Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Cele trei paradoxuri ale Big Data. The Three Paradoxes Of Big Data de Neil M. Richards și Jonathan H. King
19.05.2020 | Adelina BĂLAN

JURIDICE - In Law We Trust
Adelina Bălan

Adelina Bălan

În articolul Cele trei paradoxuri ale Big Data (cu titlul original The Three Paradoxes of Big Data)[1], Neil M. Richards, profesor de drept la Universitatea din Washington, și Jonathan H. King, în prezent managing director și strategic technology partnership la Google, realizează o analiză a posibilelor pericole pe care le prezintă, în zilele noastre, colectarea și procesarea datelor.

Încă de la începutul articolului, autorii își exprimă poziția fermă: nu contestă avantajele Big Data (precum eficientizarea unor activități cotidiene) și nici efectele pozitive pe care le poate avea Big Data în viitor. Cu toate acestea, perspectiva fiecăruia dintre noi nu ar trebui să se rezume strict la beneficii – să ne gândim, de exemplu, la faptul că propriile telefoane inteligente ne înregistrează orele de somn și, pe baza datelor astfel obținute, ne fac recomandări care ne pot ajuta, ulterior, să ne odihnim mai bine. Așadar, autorii punctează faptul că o analiză critică, obiectivă, care să țină cont de paradoxul transparenței, de cel al identității și de cel al puterii, este absolut necesară.

Paradoxul transparenței.

Big Data promite că folosește datele colectate pentru a face lumea „mai” transparentă, însă, în mod paradoxal, colectarea datelor este invizibilă, iar instrumentele și tehnicile folosite în acest scop sunt opace. Iată întrebarea pe care o adresează, în acest context, autorii: dacă Big Data își propune, de fapt, ca lucrurile să devină transparente, atunci de ce revoluția Big Data este, în cea mai mare măsură, ferită de privirile noastre?

Autorii punctează faptul că există motive clare și legitime pentru care un anumit nivel al datelor colectate rămâne secret. Cu toate acestea, atunci când datele obținute sunt tot mai des folosite în luarea unor decizii referitoare la anumiți indivizi, aceștia au, în mod normal, dreptul să știe pe ce considerente s-au luat respectivele decizii. Pentru aceasta, Neil M. Richards și Jonathan H. King sunt de părere că este nevoie de lideri în domenii precum cel juridic, cel tehnic, cel comercial, cel guvernamental și cel politic care să se consulte și lucreze împreună, pentru ca oamenii, precum și datele colectate să beneficieze de protecție comercială, tehnică, etică și legală.

Paradoxul identității.

Big Data caută, pe de-o parte, să identifice; pe de altă parte, amenință identitatea – iată paradoxul identității. Dreptul la identitate își are originea în dreptul de a alege liber cine suntem, drept care pare să fie subminat. Autorii aduc exemplul utilizatorilor motorului de căutare Google, care sunt influențați de feedback-ul primit pe baza colectării datelor referitoare la căutările lor. Este vorba, printre altele, de recomandările făcute pe baza căutărilor anterioare: de exemplu, unei persoane care a căutat o anumită carte, scrisă de un anumit autor, i se vor sugera și alte cărți scrise de același scriitor. Recomandările personalizate, care iau forma ad-urilor sunt, potrivit autorilor articolului, o formă de identificare și, totodată, un factor care poate duce, în cele din urmă, la pierderea identității.

Paradoxul puterii.

Paradoxul puterii constă în faptul că Big Data duce la crearea învinșilor și învingătorilor. În acest sens, autorii oferă și un exemplu: mulți dintre protestatarii și comentatorii Primăverii Arabe au acordat încredere rețelelor de socializare, pentru faptul că i-au ajutat să se mobilizeze și să se organizeze. Totuși, este important de reținut că astfel de date importante se află pe mâinile unor instituții intermediare puternice, și nu pe mâinile oamenilor obișnuiți. Părând să învețe de la organizatorii Primăverii Arabe, regimul sirian s-a prefăcut că înlătură restricțiile de utilizare de pe Facebook, Twitter și Youtube, doar pentru a urmări și, în cele din urmă, pentru a prinde disidenții.

În astfel de situații și nu numai, protejarea intimității, a transparenței, a identității și a autonomiei se dovedește a fi absolut necesară. În caz contrar, paradoxul puterii poate influența negativ modul în care sunt percepute ambițiile pe care și le-a propus Big Data.

Avem nevoie, așadar, de o balanță mai sănătoasă a puterii între datele colectate și cei care fac deducții și iau decizii pe baza lor, astfel încât, pe de-o parte, să nu se revolte nimeni; pe de altă parte, să nu existe un deținător al controlului absolut.

Concluzii

În încheiere, Neil M. Richards și Jonathan H. King consideră esențială existența eticii Big Data – care să reglementeze atât contextele în care analiza datelor se realizează în mod corespunzător, cât și situațiile în care acest lucru nu se întâmplă.

Revoluția Big Data ar trebui să țină cont, în primul rând, de valori fundamentale precum intimitatea, identitatea și puterea individuală.

TOP 3 CITATE

The app opens with a statement that frames both the promise and the peril of big data: «Every animate and inanimate object on earth will soon be generating data, including our homes, our cars and yes, even our bodies.»[2]

Big data seeks to identify, but it also threatens identity.”[3]

Big data will be revolutionary, but we should ensure that it is a revolution that we want, and one that is consistent with values we have long cherished like privacy, identity and individual power.”[4]

CE MI-A PLĂCUT

Un prim aspect care mi-a plăcut se referă la imparțialitatea celor doi autori ai articolului. Aceștia și-au exprimat, încă de la început, poziția fermă față de Big Data: nu contestă, nici de departe, avantajele și efectele pozitive care pot apărea în viitor. Autorii consideră, însă, că o perspectivă pragmatică, obiectivă, care să vizeze și riscurile pe care le aduce cu sine Big Data, este absolut necesară.

Totodată, am apreciat și limbajul accesibil. Textul este clar, ușor de parcurs inclusiv de către cei care nu au neapărat cunoștințe juridice.

CE NU MI-A PLĂCUT

Mi-ar fi plăcut ca pasajele în care autorii prezintă fiecare paradox în parte să fie scrise într-o manieră mai detaliată. Totuși, nu simt că acesta este un aspect care mi-a displăcut neapărat pe parcursul lecturii.


[1] Disponibil aici.
[2] „Aplicația se deschide cu o afirmație care se referă atât la promisiunea făcută de big data, cât și la riscul pe care îl prezintă aceasta: «Fiecare obiect de pe pământ, fie el animat sau neanimat, va ajunge, în curând, să genereze date. În această categorie intră și locuințele noastre, mașinile personale și da, chiar și trupurile noastre.”
[3] „Big data caută să identifice și, totodată, ea reprezintă o amenințare la adresa identității.”
[4] „Big data va fi revoluționară, dar ar trebui să ne asigurăm că va fi o revoluție pe care într-adevăr o vrem, o revoluție care este în concordanță cu valorile pe care le prețuim de atât timp, așa cum sunt intimitatea, identitatea și puterea individuală.”


Adelina Bălan

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.