Profilul psihologic al diplomatului economic din cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului
19 octombrie 2022 | Dragoș Cosmin ANCA
Dragoș-Cosmin Anca
1. Relevanța temei pentru activitatea practică
În lucrarea de față, am abordat această temă – ”profilul psihologic al diplomatului economic din cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului” pentru a înfățișa și evidenția rolul esențial al psihologiei în general, respectiv rolul fundamental al psihologiei diplomatice în particular, în activitatea profesională a diplomaților economici care operează în cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului.
De asemenea, domeniul de studiu al psihologiei diplomatice se extinde apelând la legile, conceptele, normele și constatările psihologiei generale, dar și prin dezvoltarea propriilor concepte și norme, specifice mediului internațional în care diplomatul economic își desfășoară activitatea.
”Metodele principale ale psihologiei diplomatice, pot fi grupate în trei mari categorii, astfel: – ”metode obiective; metode interpretative și metode mixte”[1]. Acestea pot fi aplicate selectiv și prezintă avantaje și dezavantaje, iar un diplomat economic trebuie să fie aclimatizat cu acestea, respectiv cu: – metoda observației; metoda experimentului; metoda convorbirii; metoda anchetei psihologice; metoda biografică; metoda analizei produselor activității; metoda de tip psihometric; metoda modelării și simulării; metoda analizei de la distanță; metoda poligrafică; metoda grafologică și, evident, pot să existe și alte metode, urmare a diversității neconcordante a școlilor și orientărilor psihologice.
Astfel că este relevant pentru un diplomat economic de a cunoaște toate aceste metode principale ale psihologiei diplomatice în scopul maximizării efectelor activităților economice întreprinse, respectiv în interesul țării al cărui reprezentant este.
Tema este reprezentată de rolul și utilitatea psihologiei diplomatice în activitatea diplomaților economici precum și în dezvoltarea relațiilor internaționale, în ramura diplomației economice și comerciale.
Scopul redactării și elaborării aceste lucrări rezidă în dorința de a relata și a expune care este setul de competente și abilități necesare pentru a putea activa la un nivel corespunzător în calitate de diplomat economic.
Lucrarea și tema se adresează persoanelor cu vocație, respectiv celor care au înclinații spre acest domeniu inclusiv persoanelor din sectorul privat sau din sectorul public care nu lucrează în domeniul diplomatic.
Am ales această temă din dorința de aprofundare a informațiilor obținute pe durata cursurilor. Aceasta reprezintă un subiect de actualitate și prezintă un interes ridicat la nivel național. Luând în considerare istoricul meu academic și profesional, consider că experiența își poate aduce aportul la o cercetare care abordează profilul psihologic al diplomatului economic.
2. Rolul psihologiei diplomatice în activitatea diplomaților economici
Rolul diplomaţiei este acela de a contribui la o ordonare a sistemului internaţional, la păstrarea păcii. Deşi se sprijină pe mijloace tehnice şi dezvoltă proceduri specializate, diplomaţia rămâne deopotrivă o ştiinţă şi o artă, care nu poate renunţa la contactul direct dintre oameni care reprezintă statele lor. În acest sens, diplomaţia are în centrul determinării sale negocierile ca singura modalitate de a acorda voinţa şi interesele distincte ale statelor.
Activitatea diplomatică este una dintre cele mai vechi practici politice care a cunoscut de-a lungul timpului mai multe forme şi care a reprezentat dintotdeauna o modalitate paşnică de rezolvare a diferendelor dintre subiecţii de drept internaţional, în special dintre state. De asemenea, în societatea contemporană diplomaţia este nevoită să facă faţă unor noi provocări, generate de proliferarea actorilor de pe scena internaţională şi de apariţia unor noi probleme în relaţiile dintre subiecţii de drept internaţional.
Importanța însemnată este de domeniul evidenței, deoarece aplicarea psihologiei în relațiile economice și comerciale este esențială, vitală pentru dezvoltarea relațiilor diplomatice ale României cu alte state.
De asemenea, este necesar ca diplomatul economic să dobândească anumite abilități și trebuie să posede, din punct de vedere psihologic anumite calități pentru a putea duce misiunea diplomatică încredințată la bun sfârșit.
Necesitatea precum și sporul de valoare adus de această temă reiese din păstrarea trendului într-o continuă creștere și obținerea unor niveluri maxime de oportunități, din punct de vedere diplomatic, în ramura comercial – economică, specifică activității diplomaților economici, precum și din pregătirea cât mai temeinică și optimă a persoanelor care vor să activeze în domeniul comerțului exterior și al promovării economice a tării noastre.
Profilul diplomatului economic este fundamental ”pentru înțelegerea complexității muncii în domeniul relațiilor internaționale/diplomatice, pe de o parte, precum și pentru conștientizarea impactului acestor profile în recrutarea personalului ce urmează a lucra în domeniul menționat anterior. Totodată, acest demers reprezintă o pledoarie argumentată pentru locul și rolul psihologilor în acest demers, pe cât de complex, pe atât de important la nivel național și chiar internațional.”[2]
3. Aspecte teoretice privind calitățile și cerințele unui profil psihologic puternic alături de scurte considerații privind istoria diplomației române
„Diplomatul seamănă cu un spadasin. Tot timpul atent la mișcările celuilalt, contopindu- se cu mediul în care acționează. Succesul său este dictat de timp, răbdare și atenție. Trebuie să rămână stăpânul ritmului, a crizelor, păstrând controlul negocierilor […] Trebuie să fie capabil să interpreteze semnele, să simtă devreme orice pericol de boală sau infecție”[3]
Din punct de vedere istoric, diplomația română își are bazele în anul 1862, când a fost creat Ministerului Afacerilor Străine, instituție care va aniversa anul acesta, în 2022, 160 de ani de activitate.
Astfel, concomitent cu trimiterea la Paris şi la Constantinopol a unor reprezentanţi care aveau misiunea de a obţine recunoaşterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, se organiza o nouă instituţie, sub titulatura oficială de Departamentul Trebilor Străine şi de Stat. Decretul Domnesc nr. 168 din 27 iulie 1862 semnat de Alexandru Ioan Cuza, prevedea înfiinţarea următoarele secţii ale ministerului: Cancelarie, Afaceri Consulare, Politic, Contencios, Publicaţii Oficiale. La conducerea acestuia a fost numit Apostol Arsache.
Apariţia instituţiei care avea ca principal obiectiv reglementarea legăturilor externe ale tânărului stat a impulsionat eforturile de emancipare politică şi de dobândire a unui statut internaţional, care să impună România drept stat independent şi suveran.
În prezent, sunt 94 de ambasade, 43 de consulate generale, 6 consulate, 2 delegații permanente, 3 misiuni permanente, 2 reprezentanțe permanente, un oficiu de reprezentare și 18 institute culturale.
Diplomații economici din cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului activează în cadrul Direcției Rețeaua Externă și sunt repartizați în urma promovării concursurilor de ocupare a posturilor din cadrul acestei direcții.
Astfel, ”pentru stabilirea profilului cel mai potrivit al diplomatului sunt necesare unele nuanțe, date de specificul zonei în care urmează a fi trimis diplomatul la post, de misiunea sa diplomatică, de postul pe care îl ocupă, de negocierile pe care urmează să le desfășoare, de nivelul său de reprezentativitate, de ceea ce este pus să conducă (un compartiment, un birou, o secție/serviciu, un consulat, un consulat general, o ambasadă) etc. Colaborarea dintre leadershipul Ministerului Afacerilor Externe și a altor ministere care au competențe să trimită diplomați, structura de resurse umane și cea de psihologie și eventual experți în domeniu poate asigura selecția cea mai bună a personalului ce urmează a reprezenta țara în mediul internațional. Acest demers complex dă substanță unuia dintre domeniile psihologiei diplomatice”[4]
„Nu cunosc – scria J. Cambon – o activitate mai complexă decât profesia de diplomat. În orice caz nu există o altă profesie în care să existe atât de puţine reguli precise şi atât de multe lucruri bazate pe tradiţie, în care, pentru reuşită să fie nevoie de atâta perseverenţă şi în care succesul să depindă în mai mare măsură de jocul întâmplării, în care să fie atât de necesară o disciplină severă şi care să ceară de la cel care o practică un caracter atât de ferm şi un spirit atât de independent”[5].
”Din perspectiva profilului psihologic, un bun diplomat, respectiv un bun diplomat economic este precis în ceea ce spune, este calm, întotdeauna bine dispus, modest și loial țării sale.
Trebuie să fie inteligent, să fie capabil să discearnă informațiile importante de cele fără valoare, prudent și să aibă tactul de a spune interlocutorului și lucruri mai puțin plăcute, fără să provoace iritare.
”Astfel, printre trăsăturile de personalitate importante, care nu ar trebui să-i lipsească unui diplomat, se numără:
– Stabilitatea emoţională, ce îi va permite să facă faţă cu bine la situaţii tensionate, generate de presiuni psihologice diverse, intrinseci şi extrinseci;
– sociabilitatea, ce îi permite diplomatului să relaţioneze uşor cu alte persoane şi să dezvolte relaţii de comunicare, potrivit intereselor proprii;
– mobilitatea verbală, care îi permite diplomatului să dezvolte un proces comunicaţional clar, inteligibil, logic, argumentat, convingător cu potenţialul interlocutor;
– calmul, îi facilitează diplomatului menţinerea raţionamentului clar, în condiţii de presiune şi chiar agresiune nonpsihologică, în direcţia atingerii obiectivelor primite prin mandat;
– rezistenţa crescută la stres, îi dă posibilitatea diplomatului să gândească, să acţioneze şi să relaţioneze în mediul diplomatic, în contexte psiho-fizice şi somatice cu un caracter negativ şi cumulativ accentuat;
– capacitatea adaptativă ridicată la mediu, are în vedere potenţialul psihologic al diplomatului de a face faţă la caracteristicile psihologice ale mediului diplomatic, în general şi ale celui de unde urmează a efectua misiunea, în mod special; o bună adaptare la noul mediu de viaţă reprezintă un atu important pentru performanţa profesională;
– un stil de muncă flexibil, echilibrat, axat, deopotrivă pe sarcină şi pe oameni, pentru factorii de conducere, aduce un plus de valoare atât în relaţiile interpersonale, cât şi în rezolvarea sarcinilor care se ridică în faţa misiunii diplomatice;
– un nivel redus al agresivităţii şi impulsivităţii, reprezintă o cerinţă ce garantează o relaţionare optimă a diplomatului cu omologii săi din noul mediu;
– un nivel redus al tendinţelor psihotice, constituie un alt element ce ar fi de dorit să fie luat în consideraţie în elaborarea profilului psihologic al diplomatului.”[6]
Dintre competențele profesionale, diplomatul economic trebuie să aibă abilități lingvistice și înclinație către asimilarea cu ușurință a noi competențe privind relațiile internaționale, abilități de descriere a unui discurs, capacitate de sinteză și analiză, abilități dezvoltate de comunicare scrisă și verbală, abilități de negociere, flexibilitate, creativitate, adaptabilitate în medii multiculturale, o bună capacitate de învățare activă.”[7]
Trebuie să aibă cunoștințe specializate în domeniul comerțului exterior și a relațiilor internaționale.
Un diplomat economic bun ascultă cu atenție interlocutorul și nu vorbește mai mult decât trebuie, urmărind cu precizie instrucțiunile primite.
Diplomatul economic este și un actor care trebuie să își controleze emoțiile și mimica într-o negociere, sau să prezinte convingător pozițiile statului său în ceea ce privește politica de comerț exterior, relațiile economice și comerciale, chiar dacă uneori aceste poziții nu sunt pe aceeași lungime de undă propriile convingeri.[8]
Viața de diplomat economic implică o pendulare continuă între centrală(Ministerul Antreprenoriatului și Turismului) și misiuni temporare în state aflate pe diferite meridiane ale globului.
Astfel, succesul unui diplomat economic depinde în mare măsură de capacitatea sa de adaptare la medii multiculturale.
Dintotdeauna diplomația a servit interesele economice, facilitând contactele comerciale.
Câmpul de acțiune al diplomației economice a evoluat, nivelul politic definind strategia economică a unei țări.
Diplomația economică înseamnă „punerea în practică, de către o autoritate publică, a unei politici cu scopuri financiare și comerciale, destinate a asigura prosperitatea economică a unei țări prin îndeplinirea intereselor agenților economici, a grupurilor socioprofesionale și a cetățenilor”[9].
Diplomații economici trebuie să dețină toate cunoștințele și competențele diplomației tradiționale, dar și să fie capabili să facă analize economice, să înțeleagă lumea serviciilor financiare și interesele economice ale altor state sau actori economici.
Este lesne de înțeles că diplomatul economic trebuie să fie aclimatizat cu obiectivele diplomației economice și anume să aibă abilitățile necesare psihologice de a aduce un surplus valoric în ceea ce privește sprijinirea comerțului, căruia i s-a adăugat mobilizarea investițiilor străine.
De asemenea, este imperios necesar ca acesta să fie capabil să stabilească direcții pentru networking și stabilirea de parteneriate, inclusiv de tip public-privat, cu actori multipli, în plan intern și în exterior;
Brandingul de țară este un aspect foarte important care cade inclusiv în sarcina diplomatului economic.
În aceeași măsură și reglementarea, respectiv efortul de a defini, prin negocieri multilaterale, norme de organizare a interacțiunilor în cadrul economiei globale.
În continuare, ”depărtarea de țară reprezintă o altă caracteristică specifică mediului diplomatic, aspect care trebuie gestionat corespunzător de către diplomatul economic. Aceasta este percepută, din punct de vedere psihologic, ca pe o solicitare adaptativă mai intensă sau mai redusă în funcţie de o serie de factori: experienţa de viaţă a diplomatului, vârsta diplomatului, problemele lăsate acasă, la plecarea în misiune, nevoia de a se consulta cu cei apropiaţi pentru depăşirea unor greutăţi, nivelul de relaţionare cu noul grup existent în misiunea diplomatică, posibilităţile de comunicare cu cei dragi, de acasă, cumulul de restricţii din noul mediu, distanţa față de ţară etc. Această componentă este strâns relaționată cu „relaţiile interpersonale” din cadrul misiunii diplomatice, care pot favoriza sau îngreuna rezolvarea problemelor personale. Astfel, prezenţa unui nivel ridicat de coeziune, a unei relaţii pozitive, a unei opinii colective constructive, a unui climat organizaţional dominat de principialitate, vor ajuta, fără îndoială, la depăşirea celor mai delicate momente şi vor diminua stresul depărtării şi dorul de casă.[10]
În plus, diplomatul economic ii este necesară și era new media care se definește prin abilitatea de a deține cunoștințe avansate în utilizarea instrumentelor diplomației digitale.
Din această perspectivă, diplomațiile moderne și-au dezvoltat strategii de “digital diplomacy” (sintagma utilizată în statele europene)/ “e-diplomacy” (forma utilizată de Departamentul de Stat al SUA[11]
Un alt aspect foarte relevant asupra căruia supun atenția din perspectiva diplomatului economic, a cărui activitate este extrem de vizibilă și sensibilă la nivel public este cel de opinie publică și efectele acesteia, care poate influența din anumite perspective, inclusiv agenda priorităților de politică externă.
Din această viziune, evoluția tehnologică a democratizat și mai mult actul de comunicare, devenind mult mai participativ pentru cetățeni, iar nevoia de reacție rapidă din partea ministerelor de externe a devenit o necesitate a noii realități.
Prin urmare, voi considera opinia publică sub forma „procesului psihosociologic interactiv de agregare a judecăților evaluative, atitudinilor și credințelor referitoare la o problemă socială ale unui număr semnificativ de persoane dintr-o comunitate, care într-o formă sau alta (declarații spontane, răspunsurile la întrebările din chestionarele de cercetare, memorii și scrisori adresate factorilor de decizie, demonstrații de stradă, greve, mitinguri etc.) se exprimă deschis”[12]
Pe cale de consecință, presiunea resimțită de diplomatul economic de a fi și a se comporta impecabil este și mai accentuală în prezent, când orice reacție poate fi înregistrată instant prin numeroase mijloace tehnice, aflate la dispoziția majorității persoanelor.
Din acest punct de vedere, un diplomat economic este mult mai atent la ceea ce E. Goffman definea ca “managementul impresiilor”, în condițiile în care se apreciază că “a încerca să induci impresii pozitive semenilor tăi este esența expresiei sinelui în interacțiunile sociale”[13]
Astfel, devine de domeniul evidenței pentru un diplomat abil să proiecteze o imagine impecabilă în ceea ce privește comportamentul și profesionalismul său.
Pe alt palier și în altă ordine de idei, un aspect foarte important care de asemenea trebuie avut în vedere de diplomatul economic este referitor la ”tentațiile mediului de dislocare (alcool, droguri, prostituție, activități criminale, violență, extremism, fundamentalism, șovinism etc.) care pot exacerba unele pulsiuni și defecte ale diplomatului, slăbindu-i autocontrolul și auto- cenzura, fapt ce l-ar putea compromite. O astfel de situație este cu atât mai delicată, cu cât persoana respectivă nu se reprezintă doar pe sine, ci o întreagă țară. O faptă reprobabilă a unui diplomat poate afecta chiar relațiile bilaterale dintre țări. Cunoașterea, chiar cu titlu informativ, a vulnerabilităților psihologice la care este supus un diplomat reprezintă un pas mic, dar, cu semnificație foarte mare pentru prevenirea unor comportamente anomice, deviante. Psihologia diplomatică poate, astfel, să-l instruiască pe diplomat și familia acestuia cu privire la gestionarea psihologică adecvată a unor astfel de situații”[14]
Astfel, după cum putem observa, diplomatul economic trebuie să îndeplinească o serie de cerințe specifice pentru a gestiona optim și eficient sarcinile de serviciu încredințate.
4. Aspecte practice din activitatea diplomaților economici
Cu titlu de exemplu, în situația în care activitățile unui diplomat economic presupune închegarea de relații interumane sub aspecte economice și comerciale cu omologi din state cu similitudini linguale cu ale țării noastre, cum ar fi Moldova, procedurile se desfășoară pe o traiectorie mult mai clară, având în vedere că relațiile dintre cele asemenea state sunt în mare parte de colaborare de lungă durată, de prietenie, având similitudini, așa cum am precizat, pronunțate în ceea ce privește limba vorbită, cutumele asemănătoare, la fel și obiceiurile gastronomice, astfel că părțile angajate într-o negociere rezonează și totul se desfășoară mult mai facil.
Pe de altă parte, în interacțiunile interumane diplomatice dintre un reprezentant român cu potențiali parteneri din regiunea Americii de Nord, Statele Unite ale Americii, sau America Centrală, lucrurile se schimbă radical și intervin foarte multe aspecte psihologice esențiale și culturale specifice, care deși în unele cazuri sunt tratate cu indiferență, ele sunt de maximă importanță pentru derularea activităților economice diplomatice.
Prin urmare, evidențiez câteva din situațiile practice întâlnite de diplomații economici: Aspectele psihologice specifice diferențelor de fus orar și a programului de lucru:
În marea parte a situațiilor, în America Centrală, sau în America de Nord ora stabilită pentru întrevederi nu se respectă, diplomatul economic fiind nevoit să fie punctual, dar și răbdător cu omologul său, „sfertul academic” în aceste regiuni fiind de 30 de minute – o oră, sau poate chiar mai mult, în funcție de specificul activităților.
Astfel, venind dintr-o cultură unde punctualitatea este obligatorie, ba chiar lipsa acesteia aplică un tratament sancționator sever (î.e. în cazul unor țări ca Japonia), răbdarea din acest punct de vedere și respectarea cutumelor psihologice ale programului orar este vitală, respectiv fundamentală pentru a putea obține rezultatele propuse, în această zonă geografică.
O altă ”trecere pe sub furcile caudine” a diplomatului economic este reprezentată de fusul orar diferit (ex. România + 8 ore în comparație cu stat din America Centrală sau din America de Nord – î.e. Mexic), fapt pentru care în anumite situații limită, diplomatul economic trebuie să răspundă oricărei provocări indiferent de ora la care îi este solicitată expertiza.
Cu titlu de exemplu diplomatul economic care reprezintă Biroul de Promovare Comercial Economic al României la Londra, este contactat la ora 11:00, ora României (ora 09:00 în Londra) pentru a soluționa o situație critică din punct de vedere comercial. Acesta trebuie să rezolve solicitarea indiferent de oră, iar apoi să își urmeze activitățile prevăzute în agenda zilnică, inclusiv întâlniri locale, dar și atribuțiile specifice de promovare a țării, astfel încât există zile și situații în care orele de repaus și odihnă sunt aproape inexistente. Astfel că diplomatul economic trebuie să posede un profil psihologic puternic pentru a finaliza mandatul încredințat.
Un alt exemplu este redat de faptul că în anumite regiuni geografice intervin cutume și uzanțe locale cu care diplomatul economic trebuie să fie familiarizat, iar în caz negativ să fie pregătit pentru orice metodă de improvizație necesară detensionării situației, pentru că orice acțiune greșită în acest caz, poate avea consecințe devastatoare asupra imaginii țării al cărei reprezentant este.
În altă ordine de idei, există și alte situații când diplomatul economic întâlnește interlocutori dificili.
Ca exemplu, un diplomatic economic care activează în cadrul unui Birou de Promovare Comercial Economic al României din Tokyo, Japonia, are de înfruntat o serie de situații inconfortabile. În urma stabilirii unei întâlniri la nivel înalt cu reprezentanți japonezi s-a precizat că din partea guvernului japonez vă fi prezent un număr de 2 persoane, iar în fapt efectiv la întâlnire s-au prezentat 4 persoane creându-se dificultați din punct de vedere al protocolului și nu numai.
În acelasi sens, în urma lansării unor invitații din partea reprezentanților noștri din cadrul aceluiași Birou menționat anterior, interlocutorii japonezi au refuzat întâlnirea nejustificat și sec, fără oferirea unor informații suplimentare.
Un alt aspect foarte important și care poate creea probleme unui diplomat economic este punctualitatea extremă a japonezilor. Astfel, japonezii țin foarte mult la ora stabilită, respectiv și la ora la care se termină evenimentul. De exemplu, în urma stabilirii unei eveniment care urma să se finalizeze la orele 19:30, ora Japoniei, la ora respectivă, aceștia părăsesc evenimentul, fără doar și poate, imediat ce ceasul indică orele 19:30.
Pe de altă parte, dacă nu se respectă ora de începere a unui eveniment, aceștia afisează pe parcursul întâlnirii un comportament rigid și ușor vindicativ ca urmare a începerii cu întârziere a întâlnirii sau a evenimentului.
Nu în ultimul rând, este clar că diplomatul trebuie să cunoască și regulile de etichetă și protocol specifice statului acreditar, așa cum am arătat anterior și de asemenea trebuie să fie pregătit pentru orice situații neprevăzute, pentru a întoarce balanța în favoarea intereselor pe care acesta le urmărește.
5. Concluzii
Am redactat această lucrare din dorința de a evidenția, nelimitativ și abreviat, care este setul de competente și abilități necesar pentru a putea activa la un nivel optim în calitate de diplomat economic.
Lucrarea este destinată tuturor persoanelor cu vocație, respectiv celor care au înclinații și afinități spre acest domeniu inclusiv persoanelor din sectorul privat sau din sectorul public care nu lucrează în domeniul diplomatic.
De asemenea, datorită schimbărilor intervenite, la nivel planetar, în diplomațiile statelor, într-un ritm foarte scurt și accelerat, lumea este într-o continuă mișcare și omenirea trebuie să înfrunte situații excepționale, mai ales persoanele care iși doresc să urmeze o carieră în domeniul diplomației economice.
În altă ordine de idei, așa cum am precizat pe parcursul lucrării, trebuie să fim pregătiți pentru orice eveniment surprinzător din punct de vedere psihologic, respectiv din perspectiva psihologiei diplomatice.
Mai mult apreciez că valorile promovate de mediul diplomatic se vor situa întotdeauna deasupra celor de ordin individual. Asimilarea şi aplicarea lor presupune un cumul de știință și artă, iar experiența culturală, academică, geografică precum și gradul de cunoștințe acumulate este inegalabilă.
„Prin locul lor central în configuraţia personalităţii umane, valorile ghidează deopotrivă atitudinile, judecăţile şi acţiunile noastre”[15].
Având în vedere aceste aspecte, trebuie văzute strădania conștientă și continuă a diplomatului, meritul incontestabil al diplomației, în a menține sistemele de valori și echilibrul într-o lume măcinată de războaie, conflicte de orice natură și interese obscure.
[1] Zlate, M.1994
[2] Dobre & Avram, 2022
[3] Dominique de Villepin, Memoires de paix pour temps de guerre, 2016
[4] Cristian Dobre – Psihologia diplomatică – vector al succesului profesional în arena internațională, București 2021
[5] Malița, 1970, p. 48
[6] Eugen Avram și Cristian Dobre – ”Psihologie Aplicată în Diplomație și Relații Internaționale”[6] – Cursul 4 – UI 4 – Universitatea din București, Facultatea de Psihologie 2022
[7] sursa: www.mae.ro
[8] Mihai Ovidiu Cercel – ”Arhitectura protocolului, eticheta și arta comunicării în diplomație” – Cursul 1, Institutul Diplomatic Român, București 2022
[9] Kessler, 1999
[10] Eugen Avram și Cristian Dobre – ”Psihologie Aplicată în Diplomație și Relații Internaționale” – Cursul 2 – UI 3 – Universitatea din București, Facultatea de Psihologie 2022
[11] US Department of State, 21st Century Statecraft, disponibil aici: https://2009-2017.state.gov/statecraft/overview/index.html
[12] Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele?, p. 26 București, Editura Economică, 2002
[13] Iluț, 2001, p. 68
[14] Dr. Cristian Dobre – Psihologia diplomatică – vector al succesului profesional în arena internațională, p. 36, București, 2021.
[15] I.Radu
Dragoș-Cosmin Anca
Șef Serviciu Contencios, Direcția Juridică și Administrare Societăți, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
