Incompatibilitățile funcțiilor publice
24 mai 2023 | Ruxandra DINU
Ruxandra Dinu
INTRODUCERE
După cum a arătat istoria recentă, integritatea publică a fost dificil de stabilit (reconstruit) în Europa Centrală și de Sud-Est după căderea comunismului. Primii ani au fost un experiment pentru multe țări, inclusiv pentru România, unde instaurarea statului de drept a fost lentă și s-a opus puternic de către clasa conducătoare. Totuși, la momentul actual, avem reglementată prin legi organice modalitatea de aplicare și reorganizare a integrității publice. La o privire de ansamblu, condiționalitățile impuse de Comisia Europeană, incluse în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare au contribuit semnificativ la dezvoltarea unui sistem de luptă împotriva corupției în România și pot fi văzute ca o continuare a altor eforturi solicitate de către autoritățile europene.
Incompatibilitatea semnifică interdicţia prevăzută de lege de a cumula două funcţii, două atribuţii care prin caracterul lor sunt contradictorii. Totodată se mai poate defini și ca reprezintă acea contradicţie absolută dintre o anumită funcţie, calitate sau situaţie şi exercitarea unor atribuţii sau funcţii de către aceeaşi persoană.
Una dintre cele mai frecvente probleme care se manifestă atât în sistemul administrativ, cât şi în mass-media, este confuzia care se creează între conflictul de interese[1] şi incompatibilităţi. Dacă, pentru existenţa unui conflict de interese persoanele publice trebuie să ia o decizie care să influenţeze un interes personal, pentru a se afla într-o situaţie de incompatibilitate un oficial public nu trebuie să ia nicio decizie, fiind suficient faptul că exercită concomitent două sau mai multe funcţii al căror cumul este interzis de lege.
Exemplu de conflict de interese: Primarul A din oraşul X semnează un contract cu firma soţiei sale. Un alt exemplu este organizarea unei licitaţii de către Consiliul Judeţean B la care participă şi câştigă firma fratelui preşedintelui consiliului.
Exemplu de incompatibilitate: Viceprimarul X exercită în acelaşi timp şi calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia.
Incompatibilităţile reflectă acele situaţii în care un oficial public exercită mai multe funcţii în acelaşi timp, deşi este interzis de lege.
Incompatibilitățile funcțiilor parlamentare (senatori și deputați)
Regulile pгivitoaгe la incompatibilităţi au ca scop pгotecţia şi independenţa celui ales. Incompatibilităţile se deosebesc deci de ineligibilităţi. Acestea din urmă protejează pe alegători şi au un caracter absolut. Incompatibilităţile implică o alegeгe, din paгtea celui în cauza, întгe mandatul paгlamentaг şi o funcţie, publică sau pгivată, sau oгice altă activitate incompatibilă cu mandatul. Astfel, aгt. 71 din Constituţie şi aгt. 14 din Legea nг. 96/2006 menţionează, pe de o paгte, o incompatibilitate specială, aceea întгe deputat şi senatoг, nimeni neputând fi în acelaşi timp membгu al celoг două Cameгe, iaг pe de altă paгte, o incompatibilitate geneгală, întгe calitatea de deputat sau de senatoг şi oгice altă „funcţie publică de autoгitate„, cu excepţia celei de membгu al Guveгnului[2]. Pe de altă parte, aгticolul 81 alin. (2) din Caгtea I, cap. III al Legii nг. 161/2003[3] deteгmină sintagma „funcţii publice de autoгitate„, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senatoг: funcţiile din administгaţia publică asimilate celoг de ministгu, funcţiile de secгetaг de stat, subsecгetaг de stat şi funcţiile asimilate celoг de secгetaг de stat şi subsecгetaг de stat din cadгul oгganeloг de specialitate din suboгdinea Guveгnului sau a ministeгeloг, funcţiile din Administгaţia Pгezidenţială, din apaгatul de lucгu al Paгlamentului şi al Guveгnului, funcţiile de conduceгe specifice ministeгeloг, celoгlalte autoгităţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieгi locali şi consilieгi judeţeni, de pгefecţi şi subpгefecţi şi celelalte funcţii de conduceгe din apaгatul pгopгiu al pгefectuгiloг, funcţiile de pгimaг, vicepгimaг şi secгetaг ai unităţiloг administгativ-teгitoгiale, funcţiile de conduceгe şi cele de execuţie din seгviciile publice descentгalizate ale ministeгeloг şi celoгlalte oгgane din unităţile administгativ-teгitoгiale şi din apaгatul pгopгiu şi seгviciile publice ale consiliiloг judeţene şi consiliiloг locale, pгecum şi funcţiile caгe, potгivit legii, nu peгmit peгsoaneloг caгe le deţin să candideze în alegeгi.
În pгincipiu deci, mandatul de deputat sau de senatoг nu este compatibil cu exeгcitaгea unoг funcţii[4] publice elective (funcţia de Pгeşedinte al României, funcţia de senatoг, dacă paгlamentaгul este deputat, şi inveгs). Mandatul este incompatibil însă şi cu exeгcitaгea unoг funcţii publice neelective (de exemplu, îndepliniгea uneia dintгe funcţiile caгe, potгivit legii, implică obligaţia pentгu peгsoana caгe deţine funcţia să nu facă paгte dintг-un paгtid politic).
Aгticolul 82 al Căгţii I, capitolul III din Legea nг. 161/2003 pгevede, de asemenea, expгes funcţiile pгivate incompatibile cu calitatea de deputat sau senatoг: a) funcţia de pгeşedinte, vicepгeşedinte, diгectoг geneгal, diгectoг, administгatoг, membгu al consiliului de administгaţie sau cenzoг la societăţile comeгciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de cгedit, societăţile de asiguгaгe şi cele financiaгe, pгecum şi la instituţiile publice; b) funcţia de pгeşedinte sau de secгetaг al adunăгiloг geneгale ale acţionaгiloг sau asociaţiloг la societăţile comeгciale aгătate anteгioг; c) funcţia de гepгezentant al statului în adunăгile geneгale ale societăţiloг comeгciale aгătate; d) funcţia de manageг sau membгu al consiliiloг de administгaţie ale гegiiloг autonome, companiiloг şi societăţiloг naţionale; e) calitatea de comeгciant peгsoană fizică; f) calitatea de membгu al unui gгup de inteгes economic. Aгticolul 15 din Legea nг. 96/2006 гeia întocmai aceste incompatibilităţi cu funcţii din economie.[5] Din punct de vedere al efectului incompatibilităţii, acesta îl constituie încetaгea mandatului: fie de dгept, pгin iviгea cauzei de incompatibilitate sancţionată ca ataгe, fie pгin demisia paгlamentaгului, caгe decide astfel abandonaгea mandatului.[6]
Incompatibilitățile funcțiilor de membru al guvernului și alte funcții publice de autoritate din administrația publică centrală și locală
Articolul 84 din Legea nr. 161/2003 prevede că funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator ori a altor situaţii prevăzute de Constituţie; o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop comercial; – funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice; – funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. c); funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. c); funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale; calitatea de comerciant persoană fizică; calitatea de membru al unui grup de interes economic; o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
Funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) – i). În mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta. Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Exemplu: X este secretar de stat în cadrul Ministerului Z și, în același timp, exercită și calitatea de comerciant persoană fizică.
Icompatibilități privind aleşii locali:
Primarii: Incompatibilităţile pentru funcţia de primar sunt specificate în Legea nr. 161/2003. Articolul 87 prevede că funcţia de primar este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: funcţia de prefect sau subprefect; calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia; – funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie; – funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială; calitatea de comerciant persoană fizică; calitatea de membru al unui grup de interes economic[7] ; calitatea de deputat sau senator; funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora; – orice alte funcţii publice[8] sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.
Activitatea desfăşurată de primar şi primarul general al municipiului Bucureşti, în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită. Acţionar semnificativ[9] la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar – incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari (articolul 89).
Primarii şi primarul general al municipiului Bucureşti nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean. Primarii şi primarul general al municipiului Bucureşti pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Exemplu: X este primar în localitatea A şi, concomitent, exercită calitatea de membru al consiliului de administraţie la o societate de asigurare. Y este primar al Municipiului B. În acelaşi timp, Y exercită și calitatea de funcţionar public într-o altă autoritate publică.
Viceprimarii: Incompatibilităţile pentru funcţia de viceprimar sunt specificate în Legea nr. 161/2003. Articolul 87 prevede că funcţia de viceprimarul este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi funcţia de prefect sau subprefect; calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia; – funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie; funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială; calitatea de comerciant persoană fizică; calitatea de membru al unui grup de interes economic[10]; calitatea de deputat sau senator; funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora; orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.
Acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar – incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari (articolul 89).
Activitatea desfăşurată de viceprimar şi viceprimar general al municipiului Bucureşti, în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită.
Viceprimarii nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean. Viceprimarii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice
Exemplu: X este viceprimar al oraşului A. În acelaşi timp, X exercită și calitatea de cenzor la o societate comercială.
Preşedintele consiliului judeţean: Incompatibilităţile pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean sunt specificate în Legea nr. 161/2003, articolul 87, conform căruia nu poate exercita următoarele funcţii sau calităţi în timpul exercitării mandatului: funcţia de prefect sau subprefect; calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia; funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie; funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială; calitatea de comerciant persoană fizică; calitatea de membru al unui grup de interes economic; calitatea de deputat sau senator; funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora; orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.
Acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar – incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari (articolul 89).
Consilierii locali: Incompatibilităţile pentru funcţia de consilier local sunt specificate în Legea nr. 161/2003. Conform articolului 88, un consilier local nu poate exercita în acelaşi timp[11]: funcţia de primar; funcţia de prefect sau subprefect; calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local ori al prefecturii din judeţul respectiv; – funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes judeţean ori înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului judeţean sau la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială respectivă deţine participaţie; funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; calitatea de deputat sau senator; funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora.
Acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar – incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari (articolul 89).
Activitatea desfăşurată de consilierul local sau consilierul judeţean, în calitate de membru al consiliilor de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită.
O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean. Exemplu: Y este consilier local în consiliul local al oraşului ABC. În acelaşi timp, exercită și calitatea de angajat în cadrul primăriei orașului ABC Domnul X este consilier local. Societatea comercială S.C. A S.A. este înfiinţată de către consiliul local din care acesta face parte. Domnul X este acţionar unic al S.C. B S.R.L., care deţine 30% din acţiunile S.C. A S.A. Calitatea de ales local este incompatibilă cu cea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul judeţean
Consilierii judeţeni: Incompatibilităţile pentru funcţia de consilier judeţean sunt specificate în Legea nr. 161/2003. Conform articolului 88, un consilier județean nu poate exercita în acelaşi timp: funcţia de primar; funcţia de prefect sau subprefect; calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv; funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială respectivă deţine participaţie, în cazul consilierului judeţean- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; – funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; – calitatea de deputat sau senator; – funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora. Acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar – incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari (articolul 89).
Activitatea desfăşurată de consilierul local sau consilierul judeţean, în calitate de membru al consiliilor de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită. O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean. Conform Legii nr. 161/2003, articolul 90, consilierii judeţeni și consilierii locali care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective. Aceleași prevederi se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local. Încălcarea dispoziţiei de mai sus atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.
Prevederile art. 90 se aplică şi persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judeţean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societăţile înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
Prefectul și Subprefect:
Prefecţii și subprefecţii nu pot exercita concomitent cu această funcţie și următoarele funcţii sau calităţi (art. 85 din Legea nr. 161/2003): deputat sau senator; primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al Municipiului Bucureşti; consilier local sau consilier judeţean; o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop comercial; preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice; – preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la litera anterioară (e); reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. e); manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale; – comerciant persoană fizică; – membru al unui grup de interes economic; o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte. Prefecţii şi subprefecţii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Incompatibilități privind funcţionarii publici:
Incompatibilități privind funcționarii publici: Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică (art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003). Incompatibilitatea la funcţionarii publici se manifestă prin faptul că nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate (art. 94, alin. (2)): a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale21 ; c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public; d) în calitate de membru al unui grup de interes economic .
Starea de incompatibilitate nu se aplică pentru cazurile prevăzute de literele a) şi c) dacă: este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activităţile desfăşurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condiţiile rezultate din actele normative în vigoare; este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare; exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituţie publică, în condiţiile expres prevăzute de actele normative în vigoare.
Nu se află în situaţie de incompatibilitate funcţionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepţia funcţionarilor publici care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.
Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici. Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice (art. 96 al Legii nr. 161/2003). De asemenea, pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate, potrivit fişei postului.
În ceea ce priveşte legătura indirectă, intenţia legiuitorului este aceea de a face o legătură între pregătirea profesională a funcţionarului public şi funcţia pe care acesta o exercită. Cu titlu de exemplu, o persoană – numită în funcţia publică de consilier juridic şi care în fişa postului nu are atribuţii de reprezentare în faţa organelor jurisdicţionale a entităţii publice respective – nu poate reprezenta juridic o altă entitate, din sectorul privat, în faţa unor astfel de organe. Funcţionarii au dreptul la asociere sindicală şi, deci, pot înfiinţa organizaţii sindicale, adera la ele şi exercita orice mandat în cadrul acestora (art. 29 din Legea nr. 188/1999).
Raporturi ierarhice directe:
Articolul 95 din Legea nr. 161/2003 interzice raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I – inclusiv dacă superiorul are calitatea de demnitar. Persoanele care se află în una dintre situaţiile de mai sus trebuie să opteze, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar. Existenţa raportului ierarhic între soţi sau rude de gradul I şi neîndeplinirea obligaţiei de a opta se constată de către şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici soţi sau rude de gradul I. Dacă superiorul este demnitar şi nu se îndeplineşte obligaţia de a opta, situaţia se constată, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar şi funcţionarul public soţ sau rudă de gradul I.
Candidaturi: Funcţionarul public[12] poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică[13]. Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă: pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales; Documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau instituţia publică la care aceştia sunt numiţi- până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit. Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu şi pot candida pentru funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu (art. 34 din Legea nr. 188/1999).
Apartenenţa la formaţiuni politice: Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, însă le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic (art. 98 din Legea nr. 161/2003 şi art. 44 din Legea nr. 188/1999). Înalţii funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţia publică.
Incompatibilităţi privind apartenenţa la organele de conducere a sindicatelor: În situaţia în care înalţii funcţionari publici sau funcţionarii publici care au calitatea de ordonatori de credite sunt aleşi în organele de conducere a organizaţiilor sindicale, aceştia au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, să opteze pentru una dintre cele două funcţii.
În cazul în care funcţionarul public optează pentru desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în organizaţiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a mandatului în funcţia de conducere din organizaţia sindicală. Funcţionarii publici, alţii decât cei prevăzuţi mai sus, pot deţine simultan funcţia publică şi funcţia în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cu obligaţia respectării regimului juridic al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese care le este aplicabil.
Concluzii
Cele mai multe dintre schimbări nu au fost naturale, provenind din interiorul clasei conducătoare, ci au fost mai degrabă realizate sub presiunea unor actori externi, susținute prin procesul de aderare la Uniunea Europeană. Întregul proces nu trebuie văzut ca o serie de decizii luate de către Uniunea Europeană, ci mai degrabă ca o combinație de instrumente externe și chiar presiuni, combinate cu acțiunea factorilor locali.
Curtea Constituțională s-a dovedit a fi un jucător cheie în legătură cu deciziile esențiale, întrucât a produs modificări semnificative în cadrul legislativ și în interiorul mecanismelor de funcționare a unor instituții. Curtea s-a dovedit a fi un instrument puternic pentru cei care au dorit modificarea atribuțiilor unor instituții precum Direcția Națională Anticorupție, Agenția Națională de Integritate sau Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, luând în considerare numărul semnificativ de excepții de neconstituționalitate ridicate, dar mai ales datorită efectelor deciziilor sale asupra reducerii atribuțiilor acestor instituții.
Organizațiile neguvernamentale au contribuit la dezvoltarea acestor instituții, prin faptul că le-au sprijinit într-un mod vocal, au criticat decizii contestabile sau au contribuit cu expertiza proprie la consolidarea lor (prin traininguri, publicarea de rapoarte, de materiale de suport pentru administrația publică, prin proiecte de consolidare instituțională depuse în parteneriat cu instituțiile publice etc).
[1] Conflictul de interese – se înțelege o situația în care persoana exercită o demnitate publică sau o funcție publică și are un interes personal de natură patrimonială , care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției.
[2] Articolul 30 lit. e) din Legea nr. 215/2001 prevede incompatibilitatea între funcţia de consilier şi aceea de deputat sau senator.
[3] Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri şi prevenirea corupţiei (M. Of nr. 279 din 21 aprilie 2003).
[4] Incompatibilitatea dintre funcţii nu este între exerciţiul lor, ci între deţinerea acestora. (Curtea Constituţională, Decizia nr. 46/1994, publicată în M. Of. nr. 131/1994).
[5] Legea nr. 161/2003 care prevedea o excepţie referitoare la funcţii publice încredinţate de un stat străin. O altă excepţie însă, introdusă prin O.U.G. nr. 40/2003 (M. Of. nr. 378 din 2 iunie 2003).
[6] Art. 83 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 a prevăzut că deputatul sau senatorul trebuie să opteze între mandatul de parlamentar şi funcţia care generează incompatibilitatea, «demisionând» din una dintre funcţii; dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, deputatul sau senatorul „este considerat demisionat din funcţia de deputat sau de senator”.
[7] Grupul de interes economic este definit de articolul 118, alin. (1) al Legii 161/2003 si reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective
[8] Acest articol include și funcţiile de viceprimar, vicepreşedinte si preşedinte al consiliului judeţean
[9] Acţionarul semnificativ este persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
[10] Grupul de interes economic este definit de articolul 118, (1) al Legii 161/2003 şi reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective
[11] În conformitate cu dispoziţiile art. 57 alin. (7) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, lege organică, republicată în Monitorul Oficial nr. 123 din 20 februarie 2007, în temeiul art. III din Legea nr. 286 din 29 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată: „pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut”. În situaţia în care persoana care îndeplineşte funcţia de viceprimar nu a încasat indemnizaţia de consilier local, legea nu prevede nicio sancţiune, aceasta nereprezentând o încălcare a regimului incompatibilităţilor
[12] Emanuel A., Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, partea II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009.
[13] art. 97 din Legea nr. 161/2003.
Asistent al judecătorului Ruxandra Dinu, Curtea de Apel București
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
