Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Articole Dreptul muncii Fiscalitate Noutăți legislative SELECTED

Nomazii digitali sunt scutiți de taxe în România pentru cel mult șase luni pe parcursul a 12 luni consecutive

9 mai 2023 | Ioana CÂRTIȚE
Ioana Cârtițe

Ioana Cârtițe

Regimul de taxare aplicabil nomazilor digitali a fost explicitat în Codul fiscal, fiind clarificat faptul că, din punct de vedere fiscal, nomazii digitali nu vor plăti nici impozit pe venit, nici asigurări sociale pentru veniturile din salarii obținute din străinătate, atâta timp cât nu îndeplinesc condiția de rezidență fiscală în România. Practic, nomazii digitali sunt scutiți de taxe, dacă nu petrec mai mult de șase luni pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive pe teritoriul țării noastre, iar dacă depășesc această perioadă salariile le vor fi impozitate conform regulilor uzuale din Codul fiscal.

Legea nr. 69/2023 a modificat Codul fiscal astfel încât să fie precizat expres regimul fiscal aplicabil veniturilor din salarii sau asimilate salariilor obținute de către nomazii digitali, așa cum sunt definiți ei de legislația privind regimul străinilor în România (OUG nr. 194/2002, modificată anul trecut pentru a include un regim juridic mai precis pentru nomazii digitali), din activitatea pe care o prestează în baza unui contract de muncă încheiat cu o societate nerezidentă.

Potrivit acestei ordonanțe, prin nomad digital se înțelege străinul care fie este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României și prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, fie deține el însuși o astfel de companie care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și își poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor.

Persoanele care se înscriu în această categorie au fost scutite în mod expres de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pentru veniturile obținute din străinătate, cu condiția de a nu depăși o perioadă de ședere în România de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

Mai exact, Legea nr. 69/2023 a introdus trei prevederi exprese în Codul fiscal, prin care a stabilit că veniturile din salarii și asimilate salariilor obținute de persoanele fizice nerezidente cu statul de nomad digital sunt neimpozabile și nu se includ în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale (CAS) și a contribuției de asigurări de sănătate (CASS) dacă persoana fizică este prezentă pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe care nu depășesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Ca o notă separată, tot în cazul nomazilor digitali (i.e. legislația europeană îi definește ca fiind lucrători care își desfășoară munca în regim de telemuncă trans-frontalieră, însă în fapt cele două noțiuni se suprapun), trebuie menționat că în cursul lunii aprilie 2023, Statele Membre ale Uniunii Europene, alături de Norvegia, Islanda, Liechtenstein, Elveția și Regatul Unit au fost invitate să semneze un Acord cadru în ceea ce privește contribuțiile sociale, care le va facilita angajatorilor și angajaților să opteze să rămână acoperiți de sistemul de asigurări sociale din statul angajatorului, pentru situațiile în care angajații lucrează de acasă în țara de rezidență pentru mai puțin de 50% din timp (față de 25% din timp, cât reglementează legislația europeană în prezent). Acordul se bazează pe prevederile articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul 883/2004/CE privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

Acordul cadru urmează să intre în vigoare de la 1 iulie 2023 pentru statele care îl vor semna până atunci. Dacă un stat semnează Acordul cadru după 1 iulie 2023, atunci acesta va intra în vigoare pentru respectivul stat de la momentul semnării sale și nu se va aplica retroactiv.

Ce alte condiții trebuie să mai îndeplinească nomazii digitali pentru a putea lucra legal de pe teritoriul României

De anul trecut, România are un cadru legislativ mai coerent în ceea ce privește nomazii digitali, după ce OUG 194 / 2022 a fost actualizată prin Legea nr. 22/2022, astfel încât angajații de acest fel să poată primi permise și vize de ședere temporară în țara noastră. Prin această mutare legislativă, România se alătură și altor state europene care oferă asemenea vize pentru nomazii digitali, cum sunt: Spania, Germania, Portugalia, Croația, Cehia sau Estonia.

Datorită vitezei internetului și a costurilor de trai ceva mai accesibile, România figurează în topul clasamentelor de atractivitate al muncii de acasă, fiind, spre exemplu, pe locul trei în studiul The Digital Nomad Index 2021, după Canada și Marea Britanie.

Pentru a primi drept de ședere în România, nomazii digitali pot solicita de la Consulatul României competent o viză de lungă ședere, iar pentru a o primi au nevoie să demonstreze îndeplinirea cumulativă a două condiții:

– că dispun de mijloace de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în cuantum de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

– că desfăşoară activităţile din care obţin venituri, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Pentru a demonstra că bifează ambele condiții, nomazii digitali trebuie să prezinte mai multe documente (printre toate documentele solicitate conform prevederilor legale la art. 49 alin. (2^1) din OUG 194 / 2002):

– contractul de muncă încheiat cu compania înregistrată în afara României, pentru a face dovada prestării de servicii la distanță și prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, sau dovada administrării la distanță și prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor a unei companii înregistrate în afara României de cel puțin trei ani la data solicitării vizei;

– documentul eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă, ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deține, prin care să fie prezentate toate datele de identificare și de contact ale companiei, domeniul de activitate al acesteia, participarea străinului în companie și informații privind reprezentanții legali ai acesteia;

– scrisoare de intenție, prin care străinul detaliază scopul deplasării în România și activitățile pe care intenționează să le desfășoare pe teritoriul României;

– document emis de instituția competentă de la locul de rezidență fiscală, prin care să facă dovada că, la data solicitării vizei, străinul angajat sau, după caz, compania pe care o deține are achitate la zi impozitele, taxele și alte contribuții obligatorii și că nu este înregistrat cu acte și fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală;

– dovada mijloacelor de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România, pentru fiecare dintre ultimele șase luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză.

Ioana Cârtițe, Senior Tax Manager Biriș Goran

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership