Smaranda Popescu
Curtea de Apel Cluj a desființat în întregime sentința primei instanțe, considerând că prima instanță a apreciat în mod greșit întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 326 Cod Penal. În fapt, inculpatul a completat o declarație fiscală pentru stabilirea impozitului pe clădiri, declarație ce a fost depusă la Primărie, relatând în mod nereal că este proprietarul unei construcții cu suprafața de 88 mp împreună cu soția sa. Prima instanță a considerat că prin completarea și depunerea declarației s-a creat o aparență de proprietate, întrucât a fost plătit un impozit, declarația fiind aptă să ducă la producerea unor consecințe juridice, respectiv dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției, astfel că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 326 Cod Penal.
Curtea de Apel arată că nu sunt întrunite elementele de tipicitate din cuprinsul normei de incriminare, reamintind că „în literatura de specialitate s-a reținut în mod constant că astfel cum rezultă din dispozițiile art. 326 C.p., pentru existența infracțiunii este necesar ca simpla declarație făcută în fata organului competent să producă consecințe juridice”. Se consideră că prin simplul fapt al declărării trebuie să se creeze aptitudinea declarației de a servi la producerea unor consecințe juridice, astfel că „se exclude necesitatea folosirii ei ulterioare” în vederea producerii respectivelor efectejuridice. Declarația dată în cauză nu este generatoare de efecte juridice, astfel că nu se poate ajunge la reținerea infracțiunii, deoarece oricum declarația este supusă unei verificări ulterioare obligatorii în ceea ce privește conținutul său pentru a se considera că respectivii contribuabili sunt cu adevărat proprietarii corpului. De asemenea, Curtea de Apel adaugă că pentru existența acestei infracțiuni „este necesar ca declarația să nu fie supusă unei reglementări speciale cu privire la veridicitatea ei, cum este cazul, de exemplu, în cazul declarațiilor vamale”. Instanța subliniază și o altă condiție esențială atașată elementului material: declarația trebuie să fie aptă să producă consecințe juridice potrivit legii (de exemplu, declarațiile de stare civilă) sau împrejurărilor.
În cauză, completarea declarației fiscale prin care se atesta în mod nereal că inculpații sunt proprietarii unei construcții pentru stabilirea impozitului pe clădiri urmată de depunerea ei la Primărie a fost de natură să conducă la plata impozitului de către inculpați și nu s-a realizat transferul dreptului de proprietate, ci eventual dobândirea calității de contribuabil, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 326 Cod Penal. (Decizia Penală nr. 1055/A/2019 din 08 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj)
Smaranda Popescu
Student, Facultatea de Drept – Universitatea din București
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.