Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Drept civil Opinii SELECTED

​Ce a vrut să spună poetul? Dar legiuitorul?

5 septembrie 2022 | Petru MUSTĂȚEANU
Petru Mustățeanu

Petru Mustățeanu

”M-a muşcat leoaica, azi, de faţă.”

Una din tehnicile de înțelegere a mesajului poetic, folosită în clasele primare, este ”decriptarea”. După lectura textului profesorul întreabă clasa ce a vrut să spună poetul în poezia, strofa, versul. Bogăția figurilor de stil caracteristică poeziei impune necesitatea unei decriptări prin intermediul căreia novicele cititor să înțeleagă că Nichita Stănescu este doar îndrăgostit și că nu a fost mușcat la propriu de o tânără leoaică. De cele mai multe ori, în urma provocării, clasa ajunge aceeași concluzie care capătă caracter de adevăr, care este notată pe tablă, și care va constitui răspunsul corect la următorul extemporal. Asta este regula. Excepția a fost când un profesor a ascuns poetul printre participanții la clubul de lectură unde participau elevii voluntari din toate clasele și toți profesorii de literatură ai școlii. După o amplă dezbatere în scopul decriptarii mesajului poetic​ ​organizatorul a dezvăluit participanților identitatea poetului pe care l-a rugat să confirme dacă a vrut sau nu să spună cele notate în ​urma ​dezbaterii​ la care tocmai participase. Rezultatul a fost la fel de uimitor ca diferența între Decizia ÎCCJ nr. 9/2015 și Decizia CCR nr. 397/2016, decizii care înțeleg același text de lege la fel dar cu concluzii total diferite. Poetul a fost uimit de profunzimea de care era suspectat de participanții la dezbatere și mâhnit totodată de pierderea unor mesaje pe care și le-ar fi dorit ajunse la cititori. Experimentul a fost revelator pentru toți participanții și ar putea fi extrapolat și în alte domenii. Una dintre concluzii a fost și cea enunțată de Vasile Alecsandri în urmă cu o sută șaptezeci de ani:

”Românul e născut poet”

Românul nu s-a născut poet datorită unor elemente genetice sau culturale specifice acestui popor ci din cauza limbii pe care o vorbește. Limba română nu este o limbă tehnică în care fiecare cuvânt să aibă o semantică lipsită de echivoc. În limba română dragoste, iubire, amor, pasiune, etc, pot însemna același lucru în funcție de context. În geacă eros e pasiune, philia este iubirea creștină, bazată pe un sentiment și o comuniune personale, storge este iubirea părinților, a copiilor, a rudelor, iar agape este sentimentul pentru prieteni​, conform Wikipedia​. ”Pentru Heidegger, doar două sunt acele limbi care ajung să exprime Ființa: greaca veche, mai ales în prospețimea sa de dinainte de Platon, cea presocratică, vorbită pe când verbul a fi încă putea rosti ființa imediată, în loc să fie ca azi un simplu auxiliar gramatical, iar a doua limbă este, desigur, germana”, spune scriitorul Dan Alexe. Cu alte cuvinte limba este un instrument și, așa cum nu putem construi mecanică fină cu pensula de pictură și nici nu putem picta cu strungul, tot așa nu putem avea o legislație ușor de înțeles în limba română și nici o serie de hituri în limba greacă.

Astfel, în limba română ”domiciliul” este:

– conform O.G. nr. 84/ 2001: cel din buletin.

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

– conform art. 87 N​.​C​.​C​.​: ”Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.”

– conform Deciziei nr. 1334/2018 ICCJ: ”dacă domiciliul înscris în actul de identitate nu corespunde cu domiciliul stabilit în fapt, domiciliul din actul de identitate nu poate primi eficiență dacă reclamanta locuieşte efectiv în Bucureşti, într-o locuinţă pentru care a încheiat un contract de comodat pe durată nedeterminată”

– dar, dacă potrivit informaţiilor comunicate de Poliţia comunei Tătărăşti, locuinţa în fapt a pârâtului ar fi pe raza municipiului Bucureşti, fără a fi cunoscută adresa exactă, persoana fizică este considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, adică ăla din buletin, potrivit a ceea ce am înțeles din Decizia ÎCCJ nr. 416 /2022.

Ce a vrut să spună poetul când a folosit termenul ”domiciliu” ?

”Slavă ție, stea curată”

Uniunea Europeană ne oferă prospețimea de care avem nevoie. Legiuitorul european a înțeles că limba este un vehicul inexact de transmitere a informației tehnice din cadrul normativ comunitar și că traducerea poate duce la pierderi și mai mari ​din​ precizi​a​ textului normativ. Legislația europeană încearcă să evite să lase locul unor Decizii în care niște minți să clarifice ce au vrut să spună alte minți la momentul redactării textului de lege. Legiuitorul european introduce înaintea articolelor un element de noutate, considerentele. Considerentele sunt spiritul legii menționat înaintea literei ei. Considerentele sunt, să zicem, expunerea de motive care stă la baza emiterii actului normativ. Sunt obiectivul pe care și-l propune legea. Sunt dezlegările de chestiuni de drept pe care nimeni nu le va mai cere pentru că legislația europeană oferă explicațiile chiar înaintea textului normativ astfel încât nimeni să nu greșească. Practica unitară se obține prin explicarea obiectivelor ce au stat la baza emiterii legii și nu prin precizări contextuale care transformă legislația în algoritmi rigizi care pot conduce la aplicarea legii contrar scopului pentru care a fost emisă. Poate modelul comunitar ne-ar putea ușura munca. Poate dacă am introduce în Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative obligația păstrării considerentelor ce au stat la baza emiterii actului normativ pentru ca acestea să fie parte integrantă a legii, am obține raportul de cauzalitate optim între emiterea legii și aplicare ei. Poate dacă am începe cu ​​considerentul ”Prezenta lege este emisă în scopul obținerii unor condiții de viață mai bune animalelor fără stăpân” atunci banii pe care Statul Român îi pun la dispoziția ONG-urile pentru protecția a animalelor ar oferi mai mult decât cuștile în care mai vedem uneori abandonate animale care nu au nicio vină că textul legii lasă loc de interpretări de care unele ONG-uri se prevalează, să zicem. Poate dacă textul legii va spune că limitează viteza la 50 km/h pentru a salva vieților celor din jur, viața șoferului și a celor dragi pe care îi are în mașină, și nu neapărat pentru că amenda este între limitele stabilite de lege, poate că oamenii vor respecta legea fără să apelăm la amenzi mai mari, pedepse mai aspre. Poate dacă am fi păstrat regula de explica oamenilor că ”aici sunt banii dumneavoastră” am fi avut un grad mai mare de colectare a taxelor și impozitelor. Poate dacă am explica cum sunt semafoarele reglate pe linia verde, astfel încât să stăm doar o data la semafor, fără sa fie nevoie sa trecem pe roșu, am avea mai puține accidente auto. Iar exemplele pot continua la infinit.

Dacă sistemul Uniunii Europene pare avangardist poate găsim resurse în istorie:

S.P.Q.R.

Senatus Populusque Romanus („Senatul și poporul roman”) este sintagma care se referea la guvernul Republicii Romane și era folosit ca semnătură oficială guvernamentală. Ce exprimă această sintagmă? Că poporul suveran merita toată atenția. Că senatul guverna alături de poporul roman și nu deasupra poporului. Că legile erau date pentru popor, conform voinței poporului, în sprijinul poporului, în slujba poporului. Când oamenii erau apreciați, iar senatul lucra în slujba poporului, legiuitorul nu considera că este un efort prea mare să explice în textul legii care scopul și spiritul ei astfel încât să fie înțeles de toată lumea. Astăzi legile nu mai par a fi scrise și interpretate pentru oameni ci pentru oamenii juriști. Cu toate acestea, „nemo censetur ignorare legem.“ Acum poate părea ​puțin ​credibil dar​,​ în​ anul​ 2011​,​ niște parteneri indispensabili ai actului de justiție​,​ protejați de lege​,​ introduseseră în forma inițială a Noului Cod de Procedură Civilă: ”în recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea, inclusiv, este licenţiată în drept (art. 13 alin. (2) NCPC)” adică nu SPQR ci din contră, Senatul și Magistrații iar poporul nu. Poporul se presupunea a priori că nu știe, că nu poate deranja justiția cu bâlbele și confuziile sale, că justiția servește sie însăși iar poporul are nevoie de translator pentru​ onoarea de​ a vorbi cu ea în faza de recurs. Și mai grav este că oarecum aveau dreptate. Și acum sunt ​profesioniști care se încurcă adesea în faza de recurs, chiar dacă ”textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce.”, conform art.8 alin. (4) din Legea 24/2000.

Poate că nu întotdeauna guvernarea romană a fost așa cum tocmai am idealizat, dar semnătura ”senatul și poporul” amintea obligația de respect și de evitare a disprețului față de poporul căruia îi slujea. De altfel și termenul ”minister” avea semantica de slujitor, de Servant of the People de Sluga narodu​,​ ​de un ideal pe spre care să tindem chiar dacă nu întotdeauna îl putem atinge.​

Provocarea pe care​ încerc să​ o lansez este să ne gândim dacă nu cumva ieșirea din labirint se poate face dacă ne întoarcem mai mult cu fața către cetățean și mai puțin către principiile și rigorile legilor pe care tot noi, oamenii, le-am gândit la momentul respectiv. Să păstrăm ce este bun și să adaptăm vremurilor și oamenilor cele ce nu mai slujesc scopului pentru care au fost gândite. Să credem mai mult în oameni și mai puțin în garduri. Interpretarea literei legii în abstract, fără o aplecare spre cetățean, va conduce la un sistem la fel de abstract în care cetățeanul este obligat să se adapteze cerinței legii, în care legea nu mai slujește cetății ci cetatea legii. Iar asta ne depărtează considerabil de principiile democratice ceea ce conduce inevitabil la conflict. Pe 10 august 2018 poporul a cerut ”Senatului” respectul pierdut. Văzând legea înaintea omului ajungem ca, la momentul vorbirii, în Iran un criminal condamnat la moarte să poată fi iertat de familia decedatului cu câteva secunde înaintea ​execuției​, având efect preschimbarea pedepsei din spânzurare în închisoare, dar în România, încheierea unui acord de mediere în condiţiile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator să nu mai poată interveni în tot cursul procesului penal până la rămânerea definitivă a hotărârii penale, chiar dacă o perioadă a putut interveni, pentru că niște minți, au explicat ce au vrut să spună alte minți, chiar dacă în prealabil cu totul alte minți deciseseră altfel.

​Nota bene

​M-am întrebat de multe ori de ce comunitățile infracționale respectă cu sfințenie regulile grupului dar sfidează fără scrupule legile statale. Un răspuns ar fi că acele reguli sunt explicate, demonstrate și promit un câștig direct și efectiv în timp ce legile statale sunt complicate, neexplicate, aplicate diferențiat și fără un răspuns eficient la necesitățile omului pe care ni-l dorim cetățean. Personal nu am ​reușit​ să ​le​ explic un​or​ suspec​ți​ de furt din hypermarket de ce ​o ​sticla de vodcă subtilizată de​ unul dintre​ e​i,​ sub geacă​, cu complicitatea celorlalți doi, ​este obiectul material a ​două​ infracțiuni dar o diferență de preț între raft și casierie​,​ mai mare decât prețul sticlei de vodcă​,​ reprezintă doar ​o ​contravenție indiferent câte persoane au fost duse în eroare și au cumpărat acel produs.​

În concluzie

Poate am folosit în text prea mult marker negru în locurile în care era suficient și un evidențiator roz dar scopul comunicării este să provoace dezbatere fie ea și una împotriva ideilor prezentate în text. Ceea ce mi-ar plăcea să reținem este necesitatea unei schimbări de optică concomitent cu o analiză mai atentă a modelului comunitar. Un singur detaliu preluat din tehnica legislativă a U. E. ne-ar face să înțelegem de ”cineva și-a dorit” ca noi ”să trebuie”. Legile nu sunt scrise de zei sau de roboți ci sunt concepute de oameni pentru oameni. Considerentele​,​ sau măcar expunerea de motive​,​ ne-ar face tuturor viața mai ușor de înțeles. Dacă în textul legii am vorbi cu oamenii, și nu doar cu oamenii juriști, am obține o lege respectată de toți oamenii și nu una aplicată de oamenii juriști.

Mediator Petru Mustățeanu

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale