Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Curtea de Apel București. Forma de vinovăție specifică infracțiunii de luare de mită este intenția directă
15.05.2020 | Smaranda POPESCU

JURIDICE - In Law We Trust
Smaranda Popescu

Smaranda Popescu

Curtea de Apel București constată că forma de vinovăție specifică în cazul infracțiunii de luare de mită este intenția directă. Inculpatul având calitatea de ofițer de poliție și fiind de serviciu în seara de 04.01.2017 a efectuat cercetarea la fața locului sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de furt întocmind acte de urmărire penală. Inculpata, având calitate de persoană vătămată în cauza ce avea ca obiect infracțiunea de furt, s-a prezentat la sediul poliției unde inculpatul exercita atribuțiile de serviciu și i-a înmânat suma de 1.500 lei chiar în biroul acestuia. Suma de bani i-a fost remisă ofițerului de poliție în legătură cu cercetările penale pe care acesta le efectuase în dosarul ce avea ca obiect infracțiunea de furt. După primirea banilor, inculpatul s-a deplasat în biroul altor doi agenți cărora le-a relatat despre faptul că a primit de la inculpată o sumă de bani cu titlu de mită. Arătându-le celor doi agenți de poliție suma de bani primită anterior de la inculpată, unul dintre aceștia i-a spus ofițerului de poliție să stea liniștit, întrucât inculpata este ”prietena lor”. Din respectiva sumă de bani de 1.500 lei ofițerul de poliție le-a remis colegilor săi o parte, păstrând pentru sine suma de 700 lei. Inculpata a arătat că a oferit suma respectivă nu cu titlu de mită, ci drept mulțumire. Curtea subliniază că latura subiectivă pentru infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 Cod Penal constă în voința funcționarului de a efectua una din activitățile laturii obiective, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, ori in scopul de a efectua un act contrar acestor îndatoriri. Instanța reamintește că actul de voință este precedat de o atitudine conștientă față de faptă și de urmările ei. Făptuitorul infracțiunii de luare de mită săvârșește cu voință elementul material al infracțiunii și realizează că foloasele pe care le pretinde, primește sau le acceptă pentru viitor nu i se cuvin, iar respectivele foloase au scopul îndeplinirii, neîndeplinirii, întârzierii îndeplinirii sau efectuării unui act contrar îndatoririlor sale. De asemenea, făptuitorul are reprezentarea pericolului creat pentru relațiile de serviciu din cadrul entității pe care o reprezintă din moment ce acesta primește o retribuție necuvenită. Curtea de Apel constată că forma de vinovăție în cazul infracțiunii de luare de mită este intenția directă (în doctrină existând însă și opinia contrară conform căreia sunt valabile ambele modalități ale intenției): „în cazul intenției indirecte, acceptarea se raportează la rezultatul faptei, a cărui survenire subiectul nu și-o reprezintă ca pe o certitudine, ci ca pe o simpla eventualitate. În cazul luării de mitp, „acceptarea” desemnează una din acțiunile tipice și se raportează la promisiunea folosului făcută funcționarului de către mituitor. Or, odată ce promisiunea folosului (…) a fost acceptată de funcționar, rezultatul, constând în starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite prin incriminare este, în toate cazurile cert, de neevitat, iar funcționarul nu și-l poate reprezenta decât astfel”. Instanța consideră că nu este probată existența unei intenții directe din partea inculpatului apelant, inculpata susținând că a oferit suma respectivă nu cu titlu de mită, ci drept mulțumire, precum și că nu i-a solicitat inculpatului să o favorizeze. Chiar dacă inculpatul a primit suma de bani, atitudinea sa subiectivă nu a fost aceea de a primi un folos material, considerându-se că pe fondul unei lipse de experiență acesta a luat suma de bani oferită, iar acesta nu a înțeles consecințele gestului său, încercând să restituie suma de bani. (Decizia penală nr. 979/A din 28 iunie 2019, pronunțată de Secția a II-a Penală a Curții de Apel București)

Smaranda Popescu
Student, Facultatea de Drept – Universitatea din București

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.