« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Minută de practică neunitară. Pot efectua ofițerii DGA, prin delegare, acte de urmărire penală în cauze care nu privesc angajați ai MAI (PÎCCJ-DNA)?
03.06.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare

Problema de drept: Competența de a efectua urmărirea penală. Atribuțiile Direcției Generale Anticorupție. Dacă ofițerii DGA pot efectua, prin delegare, acte de urmărire penală în cauze care nu privesc angajați ai MAI (PÎCCJ – DNA).

Într-o opinie, competența Direcției este limitată la urmărirea penală în cauzele privind angajați ai MAI.

Autorul întrebării indică, pentru această orientare, încheierea din data de 27.11.2019 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 4253/30/2019/a1; în esență, argumentele instanței sunt în sensul că legea prevede o competență specială a DGA, determinată de calitatea persoanei cercetate, și că această competență trebuie respectată inclusiv cu ocazia delegării dispuse de către procuror, altminteri având loc „o deturnare a scopului normelor legale care au stat la baza înființării acestei structuri specializate”.

În altă opinie, delegarea dispusă de către procuror poate opera în favoarea Direcției și în alte cauze, nu doar în cele privind pe angajați ai MAI; autorul întrebării a exemplificat cu încheierea nr. 152/2019 din data de 20.12.2019 a C.A. Timișoara (pronunțată în calea de atac împotriva hotărârii arătate mai sus); în esență, se reține în această hotărâre că normele care instituie competența DGA exclusiv în privința angajaților MAI privesc numai ipoteza în care această structură efectuează acte de urmărire penală ca organe de cercetare penală, așadar când exercită o proprie competență de urmărire penală, nu și în situația în care competența de urmărire penală aparține procurorului, fiind doar delegată lucrătorilor Direcției; în același sens, se indică încheierile din 16.01.2020 pronunțată de (dosarul nr. 4588/30/2019) și din 27.01.2020 (dosar nr. 4666/30/2019/a1) ale Tribunalului Timiș.

Situația prezentată, de la nivelul Curții de apel Timișoara, este reprezentativă pentru orientările jurisprudențiale de la nivelul întregii țării, cea de-a doua opinie fiind majoritară.

Opinia Institutului Național al Magistraturii: prima opinie este cea corectă.

Potrivit art. 1 alin. 2 din OUG nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor „lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei generale anticorupţie au competenţa să efectueze, în condiţiile prevăzute de lege, activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor”.

Teza potrivit căreia textul ar limita competența DGA numai atunci când are calitatea de organ de cercetare penală, dar nu ar institui aceeași limită când DGA efectuează acte de urmărire penală prin delegare este greșită, întrucât infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 sunt, toate, în competența de urmărire penală a procurorului (art. 22 din Legea nr. 78/2000). Nu există vreo ipoteză în care, cercetându-se infracțiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000, Direcția să aibă competența de a efectua cercetarea penală; așadar, textul din OUG nr. 120/2005 nu poate avea în vedere o asemenea inexistentă ipoteză, trebuind să admitem că el nici nu se poate referi decât la actele de urmărire penală efectuate ca urmare a delegării dispuse de procuror. Așadar, limita în privința persoanelor (angajați ai MAI) se aplică acestor acte, efectuate prin delegare, de vreme ce sunt singurele cărora textul le este aplicabil.

Acesta este și sensul pe care Curtea Constituțională îl atribuie normei în discuție, în Decizia nr. 674/2016 (M. Of. nr. 194/2017): „În ceea ce privește critica potrivit căreia se realizează o extindere nejustificată a competenței Direcției generale anticorupție în sensul instrumentării de către aceasta a unor fapte săvârșite de persoane care nu fac parte din personalul Ministerului Administrației și Internelor, Curtea apreciază că nici aceasta nu poate fi primită. Din analiza reglementărilor în vigoare, Curtea observă, astfel cum s-a arătat anterior, că Direcția generală anticorupție este o structură specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu al Ministerului Internelor și Reformei Administrative, având, astfel, competența de a desfășura acte de cercetare penală numai în ceea ce privește o anumită categorie de fapte, săvârșite exclusiv de persoane încadrate în cadrul aparatului acestui minister.

În acest context, Curtea reține că autorul excepției critică, de fapt, modul de aplicare a dispozițiilor de lege criticate, apreciind că Direcția generală anticorupție nu putea efectua cercetarea penală în cazul său, deoarece nu făcea parte din personalul Ministerului Administrației și Internelor. Cu alte cuvinte, acesta critică nerespectarea dispozițiilor privitoare la competența după calitatea persoanei în cazul cercetării penale efectuate cu privire la persoana sa. Or, potrivit art. 280 alin. (1) din Codul de procedură penală, încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului în condițiile prevăzute expres de acest act normativ, autorul excepției având posibilitatea, potrivit art. 282 din Codul de procedură penală, ca, până la închiderea procedurii de cameră preliminară, să invoce nulitatea respectivelor acte” (paragr. 31, 32, s.n.).

În sprijinul acestei opinii vine și un important argument privind succesiunea de legi în timp, respectiv faptul că OUG nr. 59/2013, care elimina criteriul de competență după calitatea persoanei, permițând Direcției să efectueze acte de urmărire penală privind orice persoane, a fost respinsă prin Legea nr. 324/2013.

Cu majoritate a fost agreată opinia INM.

Notă: Materialul a fost selectat din minuta întâlnirii procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al parchetelor de pe lângă curțile de apel (București, 9-10 martie 2020).

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.