Comercializarea produselor prin platforma Amazon sau prin intermediul oricăror altor platforme online
10 noiembrie 2022 | Luisiana DOBRINESCU, Andrada PLES, Filip-Petru IANA
Luisiana Dobrinescu
Andrada Pleș
Filip-Petru Iana
Anul acesta am fost implicați în câteva proiecte semnificative de tip e-Commerce, ceea ce ne-a permis să concluzionăm că din ce în ce mai mulți producători români doresc ca produsele lor să fie cunoscute pe o piață cât mai extinsă, europeană sau chiar internațională.
Nu este un secret că liderul de piață pe acest segment al platformelor online de intermediere este Amazon, însă din ce în ce mai mulți comercianți români își încep expansiunea online prin accesarea platformelor autohtone, precum E-Mag, care și-a extins activitatea[2] în alte șase țări: Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația și Austria.
Fie că vorbim despre comercializarea produselor în zona învecinată României, fie că acestea ajung în alte state europene, implicațiile fiscale sunt identice. O nuanță în plus o suportă vânzările online către consumatori din afara Uniunii Europene, inclusiv Regatul Unit.
Articolul de față, structurat în două părți (TVA și impozite directe) își propune să aducă în discuție subiecte pe care fiecare comerciant trebuie să le aibă în vedere, precum obligația de a se înregistra în scopuri de TVA în alte state membre și de a percepe TVA (în România sau în alt stat membru) și nu în ultimul rând, cele referitoare la riscul de sediu permanent sau sediu fix, obligația de reținere la sursă a impozitului pe veniturile facturate de platformele intermediare (eventual, comisioane).
Partea I: TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
În cazul în care persoana impozabilă comercializează produse prin intermediul propriei platforme de vânzări online, iar produsele sunt livrate din depozite aflate pe teritoriul României direct către clienți externi, sunt aplicabile regulile generale în materie de TVA privind livrările intracomunitare de bunuri și exporturile. În funcție de statutul clientului, de persoană impozabilă care comunică un cod valid de TVA sau de consumator, operațiunea poate fi scutită de TVA sau supusă TVA-ului locului de plecare (România).
Sub-secțiunile următoare se referă exclusiv la vânzările efectuate către consumatori, cu un accent final pe situația platformelor intermediare asimilate în scop de TVA unor cumpărători-revânzători, cu toate drepturile și obligațiile aferente.
I.1. Deplasarea stocurilor de produse pe teritoriul altui stat membru
Vom lua exemplul unui producător român de mobilă, care dorește să își vândă produsele în Germania prin platforma Amazon.de și care, pentru facilitarea expediției, transmite un stoc de produse în depozitul Amazon din Germania, din care urmează să se facă livrări în numele și pe seama sa.
Conform art. 17 din Directiva TVA[3], transferul de către o persoană impozabilă a unor bunuri care fac parte din activele activității sale economice către un alt stat membru este considerat livrare de bunuri efectuată cu titlu oneros.
„Transfer către alt stat membru” înseamnă expedierea sau transportul de bunuri mobile corporale de către persoana impozabilă sau în numele acesteia, în scopul desfășurării activității sale, către o destinație din afara teritoriului statului membru în care se află bunurile, dar în interiorul Comunității.
Transferul efectuat în condițiile de mai sus este asimilat unei livrări intracomunitare (cu plată) de bunuri, fiind obligatoriu să fie respectate toate condiţiile şi regulile aferente livrărilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxă.
Pentru a putea justifica scutirea de TVA și pentru a putea declara cele două operațiuni în oglindă, persoana care deplasează bunurile trebuie să se înregistreze în statul membru de destinație al bunurilor.
I.2. Vânzările efective realizate pe teritoriul altui stat membru
Vânzarea intracomunitară de bunuri la distanță reprezintă livrarea de bunuri expediate sau transportate de furnizor sau de o terță parte în numele acestuia, dintr-un alt stat membru decât cel în care se încheie expedierea bunurilor către consumatori.
Locul livrării (și impozitării, din perspectiva TVA) a vânzărilor de bunuri efectuate de o persoană impozabilă stabilită într-un stat membru (România) către consumatori aflați în alte state membre se află în statul membru în care se încheie transportul, numit stat membru de consum. Spre exemplu, pentru vânzările online de produse din România, către consumatori din Bulgaria, persoana impozabilă română va datora TVA în Bulgaria.
Sub incidența acestei reguli intră inclusiv livrările bunurilor efectuate de producătorul român din stocurile de bunuri pe care le deține în alte state membre (a se vedea exemplul de mai sus, cu vânzarea de mobilă în Germania).
Prin extinderea ariei teritoriale de vânzare, un producător/distribuitor din România va fi obligat să se înregistreze în toate statele membre în care sunt situați clienții săi, persoane neimpozabile.
Acest lucru ar presupune înregistrare separată în scopuri de TVA și formalități administrative distincte (depunere declarații fiscale, plată TVA, inspecții fiscale etc) în fiecare stat membru de înregistrare, în limba și sub jurisdicția acestuia.
Începând cu 1 ianuarie 2021 (a se vedea Regulamentul CE 2020/194), la nivel european s-a implementat regimul simplificat pentru vânzările la distanță, parte al Regimului UE, regim cunoscut și sub denumirea de ”one stop shop” (OSS).
În primul rând, trebuie subliniat faptul că acest regim este opțional, nu obligatoriu.
Regimul simplificat UE (numit și ca regimul vânzărilor la distanță sau regimul OSS) presupune următoarele facilități:
– Evită înregistrarea în fiecare stat membru de consum, fiind suficientă înregistrarea în scopuri de TVA într-un singur stat membru;
– Permite comercianților să întocmească o singură declarație care să centralizeze livrările la distanță și prestările de servicii către persoane neimpozabile din toate statele membre și efectuarea unei plați unice de TVA;
– Administrarea fiscală ține în principal de autoritatea fiscală din statul membru de înregistrare (e. România), în limba națională și potrivit regulilor de procedură ale acestui stat (cu care comerciantul este familiarizat).
Comercianții care optează pentru aplicarea sistemului simplificat OSS trebuie să depună în statul lor de stabilire (în exemplul nostru, România) o declarație de înrolare în sistemul simplificat UE, prin intermediul portalului de tip ghișeu unic pentru TVA din România. La sfârșitul anului 2021, ANAF a publicat un ghid cu pașii de urmat pentru înregistrarea online în sistemul OSS.
Înregistrarea pentru regimul UE devine efectivă în prima zi a trimestrului calendaristic care urmează celui în care persoana impozabilă a depus declarația de înrolare în sistem.
Organul fiscal competent în administrarea regimului special UE este Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți, din cadrul Direcției generale regionale a finanțelor publice București.
I.3. Preluarea răspunderii de către platformele online intermediare
O interfață electronică care acționează ca cumpărător-revânzător este acea interfață electronică care primește și livrează ea însăși bunurile respective, însă numai în situația în care:
– facilitează vânzarea la distanță de bunuri importate în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 Euro,
– facilitează livrarea de bunuri în UE de către o persoană impozabilă nestabilită în UE către o persoană neimpozabilă.
Un principiu esențial al regulilor care implică platformele online este acela că într-o vânzare nu poate exista decât o singură platformă electronică ce facilitează livrarea, toate celelalte care pot interveni (de promovare a produselor – ex. Facebook, de procesare efectivă a plăților – ex. PayPal) nu fac decât să presteze servicii B2B în favoarea platformei care facilitează livrarea sau direct, în favoarea furnizorului.
Odată calificată drept interfața electronică ce facilitează livrarea de bunuri, aceasta va trebui să încaseze TVA-ul aplicabil în statul membru de consum pentru livrarea de bunuri și să îl plătească administrației fiscale din statul membru respectiv.
Cu alte cuvinte, în cazul unui comerciant român care dorește să își vândă produsele prin intermediul unei platforme online precum Amazon, aceasta va răspunzătoare pentru corecta aplicare a regimului de TVA, platforma on-line neacționând ca platformă intermediară (în accepțiunea TVA).
Desigur, răspunderea platformei se limitează la datele și informațiile puse la dispoziție de furnizor; dacă acestea sunt eronate și poate demonstra că nu a cunoscut și nu putea cunoaște în mod rezonabil faptul că aceste informații au fost incorecte. Într-un astfel de caz, răspunderea platformei care facilitează livrarea se limitează TVA-ul pe care l-a declarat și l-a plătit pentru aceste livrări.
I.4. Concluzii
Cu un cadru legislativ pregătit încă din anul 2019, comerțul online a cunoscut cea mai mare expansiune în perioada COVID. Marii distribuitori convenționali au fost înlocuiți rapid de internet, iar lanțurile de distribuție s-au scurtat semnificativ.
Nu în ultimul rând, costurile de livrare s-au diminuat, multe dintre marile platforme online dispunând de servicii logistice integrate, mult mai eficiente ca și cost decât livrările în lanț anterioare. Legiuitorul unional a venit și el în stimularea comerțului electronic, instituind un regim simplificat din perspectiva TVA, menit să evite barierele lingvistice și birocratice pe care le-ar impune înregistrarea comercianților în scop de TVA, în fiecare stat membru de consum.
Fiind abia la început, regimul de TVA simplificat (Regimul UE) nu poate fi încă evaluat ca eficiență, în special din perspectiva riscului de fraudă. Cert este că acesta funcționează, fiind de datoria statelor membre să își perfecționeze sistemul inter-statal de raportare și de analiză a informațiilor, astfel încât bugetul unional să nu cunoască pierderi semnificative și nici statele membre să nu fie dezavantajate în colectarea și mai ales în alocarea cuantumului de TVA corespunzător consumului.[1]
[1] Varianta extinsă a acestui articol va fi publicată în revista Cluj Tax Forum
[2] https://economie.hotnews.ro/stiri-it-23041402-emag-extinde-alte-cinci-tari-dupa-fuziunea-companie-ungara-commerce.htm
[3] A se vedea Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, publicată în JO L 347 11.12.2006
Av. drd. Luisiana Dobrinescu, DOBRINESCU DOBREV
Consultant fiscal Andrada Pleș, DOBRINESCU DOBREV
Av. Filip-Petru Iana, DOBRINESCU DOBREV
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
