Divergențe jurisprudențiale privind includerea tichetelor de masă în veniturile în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului

Ioana-Anamaria Filote-Iovu

1. Introducere

Un drept fundamental al copilului, care stă sub egida interesului superior al acestuia, consacrat inițial în art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului[1], apoi în art. 263 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil[2], este reprezentat de dreptul la pensie de întreținere, necesar a fi ocrotit și stabilit în majoritatea cazurilor, în cadrul procedurilor judiciare[3].

Această instituție, privită în sensul său larg, este fondată pe solidaritatea intrafamilială, pe datoria, înainte de toate, morală, a fiecăruia dintre noi de a acorda asistență persoanei apropiate aflate în stare de nevoie și invers, de a putea beneficia de sprijinul material al rudelor sau al altor persoane de care suntem legați prin raporturi asimilate celor de familie[4].

În sensul său specific, prefigurat de obligația părinților de a presta întreținere copilului, aceasta este expresia uneia dintre îndatoririle conținute în noțiunea de „ocrotire părintească”, având drept finalitate asigurarea condițiilor materiale pentru îndeplinirea sarcinilor de creștere, educare și pregătire profesională a copilului[5].

Observăm că în foarte multe cazuri, între părinții minorului există diferende privind stabilirea în sarcina părintelui nerezident a obligației de a contribui la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului, astfel că acestea sunt deduse judecății.

Printre dispozițiile legale relevante în materia stabilirii cuantumului pensiei de întreținere se numără și cele ale art. 527 alin. (2) C. civ., potrivit cărora: „La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținere se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale” şi ale art. 529 alin. (2) C. civ., potrivit cărora: „Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii”.

Lipsa unei definiții oferite de către legiuitor noțiunii de „venit” a generat divergențe jurisprudențiale vizând, printre altele și includerea sau nu a tichetelor de masă în veniturile la care se raportează cuantumul pensiei de întreținere.

Totodată, reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia pronunțată în recursul în interesul legii nr. 21/2015[6] (denumită, în continuare, Decizia nr. 21/2015), a statuat următoarele: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 527 alin. (2) și art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare[7], nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului”.

Observăm că prin Decizia nr. 851/2021[8] a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi ale art. 529 alin. (1) şi (2) C. civ. în interpretarea dată prin Decizia nr. 21/2015, apreciindu-se că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 53 având drept titlu marginal „Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi” din Constituție[9].

Din perspectiva noastră, interpretările diferite ale dispozitivului și considerentelor Deciziei nr. 21/2015 de către instanțele judecătorești au sporit divergențele jurisprudențiale preexistente vizând includerea sau nu a tichetelor de masă în veniturile în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părintele care nu locuiește cu copilului său.

Aceste opinii diferite se conturează atât în dosarele în care se solicită stabilirea sau majorarea contribuției la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului din partea părintelui nerezident, cât și în dosarele în care se formulează contestații la executare referitoare la pensia de întreținere cu privire la care s-a declanșat executarea silită.

2. Practică neunitară privind stabilirea/majorarea cuantumului pensiei de întreținere

În dosarele având ca obiect stabilirea/majorarea pensiei de întreținere observăm că într-o primă orientare jurisprudențială[10] s-a statuat că tichetele de masă, care sunt acordate în satisfacerea necesităților de hrană zilnice ale pârâtului vor fi excluse de la calculul contribuției de întreținere, neavând caracter permanent.

Cu toate acestea, în cadrul acestei direcții s-au conturat două viziuni diametral opuse privind incidența în astfel de cauze a Deciziei nr. 21/2015.

De exemplu, prin sentința civilă nr. 1067/2022 pronunțată de Judecătoria Hunedoara[11] a fost respinsă cererea de majorare a pensiei de întreţinere. S-a considerat că tichetelor de masă li se va aplica acelaşi tratament ca normei de hrană cu privire la care s-a statuat prin Decizia nr. 21/2015, nefiind venituri cu caracter de continuitate, întrucât depind de numărul de zile efectiv lucrate de către pârât, motiv pentru care acestea nu au fost incluse în totalul veniturilor nete ale debitorului obligației de întreținere.

În același sens, prin sentința civilă nr. 876/2022 pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc[12] s-a reținut că, „în ceea ce priveşte tichetele de masă, sub aspectul veniturilor nete, instanţa nu va include echivalentul valoric al acestora în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului, considerentele Deciziei nr. 21/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind aplicabile și în privința acestora”.

Totodată, prin sentința civilă nr. 5739/2022 pronunțată de Judecătoria Brăila[13] s-a reținut că „în privinţa sumei reprezentând tichete de masă, instanţa va înlătura norma de hrană, aceste sume nefiind incluse în totalul veniturilor nete lunare, în raport cu care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de părinte copilului, aşa cum rezultă şi din Decizia nr. 21/2015, fiind sume destinate asigurării mijloacelor de întreținere ale debitorului obligației de întreținere”[14].

O viziune diferită ce subliniază inaplicabilitatea Deciziei nr. 21/2015 în privința tichetelor de masă se desprinde din decizia nr. 452/2022 a Tribunalului Bihor- Secția I civilă[15], prin care a fost admis apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 5264/2021 a Judecătoriei Oradea pe care a schimbat-o în parte în sensul că a majorat pensia de întreţinere stabilită în favoarea minorei părţilor, de la suma de 400 lei lunar, la o cotă de 1/4 parte din venitul net lunar realizat de pârât, venit în care nu se include contravaloarea tichetelor de masă[16] şi a tichetelor de vacanţă, începând cu data introducerii acţiunii (ţinând cont de sumele achitate deja până la pronunțarea deciziei) şi până la majoratul copilului sau alte noi dispoziţii şi a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Instanța a concluzionat că din analiza art. 11 alin. (1)[17] din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare[18] și a art. 24 alin. (1) din acelaşi act normativ rezultă că atât tichetele de masă cât şi voucherele de vacanţă au o destinaţie specială, în cazul ultimelor reţinându-se şi împrejurarea că nu au caracter de continuitate, acordarea acestora putând fi fracţionată în maxim două tranşe, în funcţie de opţiunea angajatorului privind acordarea concediului de odihnă.

Cu privire la tichetele de masă, s-a apreciat că în mod corect prima instanţă a subliniat nu era incidentă Decizia nr. 21/2015 a Înaltei Curți deoarece, în prezent, potrivit dispoziţiilor art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal[19] acestea sunt incluse în noţiunea de venituri din salarii.

Cu toate acestea s-a avut în vedere că, începând cu Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 a Plenului fostului Tribunal Suprem, în doctrină s-a preluat ideea că sumele cu destinaţie specială trebuie să rămână în întregime destinate afectaţiunii lor, abordare menţinută inclusiv în condiţiile actualului C. civ.

În consecinţă, având în vedere că prin reglementarea legală a acestor tichete legiuitorul a urmărit prezervarea stării de sănătate a angajatului, prin asigurarea condiţiilor necesare pentru o alimentaţie corespunzătoare, precum şi refacerea capacităţii de muncă prin relaxare, Tribunalul Bihor a considerat că în venitul net lunar luat în considerare pentru stabilirea pensiei de întreţinere datorată de către apelant nu ar trebui să se includă contravaloarea tichetelor de masă.

Ideea potrivit căreia tichetele de masă au o destinaţie specială care nu poate fi avută în vedere la stabilirea întinderii obligaţiei de întreţinere a fost reținută și prin sentința civilă nr. 763/2022 a Judecătoriei Moreni[20], prin care s-a dispus obligarea pârâtului la plata în favoarea minorei a unei pensii de întreţinere lunare în cuantum de 16,5% din veniturile nete realizate (fără tichete de masă), de la data introducerii cererii şi până la majorat.

În același sens, prin sentința civilă nr. 2231/2022 a Judecătoriei Sibiu[21] s-a reținut că, în ceea ce privește tichetele de masă acordate pârâtului-reclamant reconvențional potrivit Legii nr. 165/2018, instanța nu le va include în venitul net realizat de aceasta, având o destinație specială, stabilită potrivit legii, astfel încât, așa cum prevede art. 728 alin. (7) C. pr. civ.[22] nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.

De altfel, s-a observat că salariatul primea lunar un număr de tichete de masă numai dacă era prezent la lucru în unitate, nu și în zilele în care nu era prezent în unitate, de exemplu atunci când era în concediu de odihnă, concediu medical, are o zi liberă sau în zilele de sărbători legale etc. Prin urmare, în lunile în care angajatul nu ar primi aceste tichete de masă sau le-ar primi în cuantum mai mic, pensia de întreținere la care ar fi obligat ar depăși limita maximă stabilită de art. 529 C. civ., dacă s-ar lua în calcul și aceste tichete de masă la stabilirea pensiei de întreținere în cauză.

Instanța a concluzionat că tichetele de masă sunt acordate în considerarea persoanei salariatului, acesta având dreptul la un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile în care a fost prezent la lucru în unitate sau având valoarea corespunzătoare numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face distribuirea, acestea neputând fi urmărite pentru niciun fel de datorii.

Într-o altă speță[23], Judecătoria Adjud a reținut că, supunând prevederile art. 11 din Legea nr. 165/2018 unei interpretări literale cât și unei interpretări logice, reiese că tichetele de masă (bonurile de masă) intră în sfera noțiunii de „orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii”. O interpretare teleologică a normei permite exclusiv aceeași concluzie, voința legiuitorului fiind univocă în sensul că tichetele de masă sunt acordate angajaților și pot fi folosite numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare și nu pot fi avute în vedere la stabilirea pensiei de întreținere.

În orientarea jurisprudențială contrară[24], tichetele de masă au fost incluse în venitul net al debitorului obligației de întreținere în funcție de care s-a stabilit/majorat pensia de întreținere, apreciindu-se că acestea au caracter permanent, contribuind la sporirea mijloacelor materiale ale debitorului.

De exemplu, prin decizia nr. 477/2022, Tribunalul Dâmbovița- Secția I civilă[25] a respins apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 128/2022 pronunțată de Judecătoria Pucioasa și a „păstrat sentinţa civilă atacată”.

Critica privitoare la luarea în calcul la stabilirea pensiei de întreţinere a tichetelor de masă a fost respinsă motivat de faptul că din relaţiile comunicate de către angajator, s-a reţinut un caracter de continuitate a acestor venituri.

În ceea ce priveşte aplicabilitatea Deciziei nr. 21/2015, Tribunalul a considerat greşită opinia apelantului-reclamant în sensul că aceasta s-ar aplica mutatis mutandis, pentru identitate de raţiune şi în cauza dedusă judecății.

Dimpotrivă, situaţia era diferită de cea reţinută în Decizia instanței supreme, întrucât spre deosebire de norma de hrană la care aceasta face referire, în cazul tichetelor de masă ele sunt incluse în venitul total după care se stabilește impozitul pe salariu, astfel că nu pot fi excluse de la stabilirea pensiei de întreținere. Ele se impozitează și sunt considerate venituri şi, prin urmare, trebuie incluse în calculul pensiei de întreţinere.

S-a reținut astfel, chiar în considerarea celor statuate prin Decizia invocată care argumentează excluderea normei de hrană tocmai pe considerentul scutirii de la impozit a acestor sume. În acest sens, în paragraful 57 din Decizia nr. 21/2015 s-a statuat că „În condiţiile în care sumele de bani reprezentând echivalentul normei de hrană acordate în numerar sau în natură nu intră în categoria veniturilor salariale ori a veniturilor asimilate acestora (în scopul impozitării), nu pot fi avute în vedere la calcularea pensiei de întreţinere, deoarece nu intră în venitul net lunar din salarii în raport cu care se cuantifică, în concret, această obligaţie, din moment ce nu intră nici măcar în venitul brut lunar, pe baza căruia se stabileşte venitul net lunar, în acest sens fiind relevante prevederile referitoare la venitul lunar brut şi net din salarii”.

O viziune similară privind includerea tichetelor de masă în venitul debitorului în funcție de care s-a stabilit obligația de plată a contribuției la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului o regăsim și în sentința civilă nr. 5501/2022 a Judecătoriei Oradea[26], prin care, pe calea ordonanței președințiale, s-a dispus, printre altele și obligarea pârâtei la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea minorei în cuantum de 33% din veniturile nete obținute de la data introducerii cererii.

Instanța a concluzionat că pârâta realiza venituri care să îi permită să își îndeplinească această obligație provizorie, întrucât din adeverințele de venit reieșea că a obținut între lunile decembrie 2021 și mai 2022 venituri nete între 812 și 1540 lei, că în luna iunie a realizat un venit net de 948 lei și 200 lei tichete de masă, iar în luna iulie un venit net de 1780 lei și 630 lei tichete de masă.

În același sens, Judecătoria Caransebeș, prin sentința civilă nr. 962/2022[27], a reținut că potrivit adeverinţei eliberate de angajator pârâtul a realizat în ultimele şase luni un venit mediu net de 8.860 lei plus tichete de masă în valoare de 2.264 lei, astfel că s-a stabilit în sarcina lui obligația de a achita copilului o pensie de întreținere în cuantum de 463,5 lei lunar, reprezentând ¼ din venitul lunar al acestuia, începând cu data de 19.01.2022 şi până la majoratul beneficiarului.

3. Practică neunitară privind executarea silită a pensiei de întreținere

Prealabil analizei soluţiilor divergente pronunţate în cadrul contestaţiilor la executare referitoare la pensia de întreţinere, observăm că există situații în care, din chiar momentul încuviințării executării silite se menţionează de către judecătorii dacă tichetele de masă vor fi avute sau nu în vedere de către executorul judecătoresc la calculul contribuției la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului.

De pildă, prin încheierea nr. 6670/2022 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș[28] a fost încuviințată executarea silită a titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 2384/2018 pronunțată de aceeași instanță pentru recuperarea pensiei de întreținere în cuantum de 1/6 din venitul net obținut (nu mai mic decât salariul minim net pe economie, fără includerea tichetelor de masă) în favoarea minorei Ő.R. pentru perioada 14.10.2019-14.10.2022 (data înregistrării cererii de executare silită) și a pensiei de întreținere în cuantum de 1/6 din venitul net obținut (nu mai mic decât salariul minim net pe economie, fără includerea tichetelor de masă) în favoarea minorului Ő.I. (devenit major) pentru perioada 14.10.2019-14.08.2020 (data împlinirii majoratului creditorului). S-a precizat totodată că încuviințarea executării silite se extinde și asupra sumelor prevăzute în titlurile executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviințate, inclusiv cu privire la cheltuielile de executare, dobânzile, penalitățile și celelalte accesorii calculate potrivit art. 670 și art. 628 C. pr. civ. În plus, au fost autorizați creditorii să treacă la executarea silită a obligațiilor cuprinse în titlul executoriu, în toate modalitățile de executare prevăzute de lege.

O soluție diametral opusă raportat la tichetele de masă a fost pronunțată prin încheierea din 31 octombrie 2022 a Judecătoriei Brașov[29], prin care a fost încuviințată executarea silită a titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 8560/2019 pronunțată de aceeași instanță pentru plata sumei reprezentând pensie de întreţinere în favoarea minorului V.S. în sumă lunară în cuantum de 1/6 din venitul net obţinut care include salariul net, sumele primite cu caracter regulat şi cele primite cu titlu de contravaloare tichete de masă, începând cu data de 01.10.2021 până la data de 30.09.2022 şi pentru plata sumei reprezentând pensie de întreţinere în favoarea minorei V.E.M. în sumă lunară în cuantum de 1/6 din venitul net obţinut, care include salariul net, sumele primite cu caracter regulat şi cele primite cu titlu de contravaloare tichete de masă, începând din data de 01.10.2021 până la data de 30.09.2022, la care se adaugă cheltuielile de executare silită, prin toate formele de executare prevăzute de lege, până la realizarea creanţei cuprinsă în titlul executoriu, precum şi a cheltuielilor de executare.

Observăm că divergențele jurisprudențiale din cadrul contestațiilor la executare, au consecințe destul de grave, în sensul anulării executărilor silite în ipoteza în care instanțele judecătorești apreciază că tichetele de masă nu trebuiau să fie incluse în cuantumul venitului debitorului în funcţie de care s-a stabilit pensia de întreținere.

De pildă, prin încheierea nr. 1381/2022 pronunțată de Judecătoria Ploiești[30] a fost admisă contestația la executare și anulate toate actele de executare silită efectuate.

Cu titlu prealabil, instanța a apreciat că se impunea stabilirea cuantumului venitului obținut de contestator ce trebuia luat în considerare la calculul pensiei de întreținere, notându-se că textul art. 529 C. civ. folosește sintagma „venitul lunar net”, spre deosebire de reglementarea anterioară, care se referea la „câștigul din muncă” al celui obligat, pentru a elimina orice interpretări contrare.

Astfel, noțiunea de venit[31], în reglementarea art. 529 C. civ. referitoare la baza de calcul al pensiei de întreținere datorate de către părinte copilului vizează, generic, totalitatea mijloacelor patrimoniale ale debitorului, respectiv toate veniturile acestuia, indiferent de sursă, respectiv din muncă ori din alte surse (drepturi de autor, cedarea folosinței bunurilor- chirii, redevențe, participare la profit-dividende, activități comerciale, onorarii, din prestarea de activități aducătoare de venit în timpul liber, depozite bancare, fructe civile și industriale ale bunurilor proprii etc.). De asemenea, este necesar ca venitul luat în calculul pensiei de întreținere să aibă un caracter de continuitate (de exemplu sporul acordat pentru vechimea în muncă, indemnizația de conducere, pensia, ajutorul de șomaj, alte sporuri cu caracter permanent precum cel de confidențialitate, de risc și suprasolicitare neuropsihică, de fidelitate), nefiind incluse veniturile ocazionale și nici cele cu destinație specială (sporul pentru ore de noapte, sporul pentru ore suplimentare, sporul pentru lucru în zilele de sâmbătă și duminică sau în zile de sărbători legale, indemnizațiile de deplasare, de transfer, diurna, indemnizațiile de concediu, de sărbători, prima de performanță anuală, prima de vacanță, sporul pentru condiții deosebite de muncă, ajutorul pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutorul de maternitate, ajutorul de deces etc)[32].

Astfel, s-a apreciat că, în ceea ce privește veniturile din muncă, la stabilirea cuantumului obligației de întreținere sunt luate în calcul doar veniturile cu caracter permanent, nu și cele care acordă cu anumite ocazii în decursul unui an. Pentru ca un venit sa aibă caracter permanent, chiar cu titlu de spor sau primă, trebuie să fie acordat salariatului lunar, regăsindu-se pe statul de salariu, iar nu cu caracter sporadic sau chiar doar o singură dată pe an, regăsindu-se pe statul de plată doar ocazional, fiind astfel niște venituri cu caracter excepțional, neavând caracter de continuitate.

În ceea ce privește sumele reprezentând tichete de vacanță, decontare bilet de odihnă, concediu de odihnă, concediu medical, zile libere plătite, adaos salarial, primă specială, primă profit net, diurnă, delegație cu/fără diurnă, cadou acordat cu ocazia sărbătorilor, decontare ochelari de vedere, ajutor de deces, instanța a constatat, în primul rând, că acestea nu aveau un caracter de continuitate, ci au fost acordate cu anumite ocazii în decursul unui an, cu caracter sporadic, sau chiar doar o singură dată pe an ori atunci când a intervenit evenimentul cu caracter special care a justificat acordarea acestora (ajutorul de deces membru de familie, indemnizația de delegare, diurna), regăsindu-se pe statul de plată doar ocazional, fiind astfel niște venituri cu caracter excepțional, fără a avea o frecvență de acordare comparabilă cu salariul.

Instanța a subliniat, de asemenea, faptul că venitul luat în calculul pensiei de întreținere nu include veniturile cu destinație specială, aspect reținut în mod constant în practica judiciară și în doctrină.

În acest sens, s-a amintit că în cuprinsul Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 6/2014[33], s-a reținut că „problema definirii noțiunii de «venituri» în funcție de care se stabilește cuantumul obligației de întreținere, cu referire la includerea sumelor de bani cu o anumită afectațiune, a făcut obiect de preocupare, fiind tranșată în doctrina și jurisprudența anterioare C. civ. de o manieră ce își păstrează actualitatea”, concluzia fiind că nu vor putea fi luate în considerare pentru calculul pensiei de întreținere sporul pentru condiții deosebite de muncă, precum şi veniturile cu destinație specială.

În ceea ce privește sumele reprezentând tichete de masă, Judecătoria Ploiești a considerat că ele sunt apreciate ca venituri strâns legate de persoana salariatului și au o destinație specială, deci nu pot fi incluse în cuantumul bazei de calcul pentru stabilirea pensiei de întreținere din perspectiva faptului că se încadrează în categoria indemnizațiilor cu destinație specială ce sunt excluse de la urmărire, conform art. 729 alin. (7) C. pr. civ., având în vedere și Decizia instanței supreme nr. 21/2015.

Instanța a redat prevederile abrogate ale art. 1 alin. (1)[34] din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă[35] din care a constatat că tichetele de masă reprezintă o alocație individuală de hrană, apreciind că relevante pentru stabilirea legăturii dintre tichetele de masă și venitul net salarial ar fi și dispozițiile art. 8 alin. (2)[36] din același act normativ abrogat.

Astfel, s-a apreciat că trebuie să stabilească dacă tichetele de masă pot sau nu să fie luate în calcul pentru contestator la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial, văzând dispozițiile legate prezentate anterior, normele fiscale în vigoare, precum și la considerentele reținute de instanța supremă în Decizia nr. 21/2015.

În esență, s-a subliniat faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în paragrafele 43-52 ale Deciziei amintite că noțiunea de „venit lunar net” folosită de C. civ. trebuie înțeleasă în sensul cu care este folosită în legislația fiscală, având în vedere faptul că definiții pentru fiecare categorie de venituri realizate dintr-o activitate desfășurată de o persoană se regăsesc în Codul fiscal. Totodată, Înalta Curte, a reținut că „potrivit art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal [n.n. în forma în vigoare la data sesizării Înaltei Curți cu recursul în interesul legii] drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților nu sunt incluse în venituri salariale și nu sunt impozabile” (paragraful 55), redându-se totodată și paragraful 57 al Deciziei nr. 21/2015.

Deși Judecătoria Ploiești a reținut că situația din litigiul dedus judecății nu era identică cu cea analizată de Înalta Curte, a subliniat că premisele care au stat la baza raționamentului instanței supreme erau asemănătoare cu cele din dosar, având în vedere faptul că „prevederile actualului Cod fiscal – art. 76 alin. (4) lit. b) – sunt identice cu prevederile avute în vedere de Înalta Curte la momentul pronunțării deciziei analizate, precum și faptul că, atât norma de hrană prevăzută de art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din O.G. nr. 26/1994, cât și tichetele de masă reglementate de Legea nr. 142/1998, sunt scutite de plata impozitului pe venit sub formă de salariu”.

S-a conchis astfel că, „din moment ce tichetele de masă nu intră în baza de calcul a venitului net lunar, astfel cum rezultă din art. 8 alin. (1) din Legea nr. 142/1998, contravaloarea tichetelor nu doar că este exclusă de la impozitare, însă nici nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora și, ca atare, nu se subsumează noțiunii de «venit», relevantă în contextul art. 527 și art. 529 C. civ.”

Judecătoria Ploiești a sesizat că în determinarea cuantumul corect al venitului obținut, prin raportare la care se determină cuantumul pensiei de întreținere datorate minorului, respectiv creanța totală de plată, executorul judecătoresc a avut în vedere și venituri periodice și/sau cu destinație specială care nu trebuiau incluse în baza de calcul prin raportare la care se determină cuantumul pensiei de întreținere lunară.

Din acest motiv, probele administrate în cauză au infirmat calculele executorului judecătoresc, apreciindu-se că la momentul demarării executării silite, contestatorul își îndeplinise în integralitate obligația de plată a pensiei de întreținere aferente perioadei 01.08.2019 – 31.12.2021, executarea silită fiind nelegală, întrucât la data declanșării executării silite și emiterii actelor de executare, contestatorul nu datora sume cu titlul de pensie de întreținere restantă (creanță neachitată), pentru perioada indicată în actele de executare.

Considerente similare privind tichetele de masă regăsim și în sentința civilă nr. 914/2020 a Judecătoriei Sectorului 5 București[37], prin care a fost admisă contestația la executare și anulate în parte actele de executare silită, începând cu încheierea nr. 1081/2019 și continuând cu actele subsecvente acesteia (adresele de înființare a popririi), în ceea ce privește cuantificarea sumelor datorate de contestatorul-debitor intimatului și care au fost poprite în mâinile terțului poprit, la cuantificarea pensiei de către executorul judecătoresc urmând a nu include veniturile încasate de contestatorul-debitor cu titlu de tichete de masă.

S-a menționat în plus că punerea în executare a sentinței civile nr. 885/2019 a Judecătoriei Sectorului 5 București, adică executarea silită a creanței constând în dreptul la plata către intimat a 1/4 din venitul net al contestatorului, trebuia să se facă prin neincluderea tichetelor de masă în baza de calcul a pensiei de întreținere, respectiv în venitul net, iar nu în maniera în care s-a procedat prin încheierea nr. 1081/2019 a executorului judecătoresc, în temeiul căreia a fost poprită în mâinile terțului poprit suma de 10867,15 lei, sumă care conține și 1/4 din contravaloarea tichetelor de masă acordate contestatorului în perioada 21 iunie 2018- august 2019.

O parte a practicii judiciare[38] a menţinut actele de executare, apreciind că au fost legal şi temeinic întocmite și că în mod corect executorii judecătoreşti au calculat pensia de întreţinere cu luarea în considerare a valorii tichetelor de masă.

De pildă, prin sentința civilă nr. 3160/2022 pronunțată de Judecătoria Brăila[39] a fost respinsă contestația la executare motivat de faptul că, prin titlul executoriu debitorul a fost obligat la plata unei pensii de întreţinere în procent de 1/4 din venitul net realizat. Or, în veniturile nete lunare realizate este inclusă orice categorie de venituri, fie că este salariu, venit asimilat salariilor sau orice alt beneficiu plătit de angajator.

Instanța a conchis că în mod just executorul judecătoresc a avut în vedere la stabilirea pensiei de întreţinere toate veniturile plătite de angajator contestatorului, inclusiv tichetele de masă şi orele suplimentare. Natura ultimelor două venituri este nerelevantă, având în vedere formularea generală din titlul executoriu. Mai mult, art. 527 alin. (2) C. civ. prevede că la stabilirea pensiei de întreținere se iau în considerare toate posibilitățile materiale pe care le deține cel obligat la întreținere şi care au caracter de continuitate.

O soluție similară a fost pronunțată de Judecătoria Constanța[40] care a reţinut că veniturile brute din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relații contractuale de muncă, indiferent de perioada la care se referă și care sunt realizate din: sumele primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum și pe baza actului de numire, printre care: salariile de bază, sporurile și adaosurile de orice fel, recompensele și premiile de orice fel, valoarea nominală a tichetelor de masă, a tichetelor de creșă, a voucherelor de vacanță, acordate potrivit legii, orice alte câștiguri în bani și în natură primite de la angajatori de angajați ca plată a muncii lor (conform pct. 12 din Titlul IV – „Impozitul pe venit”, Cap. III „Venituri din salarii şi asimilate salariilor”, Secţiunea 1 „Definirea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor” din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adoptate prin H.G. nr. 1/2016[41]).

Așadar, în venitul brut al persoanei fizice, în raport de care se stabilește venitul net la care se raportează pensia de întreținere, intră atât salariul de bază cât și toate sporurile și adaosurile de orice fel, premiile și recompensele, precum și valoarea nominală a tichetelor de masă, astfel că au fost considerate neîntemeiate susținerile contestatorului referitoare la stabilirea pensiei de întreținere în raport de venitul său net în care însă să nu fie incluse primele, sporurile sau tichetele de masă.

S-a considerat că în același sens s-a pronunțat și secția civilă a instanței supreme prin decizia nr. 2973/2004, conform căreia, pentru stabilirea venitului mediu lunar, în raport de care se determină cuantumul obligației de întreținere, trebuie avute în vedere veniturile din muncă realizate de debitorul acesteia pe întreaga perioadă analizată de instanță, constând în retribuția fixă, alte sporuri lunare, primele, ajutoarele și alte sume care se plătesc anual sau trimestrial.

De asemenea, s-a apreciat că în cauză nu erau aplicabile dispozițiile Deciziei nr. 21/2015 întrucât debitorul obligației de întreținere nu era angajat în sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, ci la o societate comercială.

De asemenea, prin sentința civilă nr. 1689/2022 pronunțată de Judecătoria Sfântu Gheorghe[42] au fost menținute actele de executare contestate, precizându-se în esență că relevante calculului salariului net sunt veniturile comunicate de angajator, iar nu fluturaşii de salariu depuşi de contestator la dosar. Diferenţele existente între cele două situaţii privind veniturile debitorului rezultă din veniturile suplimentare şi reţinerile voluntare (tichete de masă/reţineri cantină).

S-a concluzionat că în baza titlului executoriu însă, trebuie avute în vedere „veniturile nete realizate”, independent de sursa acestora (în cazul tichetelor de masă) ori de faptul că parte din venituri au destinaţie prestabilită de contestator (reţinere cantină).

Totodată, Judecătoria Brașov, prin sentința civilă nr. 5847/2022[43] a respins contestația la executare formulată și a anulat ca netimbrat capătul de cerere privind întoarcerea executării silite, constatând că în perioada august 2020-iunie 2021 debitoarea a obținut venituri nete din salariu în cuantum total de 26.937 lei și tichete de masă în valoare totală de 3210 lei, iar suma achitată de către angajator cu titlu de pensie de întreținere a fost de 2467 lei. Totodată, pentru perioada lunilor noiembrie 2020-aprilie 2021, debitoarea a achitat suma de 2.836,38 lei.

Având în vedere veniturile nete din salariu și tichetele de masă obţinute de către contestatoarea debitoare în perioada 13.08.2020-30.06.2021, cuantumul sumei totale datorate cu titlu de pensie de întreținere era în valoare de 7.290,59 lei. Reținând sumele achitate de către debitoare în cuantum de 5.303,38 lei, executorul judecătoresc a stabilit că suma datorată de către contestatoare cu titlu de pensie de întreţinere restantă în perioada 13.08.2020-30.06.2021 era de 1.987,21 lei.

La solicitarea instanței de judecată, angajatorul a comunicat veniturile nete- rest de plată, valoarea tichetelor de masă şi sumele achitate cu titlu de pensie de întreţinere în perioada august 2020-mai 2021. Totodată, prin nota de şedinţă depusă la data de 02.06.2022, angajatorul a arătat că restul de plată reprezintă suma din fluturaşul de plată care rezultă după ce au fost scăzute reținerile lunare ale angajatei și că adeverința comunicată executorului judecătoresc conţine informații corecte. Ca atare, instanța a constatat că pensia de întreținere restantă aferentă perioadei 13.08.2020-30.06.2021 era de 1.931,21 lei, astfel cum a reținut şi executorul în actele de executare contestate în cauză.

Pe cale de consecință, au fost apreciate ca fiind neîntemeiate susținerile contestatoarei privind lipsa unei creanţe certe, lichide şi exigibile. Totodată, s-a considerat că împrejurarea că partea contestatoare a achitat parțial pensia de întreținere nu constituie un impediment pentru demararea procedurii de executare silită pentru plata pensiei de întreținere restante.

Respingând contestația la executare formulată, prin sentinţa civilă nr. 1645/2022[44], definitivă prin anularea apelului, Judecătoria Slatina a reținut referitor la cuantumul creanţei că venitul net al contestatorului este reprezentat de salariul net la care se adaugă tichetele de masă potrivit art. 527 C. civ. S-a apreciat totodată că tichetele de masă trebuie luate în calcul la stabilirea venitului net pentru stabilirea pensiei de întreţinere întrucât reprezintă venituri cu caracter permanent, se acordă indiferent de condiţiile de muncă, nu se confundă cu norma de hrană pentru condiţii speciale/vătămătoare şi nici cu norma de hrană acordată în temeiul O.G. nr. 26/1994.

4. Concluzie

Interesul superior al copilului, în accepțiunea Legii nr. 272/2004 și care se regăsește în egală măsură în Codul civil, se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la un echilibru socioafectiv și la viață de familie, drept afirmat și prin art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului[45].

În cazul în care între părinți există diferende privind obligația de a contribui la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului, deduse judecății, instanțele chemate să le aplaneze trebuie să dea prevalență principiului interesului superior al minorului[46].

Divergențele jurisprudențiale analizate privitoare la tichetele de masă au efecte negative atât asupra minorilor în sensul că acest cuantum al pensiei de întreținere se stabilește în mod diferit de către instanțe, cât și asupra actelor de executare silită, unele fiind menținute și considerate ca legal și temeinic întocmite, iar altele anulate.

Tocmai pentru aceste considerente, este esențială cristalizarea practicii judiciare cu privire la includerea sau nu a tichetelor de masă în veniturile în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului.

[1] Republicată în M. Of. nr. 159 din 5 martie 2014.
[2] Republicată în M. Of. nr. 505 din 15 iulie 2011.
[3] I.-A. FILOTE-IOVU, Aspecte jurisprudențiale în materia pensiei de întreținere datorate copilului, (2021) Revista de Dreptul Familiei. Supliment, p.75.
[4] E. Florian, Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația. (ed. a 5-a, București: C.H. Beck, 2016), p. 564.
[5] I.-A. FILOTE-IOVU, Prelegerea „Aspecte jurisprudențiale în materia pensiei de întreținere datorate copilului” susținută în cadrul Conferinței Internaționale Bienale, Ediția a XIII-a, organizată de către Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara în perioada 6-7 noiembrie 2020, consultată [Online] la adresa https://evenimente.juridice.ro/2020/10/conferinta-internationala-bienala-ed-13-6-7-noiembrie-2020-online.html, accesată la 3 noiembrie 2022; A.-Gh. Gavrilescu, „Aspecte teoretice și de practică judiciară privind obligația de întreținere dintre părinți și copil în reglementarea Codului familiei și a noului Cod civil”, (2010) 3 Analele Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, p. 110.
[6] Publicată în M. Of. nr. 943 din 21 decembrie 2015.
[7] Republicată în M. Of. nr. 144 din 9 aprilie 1998, cu modificările și completările ulterioare.
[8] Publicată în M. Of. nr. 454 din 06 mai 2022.
[9] Republicată în M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003.
[10] În acest sens, a se vedea Trib. Mehedinți, s. I civ., dec. nr. 85/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/eee4g2g8g; Jud. Craiova, s. a II-a civ., sent. civ. nr. 843/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/2333d8288; Jud. Târgu-Jiu, sent. civ. nr. 7889/2021, consultată în Trib. Gorj, s. I civ., dec. nr. 932/2022, disponibilă [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/eed557663, accesate la data de 3 noiembrie 2022; Jud. Mediaș, sent. civ. nr. 232/2020, consultată în I.-A. FILOTE-IOVU, Aspecte jurisprudențiale în materia pensiei de întreținere datorate copilului, op. cit., p. 87.
[11] Jud. Hunedoara, sent. civ. nr. 1067/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/de5872825, accesată la data de 3 noiembrie 2022.
[12] Jud. Miercurea Ciuc, sent. civ. nr. 876/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/2352747d6, accesată la data de 3 noiembrie 2022.
[13] Jud. Brăila, sent. civ. nr. 5739/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/intern/866392d74, accesată la data de 3 noiembrie 2022.
[14] În același sens, a se vedea sent. civ. 3452/2022 pronunțată de Jud. Pitești, s. civ., în care s-a reținut că „la stabilirea pensiei de întreţinere nu poate fi avută în vedere contravaloarea tichetelor de masă, deoarece acestea au o destinaţie specială şi anume, pentru a asigura nevoia de hrană a pârâtului. În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 6 alin. (2) din Legea 142/2008, care statuează că «tichetele de masă (…) pot fi utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare». Mai mult decât atât, prin RIL 21/2015, ÎCCJ a stabilit că echivalentul valoric al normei de hrană, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/4e949752e, accesată la data de 3 noiembrie 2022. În același sens, a se vedea sent. civ. 4289/2022 pronunțată de Jud. Brașov, s. civ., în care s-a reținut că potrivit „fluturașilor de salariu, venitul net este mult mai mic, pentru că tichetele de masă nu intră în calcul la stabilirea venitului net pentru plata pensiei de întreținere pentru că au același caracter ca norma de hrană pentru personalul MAPN și pentru care există RIL, dec. nr. 21 din 19.10.2015 a I.C.C.J”, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/eedg85423, accesată la data de 3 noiembrie 2022.
[15] Trib. Bihor, s. I civ., dec. nr. 452/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/g88gd9gg3, accesată la data de 3 noiembrie 2022.
[16] O soluție similară în materia stabilirii pensiei de întreținere a copilului major a fost pronunțată de Judecătoria Câmpulung, care prin sentinţa civilă nr. 975/2021, rămasă definitivă prin neapelare, a admis cererea formulată şi a obligat pârâtul la plata „unei pensii de întreţinere în favoarea reclamantei în procent de 16% din veniturile nete lunare ale pârâtului, din care va fi scăzută contravaloarea tichetelor de masă, începând cu data introducerii acţiunii- 02 februarie 2021, până la terminarea studiilor de către reclamantă, dar fără a depăşi vârsta de 26 ani.”, consultată în Tribunalul Argeș, s. I. civ., dec. nr. 1788/2022, disponibilă [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/de57227g9, accesată la data de 3 noiembrie 2022. În același sens a fost pronunțată dec. nr. 438/2022 a Tribunalului Covasna, s. civ., prin care a fost admis în parte apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 385/2022 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a dispus obligarea pârâtului-reclamant la plata în favoarea reclamantei-pârâte a unei pensii lunare de întreţinere egale cu echivalentul bănesc al procentului de 18% din venitul net lunar realizat exceptând includerea în venit a sporului pentru condiţii deosebite de muncă, tichete de masă şi a acelor sporuri cu destinaţie specială, de la data formulării cererii de chemare în judecată, până la finalizarea de către reclamanta-pârâtă a studiilor, dar nu mai mult de împlinirea vârstei de 26 de ani sau până la intervenţia unei noi dispoziţii a instanţei, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/4ee2498e7, accesată la data de 3 noiembrie 2022.
[17] Potrivit art. 11 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare: „(1) Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor lunar, ca alocaţie individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare. (2) Tichetele de masă pot fi utilizate doar în unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete sau orice alte tipuri de unităţi care comercializează produse alimentare şi care au încheiat contracte de prestare a serviciilor reglementate de prezenta lege cu unităţile emitente de tichete de masă şi trebuie să permită, în mod exclusiv, utilizarea tichetelor pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare, inclusiv pentru plata online a acestora. (3) Debitarea sumelor corespunzătoare produselor alimentare solicitate de salariat se realizează la valoarea respectivelor produse alimentare”.
[18] Publicată în M. Of. nr. 599 din 13 iulie 2018.
[19] Publicată în M. Of. nr. 688 din 10 septembrie 2015.
[20] Jud. Moreni, sent. civ. nr. 763/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/6226g4254, accesată la data de 3 noiembrie 2022.
[21] Jud. Sibiu, s. civ., sent. civ. nr. 2231/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/5997e6763, accesată la data de 3 noiembrie 2022.
[22] Potrivit art. 729 alin. (7) C. pr. civ. „Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii”.
[23] Jud. Adjud, sent. civ. nr. 703/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/235gg89d3, accesată la data de 3 noiembrie 2022.
[24] Pentru soluții similare, a se vedea: Jud. Brașov, sent. civ. nr. 9239/2020; Jud. Brașov, s. civ., sent. civ. nr. 3565/2020; Jud. Brașov, s. civ., sent. civ. nr. 9360/2020, consultate în I.-A. FILOTE-IOVU, Aspecte jurisprudențiale în materia pensiei de întreținere datorate copilului, op. cit., p. 87.
[25] Trib. Dâmboviţa, s. I. civ., dec. nr. 477/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/622g484g6, accesată la data de 3 noiembrie 2022
[26] Jud. Oradea, s. civ., sent. civ. nr. 5501/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/dee3dd628, accesată la data de 3 noiembrie 2022.
[27] Jud. Caransebeș, sent. civ. nr. 962/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/722g535e6, accesată la data de 3 noiembrie 2022.
[28] Jud. Târgu Mureş, s. civ., înch. nr. 6670/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/8663g3d88, accesată la data de 4 noiembrie 2022.
[29] Jud. Brașov, s. civ., înch. din 31 octombrie 2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/866eg89e6, accesată la data de 4 noiembrie 2022.
[30] Jud. Ploiești, s. civ., înch. nr. 1381/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/988d8d238, accesată la data de 4 noiembrie 2022.
[31] Cu privire la noţiunea de „venit”, a se vedea şi ÎCCJ, s. civ., dec. nr. 1911/2017, în care s-a statuat că „sumele plătite de către angajator tatălui minorelor cu titlu de diurnă externă nu trebuie incluse în noţiunea de «venit lunar net» şi, pe cale de consecinţă, acestea nu trebuie să influenţeze cuantumul pensiei de întreţinere care urmează a fi stabilit pentru cele două reclamante, întrucât sumele în discuţie nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora, şi, ca atare, nu se subsumează noţiunii de «venit» relevantă în contextul art. 527 şi 529 din Codul civil”, consultată în Codul civil actualizat la 15 iunie 2022, Ediţie îngrijită de C. Drăguşin (Bucureşti: Solomon, 2022, p. 146).
[32] Aspecte similare au fost reținute și de Jud. Sectorului 2 București, s. civ., sent. nr. 13379/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/622839367, accesată la data de 4 noiembrie 2022.
[33] Publicată în M. Of. nr. 691 din 22 septembrie 2014.
[34] Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, abrogată: „Salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă. Tichetele de masă sunt emise fie pe suport hârtie, fie pe suport electronic, sunt destinate exclusiv alocației individuale de hrană reglementate de prezenta lege și sunt suportate integral pe costuri de angajator”.
[35] Conform alin. (2) al art. 44, Capitolul III din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017, publicată în M. Of. nr. 492 din 28 iunie 2017, începând cu data de 1 ianuarie 2018, prevederile referitoare la acordarea tichetelor de masă salariaților din sectorul bugetar prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, publicată în M. Of. nr. 260 din 13 iulie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
[36] Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, abrogată: „Sumele prevăzute la alin. (1) nu se iau în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determina în raport cu venitul salarial”.
[37] Jud. Sectorului 5 București, s. civ., sent. nr. 914/2020, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/g99dd859, accesată la data de 4 noiembrie 2022.
[38] În acest sens, a se vedea, Jud. Iași, s. civ., sent. civ. nr. 8538/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/39997399g; Jud. Constanța, s. civ., sent. civ. nr. 14603/2027, consultată în Trib. Constanța, s. I civ., dec. nr. 828/2020, disponibilă [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/348dd64e5, accesate la data de 4 noiembrie 2022.
[39] Jud. Brăila, s. civ., sent. civ. nr. 3160/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/72e598648, accesată la data de 4 noiembrie 2022.
[40] Jud. Constanța, s. civ., sent. civ. nr. 8886/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/399g47dg3, accesată la data de 4 noiembrie 2022.
[41] Publicată în M. Of. nr. 22 din 13 ianuarie 2016.
[42] Jud. Sfântu Gheorghe, sent. civ. nr. 1689/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/dee3478e9, accesată la data de 4 noiembrie 2022.
[43] Jud. Brașov, s. civ., sent. civ. nr. 5847/2022, consultată [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/39949g2dd, accesată la data de 4 noiembrie 2022.
[44] Jud. Slatina, sent. civ. nr. 1645/2022, consultată în Trib. Olt, s. I civ., dec. nr. 721/2022, disponibilă [Online] la adresa https://www.rejust.ro/juris/4ee7g3d95, accesată la data de 4 noiembrie 2022.
[45] I.-A. FILOTE-IOVU, Dreptul copilului de a avea legături personale cu părinții sau cu alte persoane, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a celei naționale, (2020) 2 Revista de Dreptul Familiei, p. 98.
[46] I.-A. FILOTE-IOVU, Aspecte jurisprudențiale în materia pensiei de întreținere datorate copilului, op. cit., p. 90.

Jud. Ioana-Anamaria Filote-Iovu, Judecătoria Sectorului 2 București

Citeşte mai mult despre Ioana-Anamaria Filote-Iovu, pensia de întreținere, practica neunitara! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.