Cyberlaw. Myosotis scorpioides
24 mai 2023 | Andrei SĂVESCU
Andrei Săvescu
Motivare
1. Myosotis scorpioides este floarea de nu-mă-uita. Am ales acest titlu pentru că încercăm să contragem aici câteva idei care merită reținute[1] în ce privește cyberlaw[2]. În plus, floarea de nu-mă-uita are o inflorescență (cyme) unică scorpioidă, adică este caracterizată de o singură axă principală, pe care apar ramuri succesive, care sunt de aceeași parte a axei, bracteele sunt în interiorul curbei, iar florile în exterior. Cu alte cuvinte, ideile prezentate aici au un fir roșu care le străbate, fir care este motto-ul dezbaterilor Societății de Științe Juridice: “lucrurile nu sunt ceea ce par a fi”.
Motoarele de căutare
2. Potrivit unui regulament european[3], furnizorii de motoare de căutare online nu sunt obligați să divulge algoritmi sau vreo informație care, cu un grad rezonabil de certitudine, ar avea ca rezultat înșelarea consumatorilor sau prejudicierea lor, prin manipularea rezultatelor căutării. De aici decurg două consecințe. În primul rând, în lipsa acestei prevederi, operatorii motoarelor de căutare ar fi fost pusi in situatia de a răspunde unor eventuale solicitari privind la divulgarea algoritmilor de afișare a rezultatelor căutării. Astfel de cereri sunt, prin efectul regulamentului european, excluse. Pe de altă parte, textul menționat se referă doar la raportul dintre motor și consumatori, însă majoritatea căutărilor nu sunt făcute de oameni în calitatea lor de consumatori, ci în calitate de simpli particulari, adică au un caracter foarte îndepărtat de orice raport juridic patrimonial actual sau viitor. Prin urmare, influențarea opiniei publice prin divulgarea algoritmilor de afișare a rezultatelor căutărilor nu intră sub incidența regulamentului, ci acești algoritmi sunt și rămân ocultați.
Mesajele online
3. Potrivit unui alt regulament european[4], furnizorii de webmail și mesagerie online au obligația să scaneze conținutul utilizatorilor, toate mesajele lor, în mod automatizat, pentru a detecta abuzul sexual online asupra copiilor și pentru a-l raporta autorităților de aplicare a legii. Evident, orice persoană are dreptul la respectarea secretului comunicațiilor[5], dar, pe de altă parte, copiii au dreptul la protecția și îngrijirile necesare pentru asigurarea bunăstării lor, precum și la viață[6] și integritate[7], astfel încât această intruziune generalizată[8] trebuie să fie proporțională[9].
Versiunea oficială a legilor
4. În Uniunea Europeană, numai Jurnalul Oficial publicat în format electronic (denumit „ediția electronică a Jurnalului Oficial”) este autentic și produce efecte juridice[10], nu și versiunile pe suport de hârtie. Ediția electronică a Jurnalului Oficial poartă o semnătură electronică calificată sau un sigiliu electronic calificat, astfel încât publicul să poată verifica în mod adecvat caracterul autentic al ediției electronice a Jurnalului Oficial[11]. Așadar, în Uniunea Europeană legile depind de Internet[12].
Consimțământul “retras”
5. Deși consimțământul este o ficțiune[13], legătura sa cu actul juridic este inextricabilă, întrucât orice act juridic este o manifestare de voință făcută cu intenția de a naște, modifica sau stinge un raport juridic, iar o manifestare de voință valabilă presupune consimțământ. Bunăoară, grupurile de discuții online au caracter contractual[14]. Un regulament european[15] generează un caz de revocabilitate unilaterală și discreționară a actului juridic, prin simpla retragere a consimțământului. Astfel, în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal se bazează pe consimțământ[16], persoana vizată, adică persoana fizică despre ale cărei date cu caracter personal este vorba, are dreptul să își retragă în orice moment consimțământul. Firește, retragerea consimțământului nu afectează legalitatea prelucrării efectuate pe baza consimțământului înainte de retragerea acestuia, însă retragerea consimțământului pune capăt acordului de voințe dintre operator și persoana vizată în privința prelucrării datelor cu caracter personal întemeiate pe consimțământ.
Inteligența artificială
6. Limbajul natural are o complexitate foarte ridicată din pricină că rațiunea este foarte îngemănată cu afecțiunea. Inteligența Artificială, care, atunci când este utilizată pentru generarea de raporturi juridice, este denumită “personoid”, nu poate să genereze consimțământ, ci doar să exteriorizeze o manifestare de voință, și anume voința stăpânului personoidului. Motivul pentru care personoidul nu poate sa genereze un veritabil consimțământ nu este complexitatea sentimentelor omenești, căci Inteligența Artificială poate fi foarte inteligentă, cu mult mai inteligentă decât un om, astfel încât poate cu ușurință să emuleze sentimentele, ci faptul că sentimentele au o puternică determinare (cauzalitate) (i) chimică și (ii) istorică (istoric personal, al omului, persoana fizică om). Cu alte cuvinte, sentimentele pe care se sprijină raționamentul uman sunt simple și clare, ele pot fi emulate de personoid, însă resorturile lor interne chimice nu. Așadar, din perspectivă juridică, personoidul este un simplu software care ajută profesionistul să ia decizii juridice, nu un decident, întrucât, nefiind persoană fizică, el nu poate avea o voință juridică[17].
Viață privată la locul de muncă
7. Angajatorul, în virtutea dreptului său de a monitoriza activitățile salariaților săi, are prerogativa de a monitoriza utilizarea în scop personal a Internetului, însă cu anumite limitări. Unele din motivele care fac ca verificările angajatorului să fie necesare sunt, de exemplu, posibilitățile ca, prin utilizarea Internetului, angajații să strice sistemul IT al societății, să se angajeze în activități ilicite în numele societății sau să divulge secretele comerciale ale societății. Așadar, angajatorul are dreptul și obligația de a asigura funcționarea societății și, în acest scop, dreptul de a verifica maniera în care salariații săi își aduc la îndeplinire sarcinile profesionale, mai cu seamă luând în considerare și faptul că angajatorul deține puterea disciplinară. Totuși, CEDO a statuat în mod consecvent că noțiunea de „viață privată” este un concept larg[18]. “Viața privată“ cuprinde, spre exemplu, dreptul de a stabili și dezvolta relații cu alte ființe umane și dreptul la identitate de dezvoltare personală, chiar și în timpul programului de muncă. Angajații nu renunță la dreptul la viața privată și protecția datelor în fiecare dimineață la ușa locului de muncă. Această orientare are o consecință importantă: întreprinzătorii preferă ca realizarea activităților să fie realizată prin contractare comercială, nu prin angajarea de salariați.
Dark web
8. Despre acest subiect nu vorbim[19].
[1] O altă idee care merită reținută, desi nu este subsumată cyberlaw, este că în data de 25 mai 1521 Dieta de la Worms (viermi) a interzis scrierile reformatorului protestant Martin Luther găsit vinovat de erezie. Împăratul Carol al V-lea: “Interzicem oricui de astăzi înainte să îndrăznească, fie cu vorba ori cu fapta, să primească, să apere, să ajute sau să favorizeze în vreun fel pe cel numit Martin Luther. Dimpotrivă, îl dorim prins și pedepsit ca notoriu eretic, așa cum merită, să fie adus personal în fața noastră, sau să fie păzit până când cei care-l vor fi prins ne vor da de veste, după care vom porunci cum să procedeze cu cel numit Luther. Cei ce vor ajuta la prinderea lui vor fi răsplătiți pentru osteneală.” Martin Luther a criticat practica indulgențelor papale și ale ale altor clerici de rang înalt, care iertau de păcate contra unor sume de bani, bunuri sau servicii. Luther a criticat această formă de corupție. Biserica catolică a renunțat la ea în anul 1567 (la 21 de ani după moartea lui Martin Luther). În anul 2009 Biserica Catolică a reintrodus indulgențele.
[2] Denumit și dreptul cibernetic, drept digital, dreptul tehnologiei informației, dreptul noilor tehnologii, dreptul internetului ș.a.
[3] A se vedea art. 5 alin. 6 din Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 186 din 11 iulie 2019.
[4] A se vedea Regulamentul (UE) 2021/1232 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iulie 2021 privind o derogare temporară de la anumite dispoziții ale Directivei 2002/58/CE în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de către furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și a altor date în scopul combaterii abuzului sexual online asupra copiilor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 274 din 30 iulie 2021.
[5] A se vedea art. 7 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326 din 26 octombrie 2012.
[6] 25 mai este ziua internațională a copiilor dispăruți, din 1983. Simbolul acestei zile este floarea de nu-mă-uita (myosotis), care preferă sol de grădină mai humos și poziții semiumbroase. Denumirea provine din limba greacă: ureche de șoarece. Începând cu 25 mai 2009, este funcțional în țările Uniunii Europene numărul unic 116000. De ce 116000? Pentru că în perioada 2000-2007 au fost înregistrate în Uniunea Europeană 116000 de dispariții de copii.
[7] A se vedea art. 24, art. 2 și art.3 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326 din 26 octombrie 2012.
[8] A se vedea Andrei Săvescu, Maria și cei 7 pitici: Discord, Messenger, Skype, Snapchat, WhatsApp, Telegram și Viber, JURIDICE.ro, 19 mai 2023, disponibil aici. Ultima consultare: 23 mai 2023.
[9] A se vedea Andrei Săvescu, Despre o derogare excepțională de la prevederile GDPR: regulamentul european privind monitorizarea automatizată a tuturor mesajelor online ale persoanelor fizice, JURIDICE.ro, 18 august 2023, disponibil aici. Ultima consultare: 23 mai 2023.
[10] A se vedea art. 1 alin. 2 din Regulamentului (UE) nr. 216/2013 al Consiliului din 7 martie 2013 privind publicarea electronică a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 69 din 13 martie 2013.
[11] A se vedea art. 2 alin. 1 din același Regulament, așa cum a fost el modificat prin Regulamentul (UE) 2018/2056 al Consiliului din 6 decembrie 2018 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 216/2013 privind publicarea electronică a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 329 din 27 decembrie 2018.
[12] A se vedea Andrei Săvescu, Supremația, prioritatea și preeminența Internetului, JURIDICE.ro, 11 ianuarie 2023, disponibil aici. Ultima consultare: 23 mai 2023.
[13] A se vedea Andrei Săvescu, 4 adevăruri ocultate ale dreptului, JURIDICE.ro, 24 noiembrie 2019, disponibil aici. Ultima consultare: 23 mai 2023.
[14] A se vedea Andrei Săvescu, Despre grupurile de discuții online, JURIDICE.ro, 15 noiembrie 2018, disponibil aici. Ultima consultare: 23 mai 2023.
[15] Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 199 din 4 mai 2016.
[16] A se vedea art. 6 alin. 1 lit. a) din Regulamentul (UE) 2016/679.
[17] A se vedea Andrei Săvescu, Despre consimțământul exprimat de personoid. Considerații privind Inteligența Artificială și consimțământul, JURIDICE.ro, 27 ianuarie 2023, disponibil aici. Ultima consultare: 23 mai 2023.
[18] A se vedea și cauza Bărbulescu vs. România, soluționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 16 ianuarie 2016, disponibilă aici. Ultima consultare: 23 mai 2023.
[19] Pentru subiecte despre care ar fi mai bine să nu vorbim a se vedea și Andrei Săvescu, Adevărul despre minciună, JURIDICE.ro, 13 mai 2023, disponibil aici. Ultima consultare: 23 mai 2023.
Av. dr. Andrei Săvescu, SĂVESCU & ASOCIAȚII
* Idei expuse în cadrul unei prelegeri online desfășurate în cadrul programelor de master organizate de Universitatea de Vest din Timișoara, 23 mai 2023.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
