« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Compliance și prevenție internă în vreme de COVID-19
10.06.2020 | Adrian CHIRVASE, Daniela GEORGESCU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Adrian Chirvase

Adrian Chirvase

Daniela Georgescu

Daniela Georgescu

Evenimentele din ultimele luni au generat cu siguranță o serie de impedimente pentru desfășurarea activității operatorilor economici, atât companii private, cât și cu capital de stat, cele mai afectate fiind însă cele din prima categorie.

Pentru un număr semnificativ de companii și IMM-uri din mediul privat susținerea activității economice s-a dovedit o adevarată provocare în perioada stîrii de urgență și, ulterior, în perioada stării de alertă instituite de autoritățile române. Dificultăți au întâmpinat, de asemenea, și operatorii economici de talie mai mare, cu capital fix sau resurse umane mai dezvoltate.

De departe, cele mai multe efecte negative s-au resimțit la nivelul operatorilor a căror activitate presupune în mod esential servicii prestate către public (cum sunt cei din HoReCa) și care, în perioada restricțiilor absolute, au fost nevoiți să sisteze aceste servicii. Mulți dintre aceștia, însă, chiar și după ridicarea – parțială, ce-i drept – a restricțiilor impuse, și-au suspendat temporar activitatea sau chiar au închis-o din lipsa cash flow-ului necesar pentru reluarea/menținerea acesteia.

Este mai mult decât cunoscut faptul că pandemia de COVID-19 a adus cu sine multiple măsuri și obligații dispuse de către autorități în vederea evitării și, după caz, diminuării acțiunii de răspândire a „noului” coronavirus.

Compliance și prevenție internă. Dincolo de implicațiile, intens dezbătute în ultima vreme în mass-media și în mediul de afaceri, pe care restricțiile din perioada pandemiei de COVID-19 le-au avut asupra economiei naționale, o chestiune deopotrivă relevantă și importantă, ce ar trebui să atragă atenția, în special, a companiilor, este cea a compliance-ului și prevenției interne.

Compliance-ul și prevenția la nivelul companiilor nu sunt noțiuni de noutate pentru mediul juridic sau de business din România, acestea începând să fie abordate ca subiect de discuție în ultimii ani, însă în prezent cele două concepte nu conturează un standard de conduită și/sau organizare internă pentru companiile române, ci mai degrabă au rămas la stadiul de punct de interes pentru acestea din urmă, cele mai multe neavând încă implementate astfel de sisteme interne.

În aparență, compliance-ul și prevenția internă sunt asociate de cele mai multe ori cu mulținationalele sau cu companiile foarte mari și, în orice caz, cu jurisdicțiile altor state în care există o adevarată cultură a acestora – cum  este, spre exemplu, în SUA, unde, printre altele, The Foreign Corrupt Practices Act impune corporațiilor să conceapă și să mențină un sistem adecvat de controale interne asupra contabilității lor, astfel încât să existe o monitorizare continuă a tranzacțiilor în care corporația este implicată și care ar putea trezi suspiciuni de corupție.

O abordare similară există și în Regatul Unit, reglementarea de baza în acest sens fiind The Bribery Act, potrivit căruia companiile (atât cele străine, cât și cele autohtone) se expun unui risc aproape inevitabil de răspundere penală în ipoteza în care acestea nu au adoptat politici interne anticorupție sau sisteme adecvate de control în acest sens.

Dintr-un început atragem atenția, însă, că cele două noțiuni nu sunt destinate exclusiv marilor companii sau multinaționalelor și nici nu se referă exclusiv la politici și sisteme de control corporatiste în materia combaterii și diminuării riscurilor de corupție, având în realitate un înțeles mai larg.

Astfel, compliance-ul și prevenția la nivelul companiilor implică, în esență, acel set de politici și proceduri uniformizate menite să protejeze și, respectiv, să minimalizeze expunerea companiilor, inclusiv a managementului ori altor persoane din cadrul companiilor la riscuri din mai multe categorii, atât sub aspect civil, fiscal, contravențional sau penal pentru entitate ca atare, cât și din perspectiva neregulilor sau abuzurilor comise de angajații acesteia.

Acest sistem se bazează pe o monitorizare a modului în care reglementările din diverse domenii – atât interne, cât și de externe cu aplicabilitate generală la nivel de juridiscție – sunt aplicate și respectate la nivelul companiilor.

Dacă în ceea ce privește companiile străine din Romania se poate spune că acestea au deja o cultură organizațională de compliance și prevenție internă, în organigramele acestora existând departamente specializate în acest sens, în cadrul companiilor autohtone și cu precădere a celor mici și mijlocii până în prezent nu a fost dezvoltată o atare cultură. Aceasta poate și pentru că, în România, nu există actualmente o reglementare legală a sistemului de compliance, ci doar diverse sisteme sectoriale, în ariile de activitate mai dezvoltate, cum sunt, spre exemplu, cel financiar-bancar, cel în materie de concurență sau cel în materie de spălarea banilor.

Neîndoielnic, dezvoltarea acestei culturi organizaționale și implementarea unor politici de compliance și a unui control eficient al acesteia va genera o serie de avantaje pe termen scurt, mediu și lung pentru companii întrucât permite o identificare a riscurilor potențiale sau concrete pe mai multe planuri din activitatea companiei, putând contribui substanțial la prevenirea sau eliminarea acestora.

Riscuri suplimentare de neconformitate. Pe fondul împrejurărilor actuale generate de pandemia COVID-19, cele mai expuse la riscuri de neconformitate au fost companiile care și-au continuat activitatea pe perioada restricțiilor, referindu-ne aici atât la cele care au funcționat pe parcursul stării de urgență, cât și la cele care și-au reluat activitatea în perioada stării de alertă, aflată încă în vigoare, acestea fiind supuse unor obligații și măsuri suplimentare impuse de autoritățile române.

Contextul creat de pandemie a predispus, din varii motive, companiile/operatorii economici nu doar la blocaje economice și de resurse umane, ci și la dificultăți în ceea ce privește modalitatea și termenele foarte scurte de implementare a măsurilor și obligațiilor stabilite de autorități pentru a putea reîncepe sau continua, acolo unde a fost cazul, desfășurarea activității în parametri care să asigure cu prioritate împiedicarea propagăriii virusului SARS-CoV-2 și sănătatea personalului. Inerent, cu acest prilej au putut fi deja constatate diverse probleme practice și/sau nereguli în aplicarea măsurilor impuse suplimentar de autorități ori a celor existente.

În legătură cu segmentul de măsuri și obligații instituite de autoritățile publice în contextul ridicării parțiale a restrictiilor de distanțare socială, cel puțin parte dintre acestea pot fi înglobate în sistemul de compliance al organizației. Prin urmare, pe fondul detaliat mai sus, se poate observa cu ușurință că un sistem deficitar de control intern al respectării acestor măsuri și obligații poate fi susceptibil să antreneze răspunderea companiei, chiar și în situația în care responsabil de neregulă s-ar dovedi a fi un singur angajat.

Dată fiind specificitatea măsurilor adoptate pentru prevenirea răspândirii pandemiei, în prezent, o arie importantă și de interes major pentru compliance și prevenție este, în opinia noastră, cea a securității și sănătații în muncă. În această arie, având în vedere înăsprirea sancțiunilor penale pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor (articolul 352 din Codul penal[1], cu modificarile aduse prin OUG 28/2020), un mecanism intern de compliance și prevenție se poate dovedi extrem de util și, în anumite cazuri, ar fi evitat/ar putea evita expunerea companiei la răspundere juridică, inclusiv cea penală.

În materie de securitate și sănătate în muncă, au fost adoptate mai multe reglementari, cele mai recente dintre acestea vizând măsurile ce trebuie implementate de companii/angajatori pe perioada stării de alertă pentru prevenirea coronavirusului SARS-CoV-2, dar și obligațiile pe care angajații/personalul trebuie să le respecte în acest scop.

În mod particular, Ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Sănătății nr. 3577/831/2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă, pe perioada stării de alertă, indică măsurile obligatorii care, potrivit ordinului, trebuie implementate de către angajatorii din sectorul public și privat, cele mai relevante fiind următoarele: (•) reinstruirea în domeniul securității și sănătății în muncă a tuturor lucrătorilor care au stat la domiciliu în perioada stării de urgență, șomaj tehnic, telemunca, munca la domiciliu etc.; reinstruirea trebuie să fie adaptata noilor riscuri reprezentate de infecția cu SARS-CoV-2 și se va desfășura în timpul programului normal de lucru al lucrătorilor; (•) stabilirea activităților care pot fi continuate și/sau adaptate, în funcție de specificul acestora și de resursele disponibile, și implementarea măsurilor necesare pentru reluarea și/sau menținerea activității, în condițiile respectării măsurilor de prevenire a răspandirii SARS-CoV-2, inclusiv pentru desfășurarea activității în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu – care poate rămâne o prioritate; (•) identificarea riscurilor specifice condițiilor de contaminare epidemiologică și actualizarea documentului de evaluare a riscurilor pentru securitatea și sănătatea angajaților la noile condiții de desfășurare a activității, în vederea luării măsurilor necesare pentru combaterea răspândirii SARS-CoV-2; (•) se asigură că în sediul angajatorului furnizorii externi, companiile externe, subcontractanții, persoanele care intră în sediu/publicul/beneficiarii serviciilor prestate/clienții respectă măsurile de protecție stabilite de acesta; (•) asigurarea triajului observațional al angajaților prin verificarea temperaturii acestora la începerea programului de lucru și ori de câte ori este necesar pe parcursul programului; (•) amplasarea de dozatoare cu dezinfectant la intrarea în sediu, precum și în fiecare sector al locului de muncă; (•) dispun aerisirea birourilor minimum o dată de zi; (•) limitarea deplasărilor în afara locului de muncă doar la situațiile în care acestea sunt strict necesare desfășurării activității și se asigură că, atunci când este necesar să se efectueze, angajații se deplasează cu asigurarea condițiilor de prevenție minimale; (•) revizuirea planului de prevenire și protecție și a instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în muncă, etc.

Având în vedere importanța prevenirii răspândirii virusului, dar și gravitatea efectelor ce ar putea fi generate în cazul neasigurării implementării acestor măsuri, un mecanism de compliance poate facilita monitorizarea în ansamblu a manierei în care compania/angajații săi fac aplicarea măsurilor de mai sus.

Pe de altă parte, riscurile asociate cu nerespectarea noilor măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 în materia sănătații și securității în muncă nu implică o evaluare doar din perspectiva, spre exemplu, a infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor, ci pot fi analizate inclusiv din perspectiva incidenței altor infracțiuni, cum ar fi cele de corupție în mediul privat. Cu titlu de exemplu, pot fi menționate situații cu potențial de risc privind incidența unor infracțiuni de corupție, atunci când compania achiziționează echipamente de protecție medicală de la persoane în condiții de netransparență și de defavorizare în raport cu alți producători sau distribuitori medicali.

Implementarea unei politici de compliance și a unui control eficient al acesteia, inclusiv pe calea așa-numitelor investigații interne de verificare, ar putea fi de natură pe de o parte să asigure eliminarea unui astfel de risc, iar, pe de altă parte, să protejeze compania însăși de răspunderea juridică aferentă.

În final, în loc de concluzii, adresăm un îndemn colectiv că, inclusiv în situația în care la nivelul companiilor nu este adoptată o politică standardizată de compliance și prevenție, să se procedeze totuși la efectuarea unor verificări/monitorizări generalizate a desfășurării activității companiei pentru a vedea în ce măsură reglementări precum cele de mai sus sunt respectate și, respectiv, dacă se impune suplinirea eventualelor carențe.

Nu în ultimul rând, distinct de toate provocările care au venit la pachet cu pandemia COVID-19, actuala perioadă poate fi pentru companii un îndemn la reflecție asupra compliance-ului și a prevenției interne, ca element obligatoriu în organizarea internă pentru protecția și dezvoltarea business-ului și un prilej de a dezvolta, dacă nu de îndată, cel puțin gradual, un sistem de compliance în cadrul activității desfășurate.


[1] Zadarnicirea combaterii bolilor: (1) Nerespectarea masurilor de carantina sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. (2) Nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, daca fapta a avut ca urmare raspandirea unei asemenea boli, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani. (3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de catre o persoana care stie ca sufera de aceasta boala se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (4) Daca fapta prevazuta in alin. (2) este savarsita din culpa, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda. (5) Daca prin faptele prevazute in alin. (1) si (2) s-a produs vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (6) Daca prin fapta prevazuta in alin. (3) s-a produs vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (7) Daca prin fapta prevazuta in alin. (4) s-a produs vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (8) Tentativa la infractiunea prevazuta la alin. (3) se pedepseste. (9) Prin carantina se intelege restrictia activitatilor si separarea de alte persoane, in spatii special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, intr-o maniera care sa previna posibila raspandire a infectiei sau contaminarii.


Av. Adrian Chirvase, POPESCU & ASOCIATII
Av. Daniela Georgescu, POPESCU & ASOCIATII

Cuvinte cheie: , , , , ,
Secţiuni: Covid 19 Legal React, Drept comercial, Opinii, SELECTED TOP LEGAL, _CONTENT | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD