Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Covid-19: Impactul asupra legislației privind insolvența. Măsuri legislative adoptate de statele membre pentru a proteja companiile afectate. Situația României
12.05.2020 | Daciana POPA, Siranus HAHAMIAN, Diana AGAFITEI

JURIDICE - In Law We Trust
Daciana Popa

Daciana Popa

Siranus Hahamian

Siranus Hahamian

Diana Agafitei

Diana Agafitei

Pe fondul raspandirii cu repeziciune a pandemiei Covid-19, companiile se confrunta la nivel global cu o lipsa acuta de lichiditati, precum si cu o crestere a datoriilor pe fondul blocarii activitatilor economice. Ca un efect de domino, aceste dificultati ar putea cauza un val de falimente, cu implicatii serioase pentru economia globala, afectand, in special, existenta locurilor de munca.

Pentru a preintampina aceste consecinte negative, statele membre au adoptat o serie de masuri legislative pentru a sprijini mediul de afaceri, inclusiv masuri de modificare temporara a legislatiei privind insolventa, pe care le vom prezenta, pe scurt, in cele ce urmeaza.

Spania

In contextul pandemiei, Guvernul spaniol a adoptat un pachet de masuri privind insolventa prin 2 decrete, respectiv Decretul-lege regal nr. 8/2020 din 17 aprilie („DLR nr. 8/2020”) si Decretul-lege regal nr. 16/2020 din 28 aprilie („DLR nr. 16/2020”).

Legea spaniola privind insolventa stabileste ca debitorul este obligat sa solicite deschiderea procedurii de insolventa in termen de 2 luni de la momentul la care a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca starea sa de insolventa.

Prin derogare de la dispozitiile mentionate, DLR nr. 8/2020 a stabilit ca debitorul nu va avea obligatia de a solicita deschiderea procedurii pe perioada starii de urgenta. In mod corelativ, s-a stabilit ca instantele competente in domeniul insolventei nu vor solutiona cererile creditorilor de deschidere a procedurii pe perioada starii de urgenta, dar si pe o perioada de 2 luni de la incetarea acesteia.

DLR nr. 16/2020 a extins perioadele mentionate anterior pana la data de 31 decembrie 2020, atat in privinta debitorilor, cat si cea a creditorilor. Daca insa debitorii vor cere deschiderea procedurii, cererile formulate de acestia vor fi considerate anterioare cererilor introduse de creditori.

Pentru a incuraja finantarea companiilor, DLR nr. 16/2020 stabileste ca in procedurile de insolventa deschise in termen de 2 ani de la instituirea starii de urgenta, imprumuturile acordate de catre persoanele „apropiate” companiei, precum si creantele acestora rezultate din subrogarea in drepturile creditorilor companiei nu vor fi considerate creante subordonate, urcand astfel in rangul de preferinta la plata.

De asemenea, DLR nr. 16/2020 prevede ca nu vor fi luate in considerare rezultatele financiare ale anului curent pentru a evalua daca o companie trebuie dizolvata. Totusi, daca pe baza rezultatelor exercitiului financiar 2021 se vor constata pierderi care determina diminuarea activului net al companiei la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, asemanator legii romane, organele companiei vor fi convocate pentru a hotari dizolvarea sau acoperirea acestei situatii.

Franta

Pentru a proteja companiile in contextul problemelor de cash-flow cauzate de pandemia Covid-19, Guvernul francez, a emis Ordonanta nr. 341/2020 in data de 27 martie, prin care au fost reglementate o serie de masuri legislative temporare privind legislatia insolventei.

Potrivit legislatiei franceze privind insolventa, cand un debitor se afla in situatie de incetare a platilor (i.e. activele disponibile nu acopera debitele scadente), acesta are un termen de 45 de zile de la acest moment pentru a solicita deschiderea procedurii de insolventa.

Ordonanta nr. 341/2020 stabileste ca situatia de incetare a platilor va fi analizata prin raportare la data de 12 martie 2020 ca si data de referinta, iar de la aceasta data, pe toata perioada starii de urgenta si dincolo de aceasta cu inca 3 luni, o companie nu va fi obligata sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In cazul exceptional in care se dovedeste ca debitorul a savarsit fapte frauduloase in aceasta perioada, se va putea stabili ca incetarea de plati a avut loc ulterior datei de referinta.

Ordonanta nr. 341/2020 extinde cu o luna de la incetarea starii de urgenta perioada de observatie in procedurile aflate in curs si stabileste posibilitatea de a extinde durata planurilor de reorganizare judiciara aflate in desfasurare (i) cu o perioada de 3 luni dupa incetarea starii de urgenta, sau chiar cu (ii) o perioada de maxim 1 an, in functie de calitatea persoanei care introduce cererea.

Germania

Considerat ca fiind cel mai urgentat proces legislativ de pana acum, pachetul de masuri legislative propus in data de 16 martie, cuprinzand, inter alia, un set de masuri privind legislatia insolventei, a fost adoptat si publicat pe 27 martie.

Una dintre cele mai importante masuri este suspendarea obligatiei debitorului de a solicita deschiderea procedurii de insolventa pana la data de 30 septembrie 2020 (perioada care va putea fi extinsa pana la data de 31 martie 2021). Masura se va aplica cu efect retroactiv de la data de 1 martie 2020.

Obligatia debitorului este suspendata doar daca starea sa economica este o consecinta directa a pandemiei Covid-19 si daca exista perspective de incetare a starii de insolventa. Pentru a nu ingreuna proba acestor conditii, a fost introdusa o prezumtie in acest sens – conditiile se considera a fi indeplinite daca debitorul nu se afla in stare de insolventa la data de 31 decembrie 2019.

In mod corelativ, a fost suspendat si dreptul creditorilor de a solicita dechiderea procedurii de insolventa pe o perioada de 3 luni (care a inceput sa curga de la publicarea masurilor adoptate), sub conditia ca motivele de insolventa sa nu fi existat la data de 1 martie 2020. De asemenea, perioada va putea fi extinsa pana la data de 31 martie 2021.

Pentru a incuraja finantarea companiilor, imprumuturile acordate de catre asociati/actionari companiei, pe perioada in care se aplica suspendarea obligatiei de a solicita deschiderea procedurii de insolventa, nu vor fi subordonate (urcand astfel in dreptul de preferinta la plata) in procedurile deschise pana la data de 30 septembrie 2023.

Polonia

In contextul pandemiei Covid-19, Polonia a adoptat un set de masuri legislative in 2 faze, cunoscute sub denumirea de „Anti-Crisis Shield 1.0” (in vigoare din 8 martie si modificate la data de 31 martie) si „Anti-Crisis Shield 2.0” (in vigoare din 18 aprilie). Odata cu aceste masuri, o serie de amendamente au fost aduse temporar si legislatiei privind insolventa.

Astfel, debitorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii de insolventa in termen de 30 de zile de la data la care acesta este in stare de insolventa. Un debitor este considerat in stare de insolventa daca (i) a incetat platile (se prezuma starea de insolventa daca debitorul a depasit scadenta cu o perioada mai mare de 3 luni); (ii) pasivul depaseste activul iar aceasta situatie se intinde pe o perioada mai mare de 24 de luni.

Pe perioada starii de urgenta epidemica sau de epidemie, termenul mentionat anterior nu va incepe sa curga sau, daca a inceput sa curga, se va intrerupe daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: (i) starea de insolventa a aparut pe perioada starii de urgenta epidemica sau de epidemie si (ii) este cauzata de pandemia Covid-19 ori de alte masuri aferente.

Avand in vedere ca starea de urgenta epidemica a fost instituita la data de 14 martie si a fost inlocuita cu starea de epidemie la data de 20 martie, masura se va aplica retroactiv. Pentru a nu ingreuna sarcina probei indeplinirii conditiilor mentionate anterior, dispozitiile legale prezuma ca insolventa a fost cauzata de pandemia Covid-19 daca starea de insolventa a aparut in timpul starii de urgenta epidemica sau de epidemie.

Bulgaria

La data de 23 martie, Bulgaria a adoptat un pachet de masuri legislative care sa raspunda cat mai bine problemelor cauzate de pandemia Covid-19, inter alia, suspendand toate termenele si procedurile de judecata, arbitraj si executare silita, cu cateva exceptii prevazute in mod expres.

Ca urmare a acestor masuri legislative, instantele nu vor solutiona si deschide proceduri noi de insolventa pe durata starii de urgenta.

Potrivit legii, atunci cand devine insolvabil sau supraindatorat, debitorul este obligat ca, in termen de 30 de zile, sa depuna o cerere prin care sa solicite deschiderea procedurii de insolventa.

Masurile legislative adoptate stabilesc ca termenele care se implinesc pe perioada starii de urgenta si presupun exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii vor fi extinse cu o luna de la data incetarii starii de urgenta. Aceasta masura se aplica inclusiv termenului in care debitorul este obligat sa solicite deschiderea procedurii insolventei.

Situatia actuala in Romania. Recomandari

In Romania, pe perioada starii de urgenta, nu au fost adoptate masuri legislative in domeniul procedurilor de insolventa. Cu toate acestea, masura de suspendare a proceselor civile pe durata starii de urgenta, adoptata prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/16.03.2020 privind instituirea starii de urgenta, a produs efecte si asupra cauzelor din materia procedurii de insolventa.

Pentru asigurarea unei practici unitare, Consiliul Superior al Magistraturii a emis Hotararea nr. 417/24.03.2020 si Hotararea nr. 707/30.04.2020 prin care a stabilit, sub forma de indrumare, lista cauzelor care se judeca pe durata starii de urgenta. In mod expres, au fost indicate (i) cererile de suspendare provizorie a procedurilor de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronuntarea hotararii asupra cererii de deschidere a procedurii insolventei, (ii) cererile de deschidere a procedurii insolventei formulate de debitori, precum si (iii) cererile de suspendare a masurilor contestate ale administratorului judiciar/lichidatorului judiciar. De asemenea, s-a prevazut ca se pot judeca si alte categorii de cereri considerate de urgenta deosebita (in special cele care se judeca fara citare).

In contextul economic actual in care, la sfarsitul starii de urgenta, se asteapta o crestere semnificativa a cererilor privind deschiderea procedurii insolventei, reglementarea unor masuri in domeniul insolventei menite a proteja companiile care se confrunta cu probleme de cash-flow si cu o crestere a datoriilor este imperativa.

In acest context, in sedinta din 11 mai, Guvernul a adoptat un proiect de lege cuprinzand, inter alia, o serie de masuri aplicabile in domeniul insolventei pe durata starii de alerta.

Astfel, debitorul aflat in stare de insolventa la data intrarii in vigoare a legii, sau care ajunge in stare de insolventa pe durata starii de alerta, va avea posibilitatea, insa nu si obligatia, de a depune o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014. Astfel, termenul de 30 de zile in care debitorul este obligat sa formuleze cererea va incepe sa curga de la incetarea starii de alerta.

Pe durata starii de alerta, in cazul debitorilor care si-au intrerupt activitatea total sau partial ca efect al deciziilor emise pe durata starii de urgenta, mentinute, dupa caz, si in perioada starii de alerta, valoarea-prag necesara pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii insolventei va fi majorata de la 40.000 lei la 50.000 lei, atat pentru creditori, cat si pentru debitori.

De asemenea, se va introduce o conditie suplimentara pentru creditorii care solicita deschiderea procedurii insolventei, respectiv incercarea rezonabila, dovedita cu inscrisuri comunicate intre parti prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de incheiere a unei conventii de plata.

In cazul procedurilor de insolventa aflate in desfasurare la data intrarii in vigoare a legii, proiectul de lege prevede si o serie de masuri cu impact direct asupra executarii planului de reorganizare, astfel incat sa minimizeze, pe cat posibil, efectele deciziilor emise de autoritati in timpul starii de urgenta/alerta asupra activitatii debitorului si care au dus la imposibilitatea acestuia de a respecta intocmai prevederile planului de reorganizare. Masuri similare sunt prevazute si pentru procedurile de concordat preventiv aflate in derulare.

Desi consideram binevenite masurile cuprinse in proiectul de lege, consideram ca ar trebui avute in vedere si o serie de masuri de incurajare a finantarilor acordate companiilor (e.g. inclusiv prin urcarea in rangul de preferinta al imprumuturilor acordate de catre asociati sau actionari), in contextul in care afectarea activitatii debitorului in timpul starii de urgenta/alerta s-a materializat, in principal, in lipsa capitalului necesar continuarii/sustinerii activitatii.

De asemenea, conditiile aprecierii criteriilor care trebuie indeplinite pentru ca un debitor sa fie considerat in insolventa ar trebui suplimentate, cel putin temporar, astfel incat sa aiba in vedere si dificultatile inevitabile din aceasta perioada cu atat mai mult cu cat majoritatea cererilor de insolventa vor avea ca si cauza directa pandemia Covid-19, iar, in unele cazuri, situatia economica a debitorului poate fi salvata.

Indiferent de forma finala in care proiectul va fi adoptat de Parlament, toate aceste modificari legislative ar trebui sa se faca in concordanta si cu celelalte masuri economice si sociale care se intentioneaza a fi luate in perioada starii de alerta.

Av. Daciana Popa, SUCIU POPA
Av. Siranus Hahamian, SUCIU POPA
Av. Diana Agafitei, SUCIU POPA


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.