Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Despre mențiunile eronate din aplicația informatică a poliției rutiere privind evidența permiselor de conducere și infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere
13.05.2020 | Niculina-Danusia BARBU

JURIDICE - In Law We Trust
Niculina-Danusia Barbu

Niculina-Danusia-Barbu

Știm că fapta de a conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană căreia i-a fost suspendat exercițiul dreptului de a conduce constituie infracțiune și este sancționată de art. 335 alin. (2) Cod penal cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda penală.

Uneori determinarea perioadei de suspendare dă naștere la discuții între practicieni, iar acest aspect este esențial pentru a stabili dacă s-a comis sau nu infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (2) Cod penal.

Așa se întâmplă și în situația în care legislația prevede regula anulării permisului de conducere ca urmare a condamnării definitive a titularului acestuia pentru anumite infracțiuni, iar anularea nu este dispusă de îndată, ci după o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. Este considerat perioadă de suspendare a exercitării dreptului de a conduce intervalul de timp dintre condamnarea definitivă și anularea permisului? Susținem că nu, iar considerentele sunt cele ce urmează:

În temeiul prevederilor art. 111 alin. (1), (2) și (3) și art. 97 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și art. 190 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, ambele cu modificările și completările ulterioare, la momentul constatării faptei, polițistul rutier sau polițistul de frontieră reține permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia, eliberând totodată o dovadă înlocuitoare fără drept de circulație, în cazul în care titularul permisului a săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute de art. 334 alin. (2) şi (4)[1], art. 335 alin. (2)[2], art. 336[3], 337[4], art. 338 alin. (1)[5], art. 339 alin. (2), (3) şi (4) din Codul penal[6].

În virtutea prevederilor art. 97 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002, Perioada în care titularul permisului de conducere nu are dreptul de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai se consideră perioadă de suspendare a exercitării dreptului de a conduce.

Chiar dacă nu există un text de lege care să o prevadă în mod expres, perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce în cazurile mai sus menționate nu poate dura decât până la soluționarea definitivă a dosarului penal (fie printr-o ordonanță de clasare sau de renunțare la urmărire penală, fie printr-o hotărâre judecătorească).

De altfel, faptul că voința legiuitorului este în acest sens rezultă din cuprinsul art. 193 din H.G. nr. 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002. Din economia acestui text de lege rezultă că, în situația în care prin testarea cu un mijloc tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic s-a constatat că valoarea concentraţiei de alcool a conducătorului auto verificat este mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, după recoltarea probelor biologice ale acestuia, polițistul rutier reține permisul de conducere şi eliberează dovada înlocuitoare fără drept de circulaţie. În situaţia în care conducătorul de autovehicul sau tramvai nu are asupra sa permisul de conducere, poliţistul rutier îi aduce acestuia la cunoştinţă, prin înştiinţare scrisă pe care i-o înmânează imediat, că nu mai are dreptul să conducă autovehicule sau tramvaie până la finalizarea dosarului penal, precum şi obligaţia de a preda permisul de conducere serviciului poliţiei rutiere pe raza căruia a fost săvărşită fapta [art. 193 alin. (4)].

Așadar, pentru ipoteza în care se constată săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, legiuitorul prevede expres că suspectul nu va mai avea dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie până la finalizarea dosarului penal.

Legiuitorul nu instituie însă o regulă specială privind durata suspendării dreptului de a conduce aplicabilă doar în cazul acestei infracțiuni, ci stabilește doar conținutul înștiințării ce se comunică autorului faptei în cazul în care nu predă permisul de conducere, în contextul stabilirii procedurii reținerii permisului de conducere. H.G. nr. 1391/2006, ca orice altă hotărâre a Guvernului, a fost emisă pentru organizarea executării unui act normativ cu putere de lege (respectiv, O.U.G. nr. 195/2002). Perioada în care persoana cercetată nu are dreptul de a conduce rezultă din prevederile ordonanței de urgență care o instituie, iar H.G. nr. 1391/2006 prevede doar operațiunile juridice efective prin care agentul constatator aplică interdicția, în limitele stabilite de O.U.G. nr. 195/2002.

Practic, în cuprinsul art. 193 din H.G. nr. 1391/2006 se face o distincție între ipoteza în care conducătorul auto prezintă permisul de conducere, caz în care acesta este reținut cu eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulație, și situația în care conducătorul auto nu are asupra sa permisul, caz în care i se înmânează o înștiințare scrisă privind suspendarea exercițiului dreptului său de a conduce până la finalizarea dosarului penal.

Or, regimul juridic al reținerii și anulării permisului de conducere insituit prin O.U.G. nr. 195/2002 este același pentru toate infracțiunile menționate în cuprinsul art. 111 alin. (3). Prin urmare, aceeași este și durata măsurii interdicției de a conduce pe care polițistul o ia atunci când constată săvârșirea uneia dintre aceste infracțiuni – conform principiului ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet.

Faptul că mențiunea privind cuprinsul înștiințării ce se comunică șoferului este făcută în contextul stabilirii procedurii aplicabile în cazul descoperirii unei infracțiuni de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului apare mai degrabă ca o eroare de sistematizare a ideilor în text.

Pentru identitate de rațiune, regulile vor fi aceleași în cazul constatării oricăreia dintre infracțiunile prevăzute de art. 111 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002. Altfel ne-am întreba care este procedura de urmat în cazul în care se constată, de pildă, săvârșirea unei infracțiuni de conducere a unui vehicul neînmatriculat prevăzută de art. 334 alin. (2) Cod penal, iar autorul faptei nu are asupra sa permisul de conducere? Căci o altă reglementare specială sau generală pentru această situație nu există.

Odată convinși de faptul că interdicția de a conduce autovehicule nu poate subzista și după finalizarea dosarului penal, rămâne să lămurim care este soarta acestui drept după acest moment.

Astfel, pe de o parte, dacă dosarul penal se finalizează printr-o soluție de clasare, renunțare la urmărire penală, achitare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, titularul permisului își poate exercita din nou dreptul de a conduce, iar dacă permisul de conducere a fost reținut, se va restitui acestuia în temeiul prevederilor art. 219 alin. (2) din H.G. nr. 1391/2006.

Dacă, însă, procurorul decide trimiterea în judecată a inculpatului cercetat pentru una dintre aceste infracțiuni, iar instanța de judecată dispune condamnarea sa prin hotărâre definitivă, regula este că șeful serviciului poliţiei rutiere pe raza căruia a fost constatată fapta dispune anularea permisului de conducere al celui condamnat în baza prevederilor art. 203 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006 raportate la art. 114 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002.

Deși legea nu o prevede în mod expres, este lesne de înțeles că anularea permisului de conducere trebuie dispusă de îndată ce hotărârea de condamnare rămâne definitivă. Dacă nu se dispune anularea și nici instanța nu a dispus interzicerea exercitării dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule ca pedeapsă complementară, condamnatul ar fi îndrituit să solicite restituirea permisului de conducere reținut, iar dacă nu a fost predat, este îndrituit să se folosească de acesta până când i se comunică decizia de anulare.

Contrar opiniei unor practicieni, suspendarea exercitării dreptului de a conduce dispusă la momentul constatării faptei nu se prelungește și după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare până când organul abilitat decide să dispună anularea, iar anularea nu poate fi dispusă oricând. Altfel ar trebui să admitem că e este lăsat la arbitrariul unui funcționar să decidă când va putea o persoană condamnată să își exercite din nou dreptul de a conduce, ceea ce ar fi de neconceput într-un stat de drept. Principiul securității raporturilor juridice se opune unei asemenea interpretări.

Din această perspectivă, relevante sunt și prevederile art. 116 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit cărora persoana al cărei permis de conducere a fost anulat ca urmare a rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru una dintre faptele mai sus menționate se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, după caz, dacă:
a) au trecut 6 luni de la data executării pedepsei amenzii sau a pedepsei în regim de privare de libertate;
b) a trecut un an de la data graţierii pedepsei sau a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
c) a intervenit amnistia;
d) interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. i) din Codul penal, a expirat sau a fost revocată.

Din economia acestui text de lege rezultă în mod cert că dispoziția de anulare a permisului de conducere emisă după unul dintre aceste momente (trecerea celor 6 luni de la data executării pedepsei amenzii sau a pedepsei de privare de libertate etc.) este nelegală și nu poate produce efecte juridice.

Dacă suspendarea ar subzista sine die și după condamnarea definitivă a inculpatului, iar anularea s-ar putea dispune oricând, inclusiv după trecerea termenelor prevăzute la art. 116 din O.U.G. nr. 195/2002, ce efecte ar mai produce aceste prevederi? Niciunul. Or, interpretarea normelor juridice trebuie efectuată în sensul de a putea produce efecte juridice, iar nu în sensul în care nu ar putea produce niciunul (actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat).

Lipsa de diligență a persoanelor abilitate în luarea la timp a măsurii anulării nu poate fi imputabilă titularului permisului de conducere în cauză. Nu poate fi condamnată o persoană pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) Cod penal doar pentru că în baza de date a poliției rutiere încă apare cu dreptul de a conduce suspendat în temeiul art. 111 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002, în contextul în care s-a pronunțat deja o soluție de condamnare definitivă (în urmă cu mai multe luni de zile sau chiar ani), iar anularea permisului încă nu a fost dispusă.

Mențiunile din baza de date a poliției rutiere nu sunt izvoare de drepturi și obligații, ele nu sunt acte juridice apte de a produce efecte juridice, ci doar operațiuni administrative, iar mențiunile eronate sunt imputabile exclusiv funcționarilor însărcinați cu actualizarea acestora.

Perioadele de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autoturisme sunt doar cele rezultate din dispozițiile legale incidente.

Aplicarea corectă a unor asemenea norme restrictive de drepturi este esențială. Consecințele începerii unei noi urmăriri penale a conducătorului auto în temeiul art. 335 alin. (2) Cod penal sunt dintre cele mai importante. Constatarea săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere atrage și ea interdicția de a conduce pe durata cercetărilor. Și iată cum, poate chiar timp de 2-3 ani de zile, titularul permisului va fi lipsit în mod abuziv de exercițiul unui drept pe care legea i-l recunoaște.


[1] Art. 334 Cod penal – Punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat
(2) Punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai cu număr fals de înmatriculare sau înregistrare se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale cărei plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulație în România, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
[2] Art. 335 Cod penal-Conducerea unui vehicul fără permis de conducere
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
[3] Art. 336 Cod penal- Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.
(3) Dacă persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute în alin. (1) și alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
[4] Art. 337 Cod penal- Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice
Refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței unor substanțe psihoactive se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
[5] Art. 338 Cod penal – Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia
(1) Părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulație, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
[6] Art. 339 Cod penal – Împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice
(2) Participarea în calitate de conducător de vehicul la întreceri neautorizate pe drumurile publice se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(3) Cu aceeași pedeapsă se sancționează așezarea de obstacole care îngreunează sau împiedică circulația pe drumul public, dacă se pune în pericol siguranța circulației ori se aduce atingere dreptului la libera circulație a celorlalți participanți la trafic.
(4) Lăsarea fără supraveghere pe partea carosabilă a drumului public a unui vehicul care transportă produse sau substanțe periculoase se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.


Av. Niculina-Danusia Barbu


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.