Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Drept penal Next Opinii Povești juridice SELECTED

Despre lupul încornorat sau punerea deoparte a legii

6 decembrie 2022 | George Marius NICOARĂ
George Marius Nicoară

George Marius Nicoară

„Așa cum nimic nu este mai drept decât ceea ce este drept, nimic nu este mai just decât ceea ce este just.” – Epictet

Înțelegerea vieții pretinde și o pregustare a sensului morții. Întrepătrunderea propusă de aprofundarea mai multor zone ale cunoașterii deschide calea spre o viziune multidisciplinară. Aceasta din urmă are vocația de a străbate forme prin îngemănarea unor forțe care – parcă dintr-un cotlon al ființei surprins de un dincolo de ele –, converg în obiectul analizei de față și îl redă sieși, la finalul creșterii sale, mai împlinit de întregul său.

Interpretarea hermeneutică a narațiunii „Capra cu trei iezi” necesită un curaj aparte, dar și o inocență a vârstei, o ascuțime a minții, dar și o ingenuitate a ființei. Este probabil ceea ce „judecătorul” Creangă a căutat, prin semănarea de cuvinte din această poveste (cu suișurile și coborâșurile sale), să lucreze în mintea și în sufletul cititorului, și anume să pregătească pământul rodnic al unei răscruci de sensuri. Și astfel să readucă în discuție tematicile majore ale existenței umane: sensul binelui, de ce există răul?, motivația pedepsei, moarte, viață…

Dreptul la viață este un drept absolut, reglementat constituțional la nivel intern, cât și prin convenții internaționale. Mai mult, pedeapsa cu moartea este interzisă în spațiul european, cu atât mai mult o aplicare arbitrară a acestui tip de sancțiune. Viața are ciclul său, iar moartea este parte integrantă din itinerarul vieții. În ceea ce privește asasinatul lupului din poveste, evenimentul morții sale apare fulgerător, și totuși premeditat, după o viață trăită fără de lege. De asemenea, viața și moartea celor doi iezi găsiți de către lup apar în concordanță cu felul lor de a fi: zvăpăiați, neatenți, distrați și împrăștiați. Prin urmare, vorbele și faptele își cer tributul: prin lauri sau prin pedeapsă. Iezii au greșit – neascultători la porunca figurii materne –, și au plătit cu viața, asemenea lupului.

Totodată, acțiunile caprei fac apel indirect la legea talionului, putând astfel premedita uciderea prin cruzime a lupului; legea în cauză, una de dată veche în Orientul Mijlociu și îndeosebi în cultura juridică și religioasă iudaică, prevedea o corectitudine a unei legi nescrise, cunoscută în popor prin zicala: „dinte pentru dinte și ochi pentru ochi”. Această lege a talionului îi urmează unei legi și mai vechi, cea a naturii dezlănțuite în căutarea răzbunării întâlnită în triburile veterotestamentare; de pildă, în cazul în care X (să spunem din tribul Caprei Negre) îl ucide pe Y (din tribul Lupului Sur), Lupul Sur pornea cu tribul său pentru a anihila întreg tribul Caprei Negre. Nedreptățile majore de-a lungul timpului au atras întemeierea legii talionului, care, la rândul ei, a fost completată de învățătura creștină a legii iubirii, „riguros” aplicată în povestea diaconului Creangă concepută în liniștea bojdeucii sale.

Iată cum în această narațiune, lipsa de bună-credință a cumătrului lup și a naturii sale descătușate ating apogeul în producerea de rău față de iezii caprei și, implicit, față de finii săi. Elemente întâlnite, se pare, în orice încălcare a legii firii din fiecare persoană căreia îi slăbesc resorturile interioare și ajunge să ucidă cu gândul, cu vorba. O extremă reprezintă inclusiv curmarea vieții unui suflet.

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Să analizezi juridic această poveste a lui Creangă, inspirată de altfel din folclorul european, înseamnă să găsești punctele-pilon din personajele narațiunii. Cu toate că figura caprei este așezată în prim plan și dobândește încă de la început rolul de personaj principal, cu ușurință poate fi găsit mezinul în postura de tânăr înțelept, de suflet bătrân din poveste, de judecător drept în aproape fiecare ipostază în care apare, de „sufletul de mamă” dezvăluit în totalitate prin afirmația: „Mai bine taci şi lasă-l în plata lui Dumnezeu!”. Atitudine ce se pretinde fiecăruia, cumva firesc, în fața greșelii altuia. În contrapunct nu este lupul, paradoxal, ci mama iedului, care, întunecată fiindu-i mintea, premeditează în detaliu „răsplata” pentru făptuitor. Mai mult, oferă un exemplu negativ „societății” (e.g. grupului de capre adunat la cumetrie după pedeapsa aplicată făptuitorului) prin felul de abordare a faptului juridic creat de infractor. Astfel, capra, prin atitudinea ei, transmite tuturor faptul că „așa da”, așa se practică, așa trebuie procedat în astfel de situații și, prin urmare, reiese faptul că pedeapsa potrivită este cea aplicată conform legii talionului.

Este de precizat, de asemenea, faptul că există o tensiune între două chei de lectură, și anume prima cheie de lectură care îndrumă spre o analiză a narațiunii după „legea junglei”, sprijinindu-se pe hermeneutica literală, și o a doua cheie de lectură ce propune interpretarea care antropomorfizează și care duce cu gândul la tipologiile de caracter întâlnite în societate. În cele ce urmează vom aborda a doua cheie de lectură și prin aceasta se înțelege că în personajele propuse de Creangă se întâlnesc moduri de a trăi, feluri de a relaționa, sensuri de a exista.

Pe de-o parte, capra este – în căutarea unei prezentări –, vindicativă, asumând o lege a firii desfrânate, a unei legi a junglei unei naturi fără pârghii înfipte în acel nomos grecesc, care denotă legea și supremația sa. Prin faptele săvârșite, capra se situează deasupra legii. Este prototipul persoanei care nu caută să devină „avocatul diavolului”, și astfel să arate înțelegere în fața răului, în sensul recuperării lui, de educare prin pedeapsă, de apelare la normele în vigoare aplicabile și la forța coercitivă a statului. De altfel, nu de puține ori cel aflat în poziția de făptuitor de rău a ajuns într-un asemenea punct din cauza grupului de proveniență: prin îndepărtare, marginalizare și prejudecată. Mai mult, în aceeași cheie de lectură, prototipul acesta de individ întâlnit în personajul caprei își aplică „legea” personală, chiar dacă nu se află sub imperiul faptei justificate a legitimei apărări sau a unei stări de necesitate. Poate, totuși, se găsea într-o stare de vădită tulburare, putându-i-se fi reținută la individualizarea pedepsei. Capra se transformă, prin fapta ei, din victimă în călău, așa cum ne învață istoria psihologiei umane. Poziție justificată de legea talionului, după cum am amintit deja, însă nu după legea guvernată de valorile superioare ale patrimoniului universal: democrație, rânduială socială, re-integrare, drepturi și obligații, bună-credință, educație prin pedeapsă.

Pe de altă parte, cu toate că pare un „caz pierdut”, lupul caută milă în fața morții, cere indirect aplicarea legii penale și pedeapsă pentru fapta săvârșită cu premeditare împotriva iezilor. Dar nu o primește, ci are parte de o justiție personală din partea caprei, ceea ce apare ca fiind în defavoarea legii care ar fi putut fi aplicată. Se constată că lupul ar mai fi avut astfel de antecedente (faptul de a mai fi speriat copilașii caprei), putând fi considerate tentative de fapte penale împotriva odraslelor cumetrei sale. Astfel, el premeditează detaliat uciderea „cu sânge rece” a iezilor, urmărind plecarea caprei de acasă și imitând felul ei de a vorbi pentru a intra în incinta locuinței. Presupunând că respectiva locuință ar avea un loc împrejmuit, deci o curte, lupul comite și infracțiunea de violare de domiciliu prin folosirea de calități mincinoase, faptă care, dacă ar fi fost procesat, i-ar fi fost reținută în concurs cu cea de omor calificat, cele două infracțiuni vizând valori sociale diferite.

Referitor la infracțiunea de omor ce ar fi putut fi reținută în sarcina inculpatului lup, încadrarea corectă ar fi aceea de omor calificat săvârșit cu premeditare, împotriva a două sau mai multe persoane, prin cruzimi și, de asemenea, s-ar putea reține și circumstanța „de către o persoană care a mai săvârșit o tentativă la infracțiunea de omor”, amintind că în povestea cu pricina, capra pomenește la un moment dat despre faptul că lupul i-ar mai fi „spăriet copilașii”, ceea ce presupune, contextualizat la felul lupului de a fi, o tentativă la infracțiunea de omor față de două sau mai multe persoane, fiind vorba despre trei iezi. Infracțiunea reglementată de art. 199 Cod Penal coroborat cu art. 177 și art. 189 Cod Penal nu s-ar reține din pricini evidente.

Tot din perspectiva unei analize panoramice a faptelor și luând în considerare posibilitatea formelor de pluralitate de infractori, s-ar putea reține – cu toate că nu se cunosc date precise din cuprinsul narațiunii –, o posibilă complicitate materială a fierarului la fapta lupului. Cunoscând felul mârșav de a fi al lupului, se poate lesne presupune că fierarul aflase de ghidușia dorită de lup prin însăși cerința de a-i „ascuți limba și dinții”, pretenție total ieșită din comun din partea acestui client al fierarului. Prin urmare, fierarul ar subscrie faptic la crearea ambientului înfăptuirii unei asemenea grozăvii infracționale, ipoteză care ar putea fi reținută, prin indicii temeinice și probe posibile, în vederea încadrării sale la fapta ucigașului de iezi, putându-se lua în considerare art. 49 coroborat cu art. 74 raportat la art. 189 Cod Penal.

Cele propuse anterior cu privire la o complicitate posibilă a fierarului rămân la nivel de ipoteză de lucru aflată în sarcina organelor competente, însă nu se dorește, mutatis mutandis, indicarea faptului că, de pildă, un vânzător de arme dintr-un magazin autorizat ar fi, ipso facto, complice material la o posibilă faptă infracțională săvârșită ulterior de cumpărător. Cu toate că, așa cum s-a arătat anterior, cerința lupului față de fierar ar putea duce cu gândul că există o suspiciune rezonabilă a faptului că fierarul cunoștea intenția lupului și astfel a participat la săvârșirea infracțiunii de omor calificat în forma complicității materiale (prin ascuțirea atât a limbii, cât și a dinților lupului).

Tot de infracțiunea de omor calificat cu premeditare și prin cruzimi ar putea fi incriminată și capra, care pregătește locul de pedeapsă cu mare atenție și felul uciderii pentru a-și aplica zicerea biblică: „moarte pentru moarte, arsură pentru arsură”. Dar, mai mult decât fapta în sine, în atingerea scopului ei îl instigă și pe mezin să arunce cu bolovani în groapa lupului, pentru a fi complice la uciderea lui. În același timp, încălcând o lege nescrisă pretinsă oricărei mame ce are obligația de a-și îndruma pruncul pe căi juste și drepte.

După legea penală română în vigoare, minorul sub 14 ani nu răspunde penal, iar mezinul s-ar fi încadrat în această reglementare a legii. Doar că legea penală nu este singura care gestionează conviețuirea socială și educația membrilor săi. Capra, plină de răzbunare, implică în actul ei ucigaș pe iedul rămas în viață și astfel îi dă mezinului un contra exemplu atât la nivel social, cât și la nivel juridic. Tot într-un fel păgubos de a fi se încadrează și caprele din vecinătate, cărora le-a părut bine de isprava caprei îndoliate și de justiția ei privată aplicată lupului, ceea ce denotă un prototip de persoană ce se bucură atunci când legea nu este aplicată în litera și în spiritul ei, ci după mofturi și resorturi interioare vădit distorsionate.

În chip de concluzii, povestea „Capra cu trei iezi” prezintă negreșit tipologii sociale cu reverberații clare sub aspect juridic, autorul construind astfel personajele încât să educe cititorul și să îi fie transmise, chiar și prin antiteză, valori sociale de înaltă calitate, feluri de a fi în concordanță cu buna-credință, cu rânduiala socială și cu reglementările legii.

Subliniind faptul că narațiunea în sine, prin analiza compoziției sale, reprezintă un teren fertil de educație juridică atât pentru cei mici, cu suflete mari, cât și pentru cei mari, cu suflete mici, povestea lui Creangă va rămâne un semn și un simbol al (re)cunoașterii chipului interior în reflexia celuilalt. Asemenea spiritului oglindit de legea în vigoare.

George Marius Nicoară
Student – Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca

* Acest text este publicat în cadrul concursului Interpretări juridice ale poveștii Capra cu trei iezi. Datorită faptului că numărul lucrărilor foarte bune a depășit cu mult numărul premiilor puse în joc, am creat o secțiune special dedicată: Povești juridice.

Invităm profesioniștii dreptului să aprecieze lucrările studenților și să acorde premii speciale, în măsură în care apreciază ca fiind remarcabile lucrările publicate.

Pentru a citi și alte lucrări din cadrul concursului, precum și pentru a-i cunoaște pe membrii juriului, click aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership