Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

RIL admis. Interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal
10.06.2020 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 9 iunie 2020, a fost publicată Decizia nr. 7/2020 privind admiterea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Prin recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București, înregistrat cu nr. 3.033/1/2019 la Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a arătat că, în practica judiciară națională, nu există un punct de vedere unitar privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor vizând problema de drept a „Tratamentului sancționator aplicat pluralității de infracțiuni atunci când primul sau/și al doilea termen al pluralității intermediare este format dintr-un concurs de infracțiuni”, solicitându-se interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal.

2. Practica instanţelor de judecată

Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal nu se realizează unitar, instanțele judecătorești soluționând diferit problema tratamentului sancționator al pluralității intermediare de infracțiuni.

A. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a considerat că, atunci când primul și/sau al doilea termen al pluralității intermediare este format dintr-un concurs de infracțiuni, toate pedepsele aplicate pentru infracțiunile comise se contopesc în cadrul unei operațiuni unice potrivit regulilor referitoare la concursul de infracțiuni.

Argumentele pe care se întemeiază sunt de ordin legislativ, în sensul că în legea penală nu este prevăzută realizarea unei operațiuni de contopire între pedepsele rezultante obținute potrivit regulilor referitoare la concursul de infracțiuni. Mai mult, interpretând în sens contrar, s-ar ajunge ca sporul final de pedeapsă să conțină și sporurile de pedeapsă anterior aplicate.

Prin cererea de recurs în interesul legii s-a precizat că în acest sens au opinat: Tribunalul Neamț, Tribunalul Militar Timișoara, Curtea de Apel Constanța, Judecătoria Năsăud, Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Sighetu Marmației, Curtea de Apel Galați, Judecătoria Focșani, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Prahova, Curtea de Apel Timișoara, Judecătoria Odorheiu Secuiesc, Curtea de Apel Târgu Mureș, Judecătoria Sectorului 3 București, Judecătoria Sectorului 4 București, Judecătoria Sectorului 5 București, Judecătoria Sectorului 6 București.

Au fost anexate cererii de recurs în interesul legii mai multe hotărâri judecătorești, la care s-au adăugat cele identificate de Ministerul Public, care exprimă această orientare jurisprudențială.

B. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că, atunci când primul și/sau al doilea termen al pluralității intermediare este format dintr-un concurs de infracțiuni, pedepsele aplicate nu pot fi contopite într-o singură operațiune de individualizare, potrivit regulilor de la concursul de infracțiuni, considerându-se că, deși pluralitatea intermediară este sancționată în baza regulilor stipulate la art. 39 din Codul penal, există totuși două forme distincte de pluralitate, iar această situație trebuie să se reflecte în algoritmul de determinare a pedepsei finale rezultante.

Această a doua orientare nu prezintă caracter unitar, în cadrul său conturându-se două suborientări:

a) În viziunea primei suborientări se consideră că instanța trebuie să aplice mai întâi dispozițiile referitoare la pluralitatea intermediară și apoi pe cele privind concursul de infracțiuni.

Dezavantajul soluționării situației juridice în discuție după acest algoritm derivă din aceea că, în reglementarea actuală, dispozițiile art. 39 din Codul penal impun aplicarea unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse în raport cu oricare contopire efectuată, astfel că se ajunge la aplicarea a minimum trei sporuri de pedeapsă, în care cea aplicată pentru infracțiunea ce a determinat pluralitatea intermediară sau altă pedeapsă mai ușoară este luată de mai multe ori în calcul pentru stabilirea pedepsei finale (intrând în calculul sporurilor subsecvente), ceea ce creează o situație dezavantajoasă pentru inculpat, fiind posibil să i se aplice în final o pedeapsă mai mare decât dacă ar fi fost recidivist.

În acest sens, prin cererea de recurs în interesul legii s-a precizat că au opinat Judecătoria Reghin, Judecătoria Sectorului 4 București, Judecătoria Sectorului 6 București și Curtea de Apel Oradea.

Au fost anexate cererii de recurs în interesul legii mai multe hotărâri judecătorești, Ministerul Public identificând, de asemenea, jurisprudență în sensul acestei prime suborientări jurisprudențiale.

b) În a doua suborientare jurisprudențială s-a considerat că se impune ca, mai întâi, instanța să aplice prevederile privind concursul de infracțiuni, iar, apoi, pedeapsa rezultantă (al doilea termen al pluralității intermediare) să fie contopită cu pedeapsa ce constituie primul termen al pluralității intermediare, conform art. 44 din Codul penal raportat la art. 39 din Codul penal.

În motivarea acestei opinii s-a precizat că o astfel de modalitate de calcul al pedepsei respectă regulile de previzibilitate întrucât urmează aceleași etape ca cele statornicite de legislația anterioară, în sensul că pluralitatea intermediară este asimilată „recidivei” atunci când se stabilește ordinea operațiilor în situația dată, urmând regulile de aplicare a tratamentului sancționator impuse de art. 43 alin. (2) sau art. 79 alin. (2) din Codul penal, care stabilesc că întâi se aplică regulile de la concursul de infracțiuni, apoi cele de la recidivă.

Prin cererea de recurs în interesul legii a fost menționat că, în acest sens, au opinat Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Militar Iași, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Judecătoria Bistrița, Tribunalul Sălaj, Judecătoria Adjud, Tribunalul Harghita, Judecătoria Sectorului 4 București, Tribunalul Prahova.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

În esență, prin punctul de vedere transmis s-a apreciat că soluția legală referitoare la tratamentul sancționator al unei pluralități intermediare având cel puțin un termen multiplu este reprezentată de valorificarea cronologică a formelor de pluralitate de infracțiuni existente în configurația acesteia.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și stabilește că:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal, în cazul pluralității intermediare de infracțiuni, în ipoteza în care primul și/sau al doilea termen al pluralității intermediare este format dintr-un concurs de infracțiuni, contopirea tuturor pedepselor stabilite se realizează, în cadrul unei operațiuni unice, potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni.

 Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

 Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2020.” 

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.