« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Prezumțiile instituite prin Legea nr. 52/2020 se aplică numai dacă perioada de 6 luni prevăzută de art. 4 alin. (12) din Legea nr. 77/2016 este plasată, în întregime, după intrarea în vigoare a legii noi
05.06.2020 | Nicolae-Horia ȚIȚ

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare
Nicolae-Horia Țiț

Nicolae-Horia Țiț

Intrarea în vigoare a legii nr. 52/2020 ridică o interesantă și importantă problemă de aplicare în timp, ridicându-se problema dacă debitorii pot invoca prezumțiile reglementate de actul normativ de îndată ce acesta a intrat în vigoare.

În legătură cu aceste prezumții, reglementate de art. 4 alin. (11) din Legea nr. 77/2016, trebuie mai întâi clarificat obiectul acestora, respectiv faptul probator conex la care se referă. Prezumțiile sunt, în definiția dată de art. 327 C. pr. civ., consecințele pe care legea sau judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut pentru a fi stabilit un fapt necunoscut. În cazul celor reglementate de art. 4 din Legea nr. 77/2016, ca urmare a modificării acestuia prin Legea nr. 52/2020, în mod impropriu legiuitorul a menționat că se prezumă impreviziunea. Impreviziunea nu poate fi prezumată, pentru că nu este un element de fapt, ci efectul juridic al mai multor condiții. În realitate, prezumțiile instituite de legiuitor fac dovada cu privire la una dintre condițiile impreviziunii, respectiv aceea a existenței unui „eveniment excepțional și exterior care nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor sale”, dacă este să preluăm exprimare par. 96 al motivării Deciziei nr. 623/2016 a Curții Constituționale. Cu alte cuvinte, legiuitorul prezumă că, în cele două situații enunțate la art. 4 alin. (11), există o astfel de situație neprevăzută, care constituie condiția obiectivă a impreviziunii, potrivit par. 100 din aceeași decizie, la care trebuie să se adauge condiția subiectivă, respectiv buna credință în exercitarea drepturilor și executarea obligațiilor contractuale.

Cu privire la stabilirea, sub aspect temporal, a legii aplicabile prezumțiilor legale, art. 26 alin. (1) C. pr. civ. prevede că acestea sunt supuse legii în vigoare la „data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii”. Astfel, forța probantă a prezumțiilor legale nu este reglementată de legea procesului, determinată prin raportare la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, ci de legea care guvernează raportul juridic dedus judecății, stabilită în funcție de momentul producerii faptului juridic, adică al izvorului acestui raport juridic.

În acest context, trebuie observat că prezumțiile reglementate de art. 4 alin. (11) din Legea nr. 77/2016 operează numai în condițiile prevăzute de alin. (12) al aceluiași articol, respectiv numai dacă pragurile valorice prevăzute în cele două situații se mențin în ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării. Prin urmare, raportat la dispozițiile art. 26 alin. (1) C. pr. civ., pentru ca prezumțiile să fie aplicabile, trebuie ca întreaga perioadă de 6 luni să fie ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 52/2020. În cazul formulării unei notificări după intrarea în vigoare a Legii nr. 52/2020, dar fără ca perioada de 6 luni anterioară formulării notificării să fie, în întregime, ulterioară acestui moment, debitorul nu se poate prevala de prezumțiile instituite prin acest act normativ; aceasta nu îl lipsește, desigur, de posibilitatea de a formula notificarea de dare în plată, însă va trebui să dovedească impreviziunea prin raportare la forma anterioară a Legii nr. 77/2016 și la Decizia Curții Constituționale nr. 623/2016.

Lect. univ. Nicolae-Horia Țiț
Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Legea dării în plată 2020„, ediția 370, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.