Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Câteva intuiții privind soarta litigiilor generate de forța majoră în contextul pandemiei de COVID 19
11.05.2020 | Dumitru DOBREV

JURIDICE - In Law We Trust
Dumitru Dobrev

Dumitru Dobrev

Potrivit art. 1351 alin. (2) NCC Forţa majoră o definim ca ”orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil.” În sfera de cuprindere a forței majore avem evenimente care nu au legătură cu fapta omului și care nu pot fi prevăzute: calamități naturale (seisme, inundații), fenomene sociale (război civil), pandemii (e.g. COVID19) și este o cauză de stingere a obligației contractuale imposibil de executat, cel puțin în toate ipotezele în care debitorul are obligația de a da/de a transfera dreptul de proprietate asupra unui bun individual determinat.

Doresc să semnalez două idei care s-au conturat pe parcursul dezbaterii:
cu privire la tratamentul juridic al contractelor privind livrarea de bunuri de gen sunt șanse mari să apară două linii divergente în practica judiciară:
a) dacă aplicăm implacabil regula generală genera non pereunt dedusă din art. 1634 alin. 6 NCC și prin aceata îl ținem în continuare obligat, eventual și în întîrziere, pe cel ce datorează bunuri de gen;
b) dacă, așa cum s-a susținut cu argumente în această dezbatere, art. 2 (1) privind suspendarea unor activități comerciale din Ordonanța Militară nr. 2/21.03.2020 se constituie într-o excepție de la această regulă, inclusiv pentru bunurile de gen.

Legiuitorul poate încă tranșa acest nod gordian, dar suntem în al 12-lea ceas;

modul cum va impacta forța majoră legată de pandemie contractele de livrări de bunuri și de prestări de servicii în care cel puțin una dintre părți este un profesionist va fi mai mult în sensul art. 1557 (2) NCC, adică al unei imposibilități temporare fortuite de executare care va duce doar la suspendarea obligațiilor pe o perioadă rezonabilă de timp și nu la o desființare a contractului[1].


[1] pentru detalii a se vedea Liviu Pop, Ionuț-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligațiile, Ed. Universul Juridic, București, 2012, p. 323).


Av. dr. Dumitru Dobrev, Partner DOBRINESCU DOBREV

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Coronavirus – caz de forță majoră sau temei de impreviziune?„, ediția 361, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Aflaţi mai mult despre

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.