand de la Consiliul Europei si Uniunea Europeana acorda o importanta din ce in ce mai mare echitatii de procedura in cazul revocarii sau demiterii procurorilor, ceea ce ar implica interventia unei autoritati independente de executiv si legislativ.

Curtea a respins obiectia Guvernului cu privire la ne-epuizarea remediilor nationale si a concluzionat ca Statul reclamat a incalcat insasi esenta dreptului reclamantei de acces la o instanta din cauza limitelor de examinare a cazului ei impuse de Curtea Constitutionala. Ca urmare a existat o incalcare a dreptului de acces la o instanta al d-nei Kövesi. 

Articolul 10

Curtea a constatat ca ezista dovezi prima facie cu privire la o legatura de cauzalitate intre exercitarea de catre reclamanta a dreptului la libertatea de exprimare si revocarea mandatului acesteia. Celelalte justificari ale revocarii oferite de catre Guvern nu au fost convingatoare. Revocarea mandatului reclamantei a fost deci o ingerinta in exercitarea dreptului acesteia la libertatea de exprimare.

Curtea si-a bazat analiza in continuare pe intrebarea daca actiunea Guvernului de revocare a reclamantei a urmarit un scop legitim sau o «nevoie sociala presanta», ambele justificari ale unei ingerinte in temeiul Articolului 10 § 2.

Scopul legitim

Curtea a observat ca Ministrul Justitiei a citat necesitatea de a proteja statul de drept ca motiv pentru revocarea reclamantei din functie, intr-o procedura care a fost initiata dupa ce aceasta a criticat modificari legislative propuse chiar de el si a initiat investigatii in legatura cu acte normative in a caror adoptare el a fost implicat. Ministrul a declarat, de asemenea, ca atitudinea reclamantei a creat o criza si a transformat Romania in subiect de ingrijorare la nivel national, European si international.

Curtea a observat ca, dimpotriva, ingrijorarea respectiva a fost cauzata de revocarea reclamantei din functie.

In plus, Curtea a considerat ca nu a fost prezentata nici o dovada ca masura a servit la protejarea statului de dept sau ca a avut alt scop legitim. Revocarea a fost consecinta exercitarii de catre reclamanta a dreptului la libertatea de exprimare. Guvernul nu a invocat alt scop legitim pentru aceasta ingerinta.

Ca urmare, Curtea nu a putut accepta argumentul ca ingerinta a urmarit un scop legitim in acest caz.

In timp ce o asemenea concluzie finalizeaza de obicei analiza unei plangeri in temeiul Articolului 10, in acest caz Curtea a decis sa continue examinarea pentru a stabili daca ingerinta a fost necesara intr-o societate democratica.

Necesara intr-o societate democratica

Curtea a observat ca reclamanta a facut comentariile in cauza in exercitarea atributiilor sale de serviciu, in calitate de procuror sef al DNA. Aceasta si-a folosit atributiile legale pentru a declansa investigatii in legatura cu posibile fapte de coruptie comise de membri ai Guvernului in procesul de adoptare a anumitor acte normative foarte contestate si pentru a informa publicul despre aceste investigatii. In plus, reclamanta si-a exprimat opinia in mod direct in media sau cu ocazia unor intalniri profesionale.

Curtea a acordat o importanta deosebita functiei detinute de reclamanta, procuror sef al DNA, functie ce includea in atributii exprimarea opiniei cu privire la modificari legislative care puteau avea un impact asupra sistemului judiciar si asupra independentei acestuia, si mai precis, asupra luptei impotriva coruptiei conduse de DNA.

Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a recunoscut ca procurorii ar trebui sa aiba dreptul de a participa la discutii publice pe teme de legislatie, administrarea justitiei si promovarea si protejarea drepturilor omului, si ca acestia ar trebui sa fie capabili sa investigheze, fara a fi impiedicati, oamenii politici pentru orice infractiuni, mai ales infractiuni de coruptie.

In plus, pozitia si declaratiile reclamantei – care au fost facute clar in contextul dezbaterii unor probleme de mare interes public – atrag o protectie crescuta a dreptului reclamantei la libera exprimare si o supraveghere stricta a oricarei ingerinte din partea Statului. Statul, in schimb, are o putere de discretie limitata (“o marja ingusta de apreciere”) in cazul unor asemenea ingerinte.

Curtea a constatat ca revocarea din functie a reclamantei si motivele invocate pentru a o justifica pot fi impacate cu greu cu atentia deosebita care trebuie acordata functiei acesteia in sistemul judiciar ca ramura independenta a puterii Statului si principiului independentei procurorilor, care – potrivit Consiliului Europei si altor instrumente internationale – este un element cheie in mentinerea independentei sistemului judiciar. Ca urmare, revocarea prematura din functie a reclamantei a incalcat chiar scopul mentinerii independentei sistemului judiciar.

Severitatea masurii a putut avea si un efect descurajant asupra reclamantei dar si a altor procurori si judecatori de a mai participa la dezbateri publice in legatura cu modificari legislative care afecteaza sistemul judiciar sau, in general, independenta acestuia.

Referindu-se la concluziile sale in urma examinarii Articolului 6, Curtea a constatat si ca restrictiile asupra dreptului reclamantei la libertatea de exprimare nu au fost insotite de garantii adecvate impotriva abuzului. 

Revocarea reclamantei din functia de procuror sef al DNA nu a urmarit nici unul dintre scopurile legitime prevazute in Articolul 10 § 2 si nu a fost «necesara intr-o societate democratica». Ca urmare, a fost incalcat Articolul 10.

Alte articole

Avand in vedere concluziile in urma examinarii Articolului 6, Curtea a constatat ca nu este necesara examinarea Articolului 13.

Satisfactia echitabila

Reclamanta nu a depus o cerere pentru satisfactie echitabila si, ca urmare, Curtea a considerat ca nu este necesar sa acorde o suma in acest sens.

:: Hotărârea (în limba engleză)

Cuvinte cheie: , , , , ,
Secţiuni/categorii: CEDO, Drepturile omului, JURISPRUDENȚĂ, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD