Refuzul unui părinte privind cetățenia română a copilului
8 mai 2023 | Igor LĂCĂTUŞ
Igor Lăcătuș
Revenind la dispozițiile Legii nr. 21/1991 cetățeniei române, de această dată cu referire la cetățenia copilului, reamintim că potrivit art. 11 din Legea nr. 21/1991 alin. (1) persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e). Conform alin. 2) dispozițiile art. 10 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.
În cuprinsul articolului 10 din Lege se reglementează situația soților și a copilului, astfel că, potrivit alin. (3) redobândirea cetățeniei de către unul dintre soți nu are nicio consecință asupra cetățeniei celuilalt soț. Soțul cetățean străin sau fără cetățenie al persoanei care redobândește cetățenia română poate cere acordarea cetățeniei române în condițiile prezentei legi.
Cu privire la copil sau copii, conform art. 10 alin. 4) cererea privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părinții săi ori, după caz, părintele său solicită redobândirea cetățeniei române. În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române este necesar consimțământul celuilalt părinte, precum și al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. Copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau, după caz, cu unul dintre ei. Dispozițiile art. 9 alin. (4) rămân aplicabile.
În conformitate cu alin. (5) în cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (4), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română pot/poate depune o cerere privind dobândirea cetățeniei române de către minor. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.
Potrivit art. 10 alin. (6) în cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române sau după, caz, a redobândit cetățenia română, iar părinții nu cad de acord cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.
Astfel, în cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române sau după, caz, a redobândit cetățenia română, iar părinții nu găsesc înțelegere cu privire la cetățenia copilului, potrivit legii, tribunalul de la domiciliul minorului va decide asupra refuzului părintelui/cetățeniei copilului, ținând seama de interesele acestuia (ale minorului). În acest sens, instanța de judecată va trebui să aibă în vedere că potrivit Legii nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, art. 2 alin. (1) prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
La interpelarea noastră, Tribunalul Iași, Galați și Vaslui, precum și Curțile de Apel Iași și Galați, ne informează că în ultimii 5 ani de zile nu au fost înregistrate cauze pe rolul instanțelor amintite, având ca obiect refuzul unui părinte privind cetățenia copilului. În practică, însă, nu de puține ori se întâmplă ca părinții (în special cetățeni ai Republicii Moldova, dar și a altor teritorii istorice românești, care redobândesc cetățenia română în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991) să nu cadă de acord cu privire la cetățenia copilului, astfel că, pentru astfel de situații, singura cale legală este sesizarea instanței de judecată, dacă părinții nu se înțeleg.
Avocat Igor Lăcătuș
