Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Triajul epidemiologic, avioanele și falsa siguranță
25.05.2020 | Sandra DINESCU

JURIDICE - In Law We Trust
Sandra Dinescu

Sandra Dinescu

Salvarea s-a lăsat așteptată

Legea care reglementează starea de alertă a intrat în vigoare la câteva zile după încetarea stării de urgență[1].

Inițial, proiectul de lege prevedea că, „pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui:

a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă;

b) obligativitatea organizării activității instituțiilor și autorităților publice, operatorilor economici și profesioniștilor, astfel încât să se asigure la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât și pentru vizitatori”.

Pe ultima sută de metri a apărut un amendament, prin care a fost restrâns triajul epidemiologic și reglementat un tratament diferențiat: „Pentru personalul propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru noncontact, iar pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea temperaturii”.

Hapciu!

La data de 22 mai 2020, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne au emis un ordin[2] prin care au fost instituite reguli privind triajul persoanelor pentru accesul în sediul instituțiilor și autorităților publice, operatorilor economici și profesioniștilor.

Potrivit ordinului, „Pentru alte persoane decât personalul angajat, intrarea într-o incintă este permisă doar pentru persoanele care, în mod rezonabil, au motive justificate de a se afla în acea incintă”.

Nu se specifică nici ce se întâmplă cu cei care nu au nici statutul de angajați, nici de vizitatori și nici nu este indicată vreo persoană responsabilă a verifica existența motivelor justificate apte a permite accesul în incinta instituțiilor și autorităților publice ori a celorlalte entități. Mai grav este că exercițiul unor drepturi nu poate fi restrâns decât prin lege, nu prin ordin al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.

În ceea ce privește personalul angajat, ordinul prevede că: „Triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășeasca 37,3° C), la care se poate adăuga marja de eroare prevăzută în prospectul dispozitivului”. Spre deosebire de personalul angajat, în cazul vizitatorilor nu s-a menținut marja de eroare prevăzută în prospectul dispozitivului.

Or, vizitatorii sunt, spre exemplu, persoanele care exercită dreptul de petiționare consacrat prin Constituție, fiind reactivată implicit o poziție de subordonare a cetățeanului în raport cu autoritățile.

Indiferent că este vorba de personal sau vizitatori, triajul implică și: „observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată)”.

Începând cu data de 14 mai, Institutul Național de Sănătate Publică definește cazul suspect COVID-19 ca fiind „Orice persoana cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (scurtarea respirației)[3].

Nicio referire la strănut în definirea cazului suspect , dar „paza bună trece primejdia rea”, nu strică să fie întrebați de sănătate și vizitatorii în timpul pandemiei.

Termometrul și prevenția

Observarea simptomelor enumerate de ordin pentru a contura o suspiciune medicală nu poate fi lăsată la aprecierea unei persoane fără pregătire medicală, iar triajul epidemiologic a fost oricum limitat de Parlament la măsurarea temperaturii.

Măsurarea temperaturii prin termometru noncontact nu este un act medical și nici nu permite identificarea persoanei. În schimb, este o ingerință în viața privată a persoanei, protejată atât de Constituția României, cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Și este o măsură care poate îngrădi exercițiul altor drepturi, prin refuzul accesului în anumite spații, fără a fi evaluat caracterul contagios.

Într-o societate democratică, restrângerea unor drepturi sau libertăți poate fi dispusă numai dacă este necesară, proporțională cu situația care a determinat-o, dacă este aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății, astfel cum prevede expres Constituția. În plus, măsura trebuie să fie adecvată.

Cu referire la neconstituționalitatea legii și nelegalitatea ordinului, este măsurarea temperaturii eficientă în prevenția răspândirii noului virus?

Institutul Național de Sănătate Publică al României a emis un set de Recomandări de siguranţă publică pentru reluarea activității – Precauțiuni universal valabile. Documentul nu pare finalizat nici în prezent[4]. INSP recomandă cu titlul general „menținerea distanței sociale de minimum 1,5 metri în toate zonele publice[5], dar nu confirmă caracterul necesar, proporțional și adecvat al măsurii în discuție.

Măsurarea temperaturii nu se regăsește printre precauțiunile universale, INSP recomandă doar ca „angajații cu simptome respiratorii (tuse, strănut, rinoree) și/sau febra mai mare de 37,3°C și/sau stare general alterată, apărute în timpul programului de lucru, să fie imediat izolați de restul colegilor și trimiși acasă”. Există recomandări specifice în sensul măsurării temperaturii pentru activitățile de îngrijire personală, pentru accesul în interiorul școlii și pentru angajații care lucrează în birouri deschise[6].

Termometrul noncontact are cea mai redusă acuratețe, astfel încât tratamentul a fost arbitrar diferențiat prin legea care îi îngăduie obligativitatea, personalul fiind prezumat a petrece mai mult timp în incintă decât vizitatorii.

Cu titlu exemplificativ, menționăm că Înaltul Consiliu al Sănătății Publice din Franța a întocmit un raport referitor la măsurarea temperaturii pentru pregătirea fazei de relaxare a restricțiilor în legătură cu epidemia de COVID-19. Documentul a fost întemeiat pe o serie de studii realizate la nivel național și internațional, cuprinde numeroase referințe și analizează inclusiv consecințele juridice ale unui asemenea control[7].

Concluziile acestui raport sunt în sensul că măsurarea temperaturii pentru a se permite accesul în spații publice nu ar conduce la prevenția răspândirii noului virus și că ar crea un fals sentiment de siguranță în rândul populației. Argumentele medicale reținute au fost următoarele: pacienții pot fi asimptomatici, iar febra nu este neapărat prezentă nici la cei cu simptome; virusul poate fi transmis cu 2 zile înaintea apariției semnelor clinice; riscul răspândirii virusului este crescut în absența respectării măsurilor de igienă de către populație; febra poate fi mascată sau disimulată; temperatura este o dată cu caracter personal care privește sănătatea persoanei și poate conduce la o potențială stigmatizare.

Raportul încurajează îndrumarea și responsabilizarea populației, astfel încât să își urmărească starea de sănătate și să evite deplasările în cazul apariției unor simptome, să păstreze distanța socială și să mențină regulile de igienă. Raportul propune ca populației în general și categoriilor sensibile în special să li se pună la dispoziție informații actualizate cu privire la măsurile propuse, care să le permită să se protejeze pe ei înșiși și pe cei din jur.

Dacă oamenii nu înțeleg că trebuie să acorde o atenție sporită sănătății, este rezonabil să considerăm că măsurarea temperaturii va preveni răspândirea virusului? Iar dacă ar fi într-adevăr eficientă, ar trebui extinsă și pentru accesul în mijloacele de transport în comun.

Controlul din aeroport

Faptul că în unele aeroporturi internaționale s-a procedat la măsurarea temperaturii în contextul pandemiei nu este un motiv ca măsura să fie preluată și aplicată la nivelul întregii țări.

În primul rând, în avion pasagerii sunt obligați să stea umăr la umăr pe durata întregului zbor, riscul de contaminare fiind mai mare.

În al doilea rând, în aeroport controlul de securitate implică și verificarea bagajului, scanarea pentru depistarea metalelor, chiar și percheziție corporală. Dar aceste practici răspândite în aeroport nu ar justifica verificarea buzunarelor pentru accesul la casa de pensii sau la casa de asigurări sociale de sănătate. De altfel, transportul aerian internațional este reglementat de alte norme, care permit asemenea măsuri.

Nu în ultimul rând, faptul că s-au vehiculat imagini privind măsurarea temperaturii în aeroport a creat impresia falsă că în statele occidentale se practică măsurarea temperaturii la o scară largă, ceea ce nu este conform realității, cel puțin nu în S.U.A., Marea Britanie, Germania sau Franța. Măsura a fost abandonată chiar și în unele aeroporturi în care a fost inițial implementată.

Noi și ceilalți

În timp ce s-au reglementat triajul epidemiologic și s-au dat declarații în presă privind pretinsa utilitate, unii oameni au așteptat îngrămădiți pe trotuare înguste fără a li se permite accesul nici în curtea spitalului.

Nu s-au implementat măsuri de monitorizare la domiciliu a pacienților asimptomatici ori a celor care dezvoltă forme ușoare de COVID-19, iar celor care ajung la spital li se condiționează abuziv externarea de obținerea a două teste negative succesive. Deși interesul și binele ființei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societății sau al științei, astfel cum prevăd Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei, Convenția privind drepturile omului și biomedicina și Noul Cod Civil.

Pe rețelele de socializare este o polemică aprinsă, dar pare că Bill Gates și-a devansat predecesorul în pandemie și că este favorit în a i se atribui ordonarea măsurării temperaturii în spațiul dacic.

Rezultatele măsurătorilor au farmecul lor, dar un drept abandonat, chiar și temporar, se recâștigă greu.


[1] Art. 13 din Legea nr. 555/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publ. în M.Of. nr. 396/15 mai 2020.
[2] Ordinul nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, publ. în M.Of. nr. 435/22 mai 2020.
[3] Disponibil aici.
[4] Disponibil aici.
[5] Contactul apropiat, considerat a fi caz suspect, este definit de INSP ca fiind „contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute”.
[6] Disponibil aici.
[7] Disponibil aici.


Av. Sandra Dinescu

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.