Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Starea de alertă vine cu noi reguli pentru insolvență
20.05.2020 | Andreea MACAȘOI

JURIDICE - In Law We Trust
Andreea Macașoi

Andreea Macașoi

Printre modificări – lipsa obligației debitorului de a cere deschiderea procedurii insolvenței, dar și prelungirea unor termene în cazul debitorilor angrenați în proceduri pre-insolvență sau de insolvență

Turbulențele aduse de pandemia COVID-19 au afectat substanțial mediul de afaceri, contaminarea fiind un efect vizibil nu numai la nivel social, ci și la nivel de business.

Tocmai de aceea s-a considerat necesară implementarea unor mecanisme de protecție a companiilor solvabile sau mai puțin solvabile care, în circumstanțele excepționale create de pandemie, se pot confrunta cu o lipsă bruscă sau chiar indisponibilitate de lichiditate, așa cum arată chiar Expunerea de Motive a Legii Stării de Alertă.

Soluțiile sunt prevăzute în Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial nr. 396/15.05.2020, denumită, în continuare, “Legea Stării de Alertă” și sunt menite să creeze instrumente care să protejeze afacerile și sistemul economic, dintre care le amintim pe cale care vizează materia insolvenței (art. 46 și urm.).

Prealabil, menționăm că, potrivit art. 4 din lege, starea de alertă va fi instituită pentru o perioadă ce nu poate depăși 30 de zile, putând fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile.

Reguli noi privind deschiderea procedurii insolvenței

1. debitorul are dreptul de a solicita deschiderea procedurii insolvenței, însă, temporar, nu mai există o obligație a sa în acest sens

Viziunea europeană cu privire la obligația legală a debitorilor de a solicita deschiderea procedurii insolvenței nu este omogenă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Raportul Comisiei Europene publicat pe site-ul e-justice.europa.eu arată că, la data de referință 16 aprilie 2020, multe dintre statele membre ale Uniunii Europene au intervenit în sprijinul companiilor aflate în dificultate și au suspendat, încă din timpul stării de urgență, termenul în care debitorul avea obligația de a cere să fie supus procedurii insolvenței (e.g. Austria, Germania, Franța, Belgia). Pe de altă parte, există și țări, precum Olanda, care au optat pentru a nu suspenda termenul de formulare a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, motivat de faptul că o astfel de decizie ar prezenta riscul ca o societate neviabilă să supraviețuiască mai mult decât ar fi responsabil, fiind deci în detrimentul creditorilor.

În România, pe durata stării de urgență, au fost suspendate termenele de decădere și prescripție, inclusiv cele prevăzute de Legea insolvenței nr. 85/2014, nu însă și termenul în care debitorii erau obligați prin lege să ceară să fie supuși procedurii insolvenței.

În toată această perioadă, care  a încetat la 14 mai 2020, debitorii aflați în stare de insolvență încă aveau obligația de a formula cerere de deschidere a procedurii insolvenței în termen de 30 de zile calculat de la apariția stării de insolvență sau, după caz, în termen de 5 zile de la eșuarea negocierilor extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor dacă, la expirarea termenului general de 30 de zile, debitorul era angrenat cu bună-credință, în astfel de negocieri.

Exista deci o discrepanță între suspendarea termenelor de decădere și prescripție, pe de o parte, și menținerea obligației debitorului de a-și cere insolvența în termenul prevăzut de lege, pe de altă parte. Apărea ca injustă posibilitatea teoretică a incidenței infracțiunii de bancrută simplă în cazul nedepunerii cererii de deschidere a procedurii în termenul de 6 luni peste cel de 30 de zile de la apariția stării de insolvență.

Modificarea este adusă prin Legea Stării de Alertă care, în mod firesc, înlătură temporar obligația de a-și cere insolvența din sarcina debitorilor aflați în stare de insolvență la data intrării în vigoare a Legii stării de alertă sau care ajung în stare de insolvență pe durata acestei stări.

Spunem “temporar” pentru că, de la încetarea stării de alertă, începe să curgă termenul de 30 de zile în care debitorul este obligat să formuleze cererea, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Sigur că debitorilor nu le este interzis, dimpotrivă, aceștia au posibilitatea să solicite insolvența și pe durata stării de alertă. Este normal să fie așa câtă vreme rațiunea legiuitorului este aceea ca legea insolvenței să protejeze gajul general și, deci, averea debitorului, ca și suport material al acestuia.

Dacă debitorul decide să depună o astfel de cerere, este important de știut că trebuie să atașeze dovada că a notificat organul fiscal competent cu privire la intenția de deschidere a procedurii insolvenței (obligație prevăzută și anterior la art. 66 alin. (1) din Legea 85/2014).

Debitorii pot formula pe durata stării de alertă cerere de deschidere a procedurii insolvenței chiar și în situația în care creanțele bugetare sunt mai mari de 50% din totalul declarat al creanțelor, ca urmare a suspendării aplicabilității tezei finale a art. 5 pct. 72 din Legea 85/2014.

2. creditorul care solicită deschiderea procedurii insolvenței debitorului său va fi obligat să încerce, în prealabil, soluționarea amiabilă (pare că această condiționare se aplică numai în cazul debitorilor care și-au întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al măsurilor adoptate de autoritățile publice)

Pe durata stării de alertă, legea limitează condiționat dreptul creditorilor de a solicita deschiderea procedurii insolvenței debitorilor. Este de observat aici că legea se referă nu la toate categoriile de debitori, ci numai la acei debitori care și-au întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al măsurilor adoptate în perioada de urgență menținute, după caz, și în perioada stării de alertă.

Un creditor va putea formula o astfel de cerere în condițiile prevăzute de Legea 85/2014 (cu observarea modificării valorii-prag), însă numai după încercarea rezonabilă de încheiere a unei convenții de plată, dovedită prin înscrisuri comunicate între părți.

Cu alte cuvinte, așa cum este detaliat în Expunerea de Motive, debitorii și creditorii sunt încurajați ca, în spirit de loialitate contractuală și disponibilitate de adaptare a raporturilor de afaceri, să găsească soluții adecvate provocărilor și dificultăților generate de contextul pandemic.

3. cuantumul minim al datoriei pentru care, pe perioada stării de alertă, poate fi solicitată deschiderea procedurii insolvenței (valoarea-prag), crește de la 40.000 de lei la 50.000 de lei

Valoarea-prag, respectiv cuantumul minim al creanței pentru care poate fi cerută insolvența pe durata stării de alertă, se modifică de la 40.000 de lei la 50.000 de lei, pentru societățile care și-au întrerupt total sau parțial activitatea ca efect al măsurilor adoptate pe perioada stării de urgență, menținute, după caz și în perioada stării de alertă.

Cuantumul se aplică și în cazul cererilor formulate de debitori, dar și a celor formulate de creditori. Facem mențiunea însă că Legea Stării de Alertă nu a modificat posibilitatea, pentru debitorul aflat în insolvență iminentă, de a își cere insolvența, chiar dacă acest prag nu este atins, atâta timp cât debitorul face dovada că nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.

Pe durata stării de alertă nu mai pot fi executate silit creanțele curente ale societăților în insolvență, mai exact creanțele acumulate de debitor după deschiderea procedurii insolvenței, ca urmare a suspendării aplicabilității tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Extinderea termenelor în cadrul procedurii concordatului preventiv, de principiu, cu 60 de zile

Legea insolvenței prevede două proceduri extrajudiciare de restructurare, mandatul ad-hoc și concordatul preventiv.

Mandatul ad-hoc este o procedură prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanța de judecată, negociază cu creditorii în vederea realizării unei înţelegeri între unul sau mai mulţi dintre aceştia şi debitor, pentru a se depăși starea de dificultate.

Concordatul preventiv este un contract încheiat între debitorul în dificultate financiară și creditorii titulari ai două treimi din creanțele acceptate și necontestate. În procedura concordatului, debitorul propune un plan de redresare și acoperire a creanțelor acestor creditori, pe baza negocierilor purtate cu creditorii, plan care trebuie omologat de instanță. Pentru accesarea acestei proceduri, debitorul trebuie să depună cerere de deschidere a procedurii de concordat.

1. debitorilor aflați în procedura de concordat li se acordă un răgaz; aceștia vor beneficia de încă 60 de zile pentru negocierea și elaborarea ofertei de concordat

Conform Legii insolvenței nr. 85/2014, în termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii de concordat, administratorul concordatar împreună cu debitorul elaborează oferta de concordat preventiv, care include și proiectul de concordat (art. 23 alin. (3) din Legea insolvenței).

Ulterior, au loc negocierile asupra proiectului de concordat preventiv într-un termen ce nu poate depăşi 60 de zile calendaristice (art. 26 alin. (3) din Legea insolvenței).

Prin Legea Stării de Alertă, perioada negocierilor purtate cu creditorii se prelungește cu 60 de zile. În mod corespunzător, și termenul pentru elaborarea și negocierea ofertei de concordat se prelungește, cu cel mult 60 de zile. Condiția impusă de lege este ca, la data intrării în vigoare a legii, procedura de concordat să fie în derulare.

2. prelungirea cu 2 luni a termenelor de plată a creanțelor stabilite prin concordat

Conform Legii insolvenței, termenul pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat este de 24 de luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie, cu posibilitatea de prelungire cu 12 luni.

Dacă, la data intrării în vigoare a Legii Stării de Alertă, debitorul se afla în executarea concordatului preventiv, se prelungește cu 2 luni perioada pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat.

Măsurile adoptate, de extindere a termenelor în procedura concordatului, sunt reacția legiuitorului la constrângerile legale și de afaceri generate de noile condiții economice. Măsurile au ca deziderat evitarea insolvenței și crearea unui cadru mai larg, din perspectivă temporală, în care debitorii să își poată adapta propunerile de redresare sau, după caz, să atingă obiectivele deja propuse creditorilor în procedura pre-insolvență.

Relaxarea termenelor pentru companiile care doresc să se reorganizeze prin extinderea cu 3 luni a termenului de propunere a planului de reorganizare și prelungirea duratei maxime de 4 ani de executare a planului cu până la 1 an

Această categorie de modificări se referă la procedurile de insolvență aflate în curs la data intrării în vigoare a Legii Stării de Alertă, în funcție de etapa în care se află (observație/reorganizare).

1. prelungirea cu 3 luni a termenului de depunere a planului de reorganizare

Conform art. 112 alin. (3) din Legea 85/2014, durata maximă a perioadei de observație este de 12 luni, calculate de la deschiderea procedurii de insolvență.

Noile reglementări prevăd că, dacă la data intrării în vigoare a Legii Stării de Alertă, debitorul se afla în perioadă de observație, aceasta se prelungește cu 3 luni. Corelativ, termenul pentru propunerea planului de reorganizare se prelungește cu 3 luni, inclusiv în cazul în care termenul de depunere a planului a început să curgă.

Astfel încât, este temporizată decizia cu privire la depunerea unui plan de reorganizare atât pentru evaluarea opțiunilor cât și pentru adaptarea proiectului avut în vedere inițial, având în vedere schimbarea contextului economic.

2. debitorii care au depus plan de reorganizare, neconfirmat încă de instanță, îl pot adapta în următoarele 3 luni după intrarea în vigoare a legii, cu anunțarea intenției în 15 zile de la intrarea în vigoare a legii

În ipoteza în care, la data intrării în vigoare a Legii Stării de Alertă, era deja depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, neconfirmat încă de instanță, iar, ca urmare a efectelor pandemiei Covid-19, s-au modificat perspectivele de redresare, persoanele îndreptățite pot depune un plan de reorganizare modificat, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii.

Legea menționează care sunt aspectele ce pot atrage modificarea planului, respectiv posibilitățile și specificul activității debitorului, mijloacele financiare disponibile, cererea pieței față de ofertele debitorului.

De asemenea, persoana care intenționează să depună modificarea de plan trebuie să aducă acest lucru la cunoștința creditorilor, prin grija administratorului judiciar. Intenția se notifică în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii.

Modificarea adusă de lege pare a fi cât se poate de rezonabilă având în vedere că proiecția fluxului de lichidități (cash-flow), avută în vedere la depunerea planului inițial, se poate altera considerabil în urma impactului produs în mediul economic de pandemia Covid-19.

3. durata de executare a planului de reorganizare se poate extinde până la, cel mult, 5 ani

Legea aduce modificări semnificative și pentru acea categorie a debitorilor care se află deja în executarea unui plan de reorganizare confirmat la data intrării în vigoare a legii și care și-au întrerupt total sau parțial activitatea ca urmare a măsurilor adoptate de autoritățile publice pentru prevenirea răspândirii pandemiei Covid-19 (art. 51 și art. 52).

Sunt unele diferențieri, după cum debitorul și-a întrerupt sau nu activitatea ca efect al măsurilor adoptate de autoritățile publice.

Doar debitorul care, în timpul reorganizării, și-a întrerupt total activitatea ca efect al măsurilor adoptate, poate solicita instanței suspendarea executării planului pentru cel mult 2 luni. Cererea se formulează în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii și se judecă de urgență, fără citarea părților, pe bază de înscrisuri. Încheierea pronunțată de judecătorul-sindic este susceptibilă de apel.

În privința duratei de executare a planului, aceasta se prelungește, ca regulă generală, cu 2 luni, fără a se prevedea în acest caz, condiția ca activitatea debitorului să fi fost sau nu întreruptă.

În fine, pentru debitorii care și-au întrerupt total sau parțial activitatea ca efect al măsurilor adoptate pe durata stării de urgență și/sau stării de alertă, indiferent dacă aceștia se aflau sau nu în procedura de insolvență la data intrării în vigoare a legii, se prevede posibilitatea de extindere a duratei totale maxime de derulare a planului de reorganizare de la 4 ani, cum era stipulat la art. 139 alin. (5) din Legea 85/2014, la 5 ani.

Credem că este benefică adaptarea mecanismelor legii insolvenței la noua realitate economică după impactul resimțit la nivel global, generat de pandemie. Neglijarea situației companiilor aflate deja în incapacitate de plată ar fi putut duce la un colaps, iar prelungirea termenelor în care acestea să își poată adapta modelul de business, inclusiv prin adaptarea planului de reorganizare, era esențială.

În concluzie, Legea Stării de Alertă și-a propus să acorde unele măsuri de protecție suplimentară companiilor aflate în dificultate financiară, pentru a se adapta noilor realități impuse de constrângerile economice cauzate de cerințele respectării stării de urgență. Sigur că o astfel de abordare pare a crea riscul unei reacții în lanț, însă trebuie avut în vedere că legea nu îngrădește absolut dreptul creditorului care simte un pericol de contaminare, să solicite deschiderea procedurii insolvenței, ci instituie doar anumite condiționări (negocieri prealabile, nou prag minim pentru deschiderea procedurii) menite să acorde debitorilor timpul și cadrul necesar pentru evitarea insolvenței.

Avocat Andreea Macașoi
Senior Associate ZAMFIRESCU RACOŢI VASILE & PARTNERS


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.