Secţiuni » Arii de practică » Business » Corporate
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Negotiation Games for Lawyers
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Corporate, Procedură civilă, SELECTED

Solicitarea pe cale separată a cheltuielilor de judecată. Plata cheltuielilor de judecată efectuată de un terț și nu de persoana care a câștigat procesul

12 mai 2023 | Nicolae-Viorel DINU, Mihai VLĂSCEANU
Nicolae Viorel Dinu

Nicolae Viorel Dinu

Mihai Vlăsceanu

Mihai Vlăsceanu

Din rațiuni fiscale sau comerciale, se întâmplă uneori ca și cheltuielile de judecată să nu fie achitate direct de către persoana care este parte litigantă, ci de către un terț. Acest terț poate fi acționarul/asociatul majoritar sau o altă persoană juridică membră în același grup de societăți sau chiar o terță persoană fără legătură corporativă cu partea din proces, dar care pentru orice rațiuni și sub orice titlu juridic, achită cheltuielile de judecată urmare a unei operațiuni de dare în plată. Ipoteza este pe deplin aplicabilă și persoanelor fizice atunci când plata onorariului avocatului este efectuată de un membru al familiei, de o rudă, prieten sau cunoștință a părții.

În primul rând, este de menționat că o asemenea operațiune este legitimă și legală fiind prevăzută expres de Statutul profesiei de avocat, respectiv art. 121 alin. 6 din acest act normativ.[1]

Pentru obligarea părții care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată temeiul de drept este reprezentat de art. 453[2] Cod procedură civilă coroborat cu art. 1357 și următoarele din Codul civil, acordarea cheltuielilor de judecată nefiind altceva decât o aplicație în materie procesuală a răspunderii civile delictuale[3].

Problema care se conturează într-o astfel de situație prezintă o dublă valență referitor la persoana îndreptățită să solicite „obligarea părții care a căzut în pretenții” la plata cheltuielilor de judecată, respectiv dacă acțiunea ar trebui formulată de terțul care a achitat cheltuielile de judecată deși nu a fost parte în proces sau de către partea care a câștigat procesul, deși nu aceasta a plătit cheltuielile de judecată și deci nu aceasta și-a văzut patrimoniul diminuat cu contravaloarea acestor cheltuieli..

În primul caz, cererea de chemare în judecată grefată pe răspunderea civilă delictuală introdusă de terțul care a plătit cheltuielile de judecată nu ar prezenta niciun impediment (desigur sub rezerva administrării unui probatoriu complet) pentru a fi admisă.

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Astfel, terțul care a plătit cheltuielile de judecată poate dovedi, fără mari elemente de complexitate, săvârșirea faptei ilicite de către partea care a căzut în pretenții (cu hotărârea judecătorească), prejudiciul produs (prin faptul că a plătit cheltuielile de judecată), legătura de cauzalitate și vinovăția, adică aparent toate elementele necesare pentru a putea atrage răspunderea civilă delictuală a părții care a căzut în pretenții.

Cu toate acestea, fiindcă recuperarea cheltuielilor de judecată este o variație a răspunderii delictuale, cererea de chemare în judecată trebuie să respecte și norma specială, respectiv art. 453 Cod procedură civilă.

Întorcându-ne deci la norma specială, observăm că terțul plătitor al cheltuielilor de judecată nu deține calitatea de „parte care a câștigat procesul” întrucât acesta doar a plătit cheltuieli de judecată (onorariul avocatului, taxa de timbru, onorariul expertului) fără să participe efectiv la soluționarea cauzei anterioare care a generat cheltuielile de judecată.

Deci, indiferent de făptul că terțul ar putea proba îndeplinirea tuturor condițiile de atragere a răspunderii delictuale, în lipsa îndeplinirii și condiției suplimentare instituite de norma specială, cererea de chemare în judecată ridică probleme atât din perspectiva calității procesuale active cât și din perspectiva fondului acesteia.

În sprijinul unei astfel de soluții, respectiv de respingere a unei cereri de chemare în judecată formulată de terțul plătitor al cheltuielilor de judecată dar care nu a fost parte în proces s-a pronunțat și practica judiciară[4]

Cel de-al doilea caz se referă la cererea de chemare în judecată pentru recuperarea cheltuielilor de judecată formulată de către partea care a câștigat procesul, dar care nu a plătit cheltuielile de judecată.

În această situație nu se mai ridică problema calității procesuale active raportat la art. 453 Cod procedură civilă, problematica analizei fiind determinată de dovedirea îndeplinirii celorlalte 4 condiții pentru răspunderea civilă delictuală, în special a prejudiciului suferit.

În această situație partea care a câștigat procesul, aparent nu ar putea dovedi că a suferit prejudiciul solicitat a fi acoperit câtă vreme, conform ipotezei, costurile nu au fost suportate de partea litigantă din patrimoniul său, ci de terțul menționat mai sus.

Ar putea deci exista un blocaj fiindcă aparent terțul care a plătit cheltuielile nu poate formula cererea de chemare în judecată (pentru că nu a fost parte în proces) și nici partea care a câștigat procesul nu poate formula o astfel de cerere (fiindcă nu ea a plătit cheltuielile), iar consecința acestui blocaj va fi aceea că autorul faptei ilicite nu va putea fi tras la răspundere civilă și practic prejudiciul pe care l-a produs va rămâne nereparat.

Remediul juridic în această situație trebuie căutat în instituția stipulației pentru altul, reglementată de Codul civil[5] și aplicabil în Statutul profesiei de avocat la art. 121 alin. 6[6].

Având în vedere că terțul care plătește cheltuielile de judecată se obligă către forma de exercitare a profesiei de avocat să plătească onorariul aferent reprezentării în instanță a unei alte entități, prin încheierea unui astfel de contract de asistență juridică se încheie în realitate o stipulație pentru altul sub următoarea formă: (i) terțul care se obligă să achite cheltuielile de judecată are calitatea de stipulant (ii) societatea de avocatură are calitatea de promitent, iar (iii) partea litigantă beneficiară a serviciilor de reprezentare juridică are calitatea de terț beneficiar.

Drept urmare, în temeiul contractului de asistență juridică, în patrimoniul terțului beneficiar se naște atât dreptul de beneficia de reprezentare juridică, cât și dreptul acestuia de a solicita rambursarea cheltuielilor de judecată de la partea care a căzut în pretenții, chiar dacă onorariul avocațial (prejudiciul) nu a fost plătit de această persoană.

Ține strict de raportul dintre stipulant și terțul beneficiar cum are loc desocotirea între aceștia urmare a admiterii cererii terțului beneficiar (parte în proces) împotriva părții care a pierdut procesul. Aceasta din urmă nu se poate opune, respectiv nu se poate apăra față de pretențiile privind cheltuielile de judecată pe motivul că cel care le solicită nu face dovada plății acestora din patrimoniul său.

Această soluție a fost confirmată și de Înalta Curte de Casație și Justiție care prin Decizia nr. 1131/2022 din data de 24.05.2022 a validat acest raționament și a confirmat nu doar că o astfel de construcție juridică reprezintă o stipulație pentru altul, ci și faptul că terțul beneficiar poate solicita obligarea părții care a căzut în pretenții la plata cheltuielilor de judecată, chiar dacă nu acesta a avansat cheltuielile de judecată.

În concluzie, în situația în care cheltuielile de judecată sunt achitate de o altă persoană decât partea din proces, o acțiune având ca obiect recuperarea cheltuielilor de judecată pe cale separată poate fi introdusă de partea care a câștigat procesul, chiar dacă o altă persoană a plătit cheltuielile de judecată, sub rezerva desigur a dovedirii îndeplinirii celorlalte condiții prevăzute de lege pentru o astfel de pretenție.


[1] Art. 121 alin. (6)  În cazul în care avocatul şi clientul convin, o terţă persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite prin contract, dacă terţul acceptă, chiar şi tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii.
[2] Art. 453.  (1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
[3] Art. 1.357. (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.
[4] Decizia civilă nr. 487A/19.02.2019 pronunțată de Tribunalul București rămasă definitivă prin respingerea ca nefondat a recursului de Curtea de Apel București.
[5] Art. 1.284.(1) Oricine poate stipula în numele său, însă în beneficiul unui terţ.
(2) Prin efectul stipulaţiei, beneficiarul dobândeşte dreptul de a cere direct promitentului executarea prestaţiei.
[6] Art. 121 alin. 6 În cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea contractului în astfel de condiții.


Avocat Viorel Dinu, BONDOC & ASOCIAȚII
Avocat Mihai Vlăsceanu, BONDOC & ASOCIAȚII

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories