Curtea de Apel București. În raportul juridic dedus judecății nu este obligatorie participarea tuturor părților din raportul de drept material
4 noiembrie 2022 | Cătălin I. Radbâță
Cătălin I. Radbâță
Prin Decizia nr. 659 din 13.04.2022, Curtea de Apel București a stabilit că „simplul fapt că instanța a fost sesizată cu un raport juridic cu pluralitate de subiecte nu înseamnă că aceasta trebuie să facă aplicarea art. 78 alin. (2) Cod. proc. civ., ci numai când raportul juridic dedus judecății o impune, deci pricina nu ar putea fi soluționată fără participarea terțului”.
În speță, un antreprenor (societate de arhitectură) împreună cu subantreprenorul său au încheiat un contract de tranzacție cu beneficiarul proiectului. Prin tranzacție, s-a hotărât ca beneficiarul care nu achitase contravaloarea serviciilor să achite o valoare mai redusă, în rate. Deoarece beneficiarul nu a respectat tranzacția, antreprenorul a formulat cerere de chemare în judecată pentru rezoluțiunea tranzacției. Cererea a fost formulată doar de antreprenor, în contradictoriu cu beneficiarul.
În cadrul procesului de fond, pârâtul-beneficiar a formulat mai multe apărări, însă niciuna nu a vizat faptul că subantreprenorul nu a fost chemat ca parte în proces. De altfel, subantreprenorul nu avea de încasat sume direct de la beneficiar, dar fusese parte în tranzacție urmare a negocierii părților, pentru a avea confortul că odată ce creanțele se vor fi încasat de antreprenor, acesta îi va achita și subantreprenorului serviciile.
Tribunalul București a admis acțiunea antreprenorului, iar beneficiarul-pârât a formulat apel. În cadrul apelului, pentru prima oară, beneficiarul a invocat excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii, susținând că „obiectul cererii de chemare în judecată – rezoluțiunea contractului – determină un litisconsorțiu procesual obligatoriu sau necesar, în condițiile art. 59, art. 60 alin. (2) și art. 78 alin. (2) Cod proc. civ.”
Curtea de Apel București a respins acest motiv de apel (inclusiv celelalte motive), și a menținut sentința Tribunalului, arătând că:
– „dispozițiile art. 78 alin. (2) Cod proc. civ. prevăd că, în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune – s. ns., judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane, iar dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond”.
– „În cazurile avute în vedere de aceste dispoziții, părțile nu pot invoca direct în calea de atac faptul că, deși raportul juridic dedus judecății o impunea, instanța care a pronunțat hotărârea atacată nu a pus în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane.”
– „Potrivit art. 78 alin. (3) Cod proc. civ., introducerea în cauză a terțului trebuie dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe, iar în apel se menține cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe, conform art. 478 alin. (1) Cod proc. civ.”
– „Așadar, problema cadrului procesual trebuie să fie soluționată în primă instanță, fără posibilitatea readucerii în discuție a acestei chestiuni în apel. Dacă prima instanță nu a pus în dezbaterea părților necesitatea introducerii în cauză a terțului, iar părțile nu au solicitat introducerea în cauză, trebuie să se dea prioritate disponibilității în maniera aleasă de părți în primă instanță, această soluție având ca rațiune evitarea abuzurilor procesuale și soluționarea cauzei în termen optim și previzibil”.
În concluzie, din Decizia motivată judicios în opinia noastră reies două aspecte importante:
Primul, evident, este că dacă nu a fost discutat cadrul procesual la fond, acesta nu poate fi modificat în apel și nu poate constitui motiv de apel faptul că instanța de fond nu a pus în discuție lărgirea cadrului procesual. Cu alte cuvinte, și dacă ar fi obligatoriu un cadru procesual mărit, dacă părțile nu au formulat cereri la fond în acest sens, nu poate constitui motiv de apel neaplicarea de judecătorul fondului a dispozițiilor art. 78 alin. (2) Cod proc. civ.
Al doilea aspect care se desprinde din Decizie este că, și dacă s-ar discuta la fond eventuala necesitate de lărgire a cadrului procesual, din motiv că se dezbate în fond un contract pluripartit, instanța nu este obligată automat să introducă în proces toate părțile contractului. Introducerea se va face doar „dacă raportul juridic dedus judecății o impune, deci pricina nu ar putea fi soluționată fără participarea terțului”. Este interesant de observat că această soluție de neintroducere în cauză poate fi adoptată chiar și atunci când obiectul cauzei este rezoluțiunea unui contract pluripartit, și în judecată participă doar două din cele trei părți (evident în situații precum prezenta, unde cea de-a treia parte care nu a participat la proces era subantreprenorul).
Av. Cătălin I. Radbâță – Avocat RN LEX Litigation & Insolvency – Baroul Brașov
Practician în insolvență – RN LEX IPURL – UNPIR București
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
