Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
CJUE Dreptul Uniunii Europene SELECTED Sistemul judiciar

CJUE. C-817/21 | Inspecția Judiciară. Stat de drept: organul competent să desfășoare procedurile disciplinare împotriva judecătorilor trebuie să fie independent și imparțial

11 mai 2023 | JURIDICE.ro

Normele care reglementează controlul activității directorului său trebuie să fie concepute astfel încât să se evite orice îndoială legitimă în această privință

În România, o persoană care are calitatea de parte în mai multe dosare penale a depus, la Inspecția Judiciară competentă, mai multe sesizări disciplinare împotriva anumitor judecători și procurori implicați în acestea. Întrucât toate sesizările sale au fost clasate, ea a depus o sesizare împotriva inspectorului-șef, care a fost de asemenea clasată. În consecință, ea s-a adresat Curții de Apel București pentru a contesta această clasare, susținând, printre altele, că este imposibil să se exercite acțiuni disciplinare din cauza concentrării competențelor în mâinile inspectorului-șef. Potrivit acestei părți, o atare concentrare a competențelor este contrară dreptului Uniunii.

Curtea de Apel București a întrebat Curtea de Justiție cu privire la acest aspect.

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea de Justiție își confirmă jurisprudența[1] în virtutea căreia, deși organizarea justiției intră în competența statelor membre, exercitarea acestei competențe trebuie să respecte dreptul Uniunii. Prin urmare, regimul disciplinar aplicabil judecătorilor care pot fi chemați să aplice dreptul Uniunii trebuie să prezinte garanțiile necesare pentru a se evita orice risc de utilizare a acestuia ca instrument de control politic al activităților lor.

Normele care reglementează organizarea și funcționarea unui organ competent să desfășoare cercetări disciplinare și să exercite o acțiune disciplinară împotriva judecătorilor și a procurorilor trebuie, prin urmare, să respecte cerințele care decurg din dreptul Uniunii și, în special, din statul de drept.

Pentru a verifica dacă aceasta este într-adevăr situația, Curtea precizează că revine instanței de trimitere sarcina de a aprecia reglementarea română ca atare, precum și în contextul său juridic și factual național.

În ceea ce privește elementele relevante pentru o astfel de examinare, Curtea observă că, în dreptul român, o acțiune disciplinară menită să sancționeze abuzuri săvârșite de inspectorul-șef nu poate fi inițiată decât de un inspector a cărui carieră depinde, într-o mare măsură, de deciziile inspectorului-șef. În plus, deciziile referitoare la inspectorul-șef pot fi revizuite de inspectorul-șef adjunct, care a fost desemnat de inspectorul-șef și al cărui mandat va înceta în același timp cu cel al inspectorului-șef. Sub rezerva verificărilor care urmează să fie efectuate de Curtea de Apel București, un asemenea regim disciplinar pare a fi de natură să împiedice, în practică, exercitarea efectivă a unei acțiuni disciplinare împotriva inspectorului-șef, chiar dacă acesta ar face obiectul unor sesizări bine întemeiate.

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Desigur, clasarea unei sesizări depuse împotriva inspectorului-șef poate face obiectul unei acțiuni care poate conduce, dacă este cazul, la anularea rezoluției de clasare. Cu toate acestea, revine Curții de Apel București sarcina de a aprecia în ce măsură competențele de care dispun în această privință instanțele române sunt susceptibile să permită exercitarea efectivă a unor acțiuni disciplinare împotriva inspectorului-șef, precum și o examinare eficientă și imparțială a sesizărilor îndreptate împotriva acestuia din urmă.

Curtea precizează în această privință că, în ipoteza în care instanța menționată ar concluziona că activitatea inspectorului-șef nu poate face obiectul unui control real și efectiv în cadrul reglementării în discuție în litigiul principal, ar trebui să se considere că această reglementare nu este concepută astfel încât să nu poată da naștere niciunei îndoieli legitime, în percepția justițiabililor, cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judiciare sau de control politic al acestei activități.

În ceea ce privește contextul juridic și factual național, reiese că competențele inspectorului-șef au fost consolidate în contextul mai global al reformelor privind organizarea sistemului judiciar român având ca obiect sau ca efect reducerea garanțiilor de independență și de imparțialitate a judecătorilor români. În plus, se pare că inspectorul-șef este strâns legat de puterea executivă sau legislativă. În sfârșit, trebuie de asemenea luată în considerare practica concretă urmată de inspectorul-șef în exercitarea prerogativelor sale, care pot fi utilizate în scopul controlului politic al activității judiciare.

Sub rezerva verificărilor care trebuie efectuate de Curtea de Apel București, rezultă, așadar, că elementele contextului de fapt și de drept național aduse la cunoștința Curții tind să confirme, mai degrabă decât să infirme o eventuală constatare potrivit căreia reglementarea în discuție nu este concepută astfel încât să nu poată da naștere niciunei îndoieli legitime, în percepția justițiabililor, cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judiciare sau de control politic al acestei activități.


[1] Hotărârea din 18 mai 2021, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și alții, C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19-și C-397/19 (a se vedea și comunicatul de presă nr. 82/21).


:: Hotărârea

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale
 

© 2003-2024 JURIDICE.ro
Despre noi  Website map  Servicii  Contact
Privacy  Politica  Utilizare  Publicare  Parteneri