Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Eroii din flăcări
18.05.2020 | Dan BĂZĂVAN

JURIDICE - In Law We Trust
Dan Băzăvan

Dan Băzăvan

Nu e ușor să fii erou. În primul rând trebuie să fii dedicat meseriei pe care ai ales-o, să crezi că poți să o faci fără probleme, chiar cu riscul pierderii vieții, să te sacrifici pentru aproapele tău.

Sunt mulți eroi în viață printre noi, dar oare îi observăm, le acordăm atenția cuvenită?

Bineînțeles că nu. Nu este suficientă viața grea a militarului, a pompierului, a pompierului de pe SMURD ori a paramedicului, mai trebuie să vină și o structură înființată neconstituțional, cum este Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) înființat prin O.U.G. nr. 1/2014 [1], care să impună un program draconic, program ce a fost implementat încă de prin anul 2015 printr-o procedură ce încalcă, pe lângă Constituție, chiar și Legea [2].

Astfel, s-a instaurat un regim de lucru de 91-93 de ture (24 de ore/tură) pentru subofițerii operativi principali printr-o procedură PS01CON. La un simplu calcul matematic, se poate constata că asta ar însemna 273-279 de zile lucrătoare, fiecare zi a câte 8 ore.

Să luăm de exemplu anul 2020, în care avem 15 zile lucrătoare libere, din care 4 în weekend-uri, rezultând astfel 11 zile (așa cum au fost și pentru 2019) conform Codului muncii adoptat prin Legea nr. 53/2003, republicată în Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011 [3].

Cum, în mod obișnuit, un an are 365 de zile (și uneori 366), ar rezulta pentru anul 2020 un număr total de 251 de zile lucrătoare la care se adăugă cele 11 zile libere (exigență a art. 139 din Codul muncii), rezultând 262 de zile. Dacă mai punem și cele 104 zile libere de weekend ajungem la 366 (matematică „inversă”).

Prin urmare, dacă pompierii noștri muncesc între 273-279 de zile pe an rezultă că aceștia au muncit, în realitate, cu 22-28 de zile lucrătoare peste limita normală de lucru. De aici desprindem concluzia că pompierii noștri fie au muncit aceste zile în zilele de sărbători legale – ceea ce impune libere conform legislației sau plata acestora, după caz – fie au muncit în weekend, de unde rezultă de asemenea că zilele de weekend scad la 76-82 de zile (din cele 104).

Conform art. 145 din Codul muncii, constatăm că durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare, ceea ce înseamnă că acești militari au lucrat inclusiv în concediul de odihnă. Ne întrebăm, atunci, când/cum își efectuează acești oameni concediul de odihnă?! Dacă ne uităm cu atenție, vom vedea că aceștia nu doar că nu și-au efectuat concediul de odihnă din anul 2015 încoace, dar acesta nu a fost nici măcar plătit.

Concluzia simplă și tristă este că acești oameni au efectuat concediul de odihnă din zilele lor libere, libere ce nu le-au fost plătite sau nu le-au fost plătite corespunzător, respectiv ore de noapte cu 25% sau zile de weekend, sărbători legale etc.

Despre ce vorbim aici? De o categorie socioprofesională, în speță niște militari guvernați de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare [4], ce lucrează în regim de „sclavi instituționalizați”, „pentru patrie”.

Din păcate, după cum se poate constata, munca prestată în zilele de sărbătoare legală nu numai că nu este compensată cu liber, corespunzător art. 142 din Codul muncii, dar nu este nici măcar plătită, pe rolul instanțelor naționale existând sute, poate mii de procese pe această speță.

Este sau nu muncă forțată, așa cum a fost chiar interzisă de art. 42 din Constituție?

Cum rămâne cu garanția instituită în art. 144 din Legea nr. 53/2003 republicată? Cum rămâne cu repartizarea timpului de muncă prevăzută de art. 113 Codul muncii? Cum rămâne cu refacerea organismului după cele 40 de ore săptămânale? Ne mai întrebăm de unde accidente de muncă.

Desigur, opinez că este muncă forțată și pentru faptul că aceștia nu beneficiază de timpul de repaus pentru refacerea organismului, cel puțin din anul 2015 ei nebucurându-se de concediul de odihnă și nici de plata aferentă neefectuării reale a acestuia.

Sub sintagma „privațiunile serviciului militar” aceștia își desfășoară activitatea zi de zi, an de an, strângând din dinți fără a primi în schimb nici măcar acea recunoaștere a sporului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 sau cel prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat [5] (deși la acest ultim spor ei au cotizat lună de lună câte 5%).

Mai merită să te mai faci militar în ziua de azi? Ori pompier? Desigur că nu. Nu mai este rentabil, mai ales că la pensie nu ți se recunosc mai multe sporuri, sporuri legale, prevăzute în texte de acte normative, deoarece ele sunt interpretate în defavoarea acestor categorii socioprofesionale. Cine este câștigător în toată această afacere? Desigur că statul, același stat care, în cazul altor categorii socioprofesionale, ar fi trebuit să plătească munca în mod corespunzător. Dar acești militari, din patriotism și din dragoste față de meseria pe care o desfășoară, își fac treaba fără a cere alte beneficii în plus. Este corect? Bineînțeles că nu. De aceea se impune întrebarea legitimă: până când?

Aceștia sunt în mod clar discriminați față de ceilalți colegi care se află la program de 8 ore, raportat la art. 1-3 din O.G. nr. 137/2000 [6], la art. 1 alin. 3-5, coroborat cu art. 41 și art. 47 din Constituția României, precum și cu art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului [7].

Acestea sunt elementele ce compun solda lunară (raportat la 31.12.2009) ce mi-au fost astfel calculate și achitate (și nu sunt singurul militar) total eronat, neținându-se cont de Legea nr. 284/2010, de H.G.-urile prin care se instituia salariul minim brut garantat în plată și nici de Legea nr. 153/2017.


[1] O.U.G. nr. 1 din 29 ianuarie 2014, privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
[2] Constituția Romîniei, revizuită 2003, prin Legea nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003;
[3] Codul muncii adoptat prin Legea nr. 53/2003, republicată în Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011.
[4] Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 155 din 20 iulie 1995;
[5] Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 556 din 27 iulie 2015
[6] O.G. nr. 137/2000, republicată privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare publicată în Monitorul Oficial nr. 166 din 7 martie 2014;
[7] ratificate de România prin Legea nr. 30/1994 publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994, Legea nr. 19/1995 publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din 13 iulie 1995, Legea nr. 39/2005 publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din 22 martie 2005.


Dr. Ing. Dan Băzăvan


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.