Noutățile introduse în materia insolvenței prin Legea nr. 216/2022
3 august 2022 | Marius EZER
Marius Ezer
Legea 216 din 14 iulie 2022 modifică și completează Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și alte acte normative. Noua lege transpune mecanismele de prevenție în business introduse la nivel european prin Directiva nr. 2019/1023.
Prin modificările aduse legii insolvenței sunt implementate mecanismele de prevenție în business impuse de Directiva nr. 2019/1023 și sunt clarificate anumite concepte și modalități de acțiune ce erau lăsate până în acest moment la latitudinea părților sau a interpretărilor diferite din partea instanțelor.
Ordonanța, astfel cum a fost modificată prin Legea de aprobare, se aplică tuturor procedurilor de insolvență deschise după 11 iulie 2020.
Cu titlu de excepție, modificările privind termenul pentru analiza cererilor de plată a creanțelor curente, cât și cele privind posibilitatea executării silite a creanțelor curente cu scadența depășită cu mai mult de 60 de zile, se aplică şi pentru cererile de deschidere a procedurii formulate în cadrul proceselor începute după data intrării în vigoare a acesteia, inclusiv celor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a legii.
De asemenea, modificarea privind stabilirea scadenței impozitelor aferente eventualelor reduceri de creanțe ca urmare a implementării planului de reorganizare începând cu data închiderii procedurii de insolvență se aplică tuturor procedurilor deschise pentru debitorii care la data intrării în vigoare a Legii nr. 216/2022 nu au un plan de reorganizare aprobat.
Una dintre principalele modificări aduse legii insolvenței este reprezentată de introducerea procedurii de avertizare timpurie. În baza acestei noi proceduri, profesioniștii sunt alertați de către organul fiscal cu privire la neexecutarea unor obligații și le sunt puse la dispoziție gratuit informații cu privire la soluțiile de redresare prevăzute de lege prin intermediul unei pagini de internet.
Astfel, sunt transmise notificări de alertă în mod automat prin sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor/Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în legătură cu neexecutarea obligațiilor către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat sau către bugetul asigurărilor de șomaj.
Ministerul Antreprenoriatului și Turismului pune la dispoziția publicului pe pagina sa de internet, într-o secțiune dedicată informării și îndrumării în domeniul avertizării timpurii:
a) informații detaliate cu privire la avertizarea timpurie și rolul acesteia de a semnala debitorului necesitatea de a acționa fără întârziere;
b) indicatori pentru o evaluare generală a situației financiare, în vederea diagnosticării stării de dificultate sau a insolvenței, utilizând programe de diagnosticare disponibile;
c) informații sistematizate, prezentate într-un format ușor de utilizat, privind soluții de redresare, inclusiv procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, având ca efect și descărcarea de obligații;
d) lista practicienilor în insolvență și a autorităților și organismelor care exercită supravegherea acestora;
e) informații privind programe și alte facilități de sprijin.
Totodată, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului pune la dispoziție o linie telefonică de îndrumare și asistență în domeniul avertizării timpurii, pentru o evaluare generală a afacerii în vederea accesării unor soluții de redresare.
O a doua modificare importantă este legată de procedura de prevenire a insolvenței.
În cazul în care o procedură de prevenire a insolvenței a avut ca efect o descărcare definitivă de obligații, debitorul nu poate accesa o altă procedură de prevenire a insolvenței într-un termen de 12 luni de la data închiderii acelei proceduri.
Nu poate accesa o procedură de prevenire a insolvenței debitorul care, în ultimii 3 ani anteriori depunerii cererii de confirmare a acordului de restructurare sau cererii de deschidere a procedurii concordatului, a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate contra patrimoniului, de corupție, de serviciu, de fals, pentru infracțiunile prevăzute de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare, Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru infracțiunile prevăzute la art. 240 și 241 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.
Faptul că debitorul se află într-o procedură de prevenire a insolvenței nu aduce atingere unor drepturi sau obligații ale acestuia prevăzute de alte acte normative. Orice decăderi, limitări sau interdicții instituite prin norme legale în legătură cu starea de insolvență nu sunt aplicabile, iar prevederile contractuale în acest sens sunt considerate nescrise. Propunerea unui acord de restructurare, depunerea unei cereri de confirmare sau confirmarea unui acord de restructurare ori introducerea unei cereri de deschidere a unei proceduri de concordat, deschiderea unei astfel de proceduri sau confirmarea unui plan de restructurare nu determină de drept modificarea clasificării expunerilor debitorului și a calculului de provizion, cadrele de reglementare prudențială rămânând aplicabile.
În cazul insolvenței ulterioare a debitorului, actele și operațiunile rezonabile și imediat necesare pentru continuarea derulării activității debitorului până la data omologării concordatului preventiv nu pot fi desființate, cu excepția situației în care se dovedește, în condițiile art. 117-122, că acestea au un caracter fraudulos.
Trebuie subliniat că actele și operațiunile avute în vedere includ cel puțin:
a) plata unor costuri pentru negocierea, adoptarea sau confirmarea unui acord/plan de restructurare;
b) plata unor costuri pentru consultanța profesională solicitată în legătură strânsă cu restructurarea;
c) plata salariilor lucrătorilor pentru munca deja prestată, fără a aduce atingere altor forme de protecție prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern;
d) orice plăți și viramente efectuate în cursul normal al activității, în afara celor prevăzute la lit. a)-c) de mai sus.
În cazul insolvenței ulterioare a debitorului, nu pot fi desființate actele și operațiunile efectuate în conformitate cu acordul de restructurare confirmat sau cu concordatul preventiv omologat, precum și cele rezonabile și imediat necesare pentru punerea în aplicare a acestora încheiate în perioada de restructurare în cursul normal al activității debitorului.
Cele două mecanisme de restructurare prevăzute în noua lege vor avea un ecou pozitiv în piață, fiind adaptate solicitărilor permanente venite din partea mediului de business, pe fondul actualului context economic, prin caracterul simplu și eficient dar, mai ales, prin faptul că pot fi accesate mult mai devreme și într-o procedură mai puțin birocratică și cu siguranță mai rapidă.
Nu în ultimul rând, un aspect esențial este acela că, accesând noile mecanisme de prevenire a insolvenței, antreprenorul își va putea menține controlul asupra activității sale, beneficiind, în același timp, de suportul de specialitate al profesioniștilor în domeniul asistenței de tip turn-around.
Av. Marius Ezer, Partener, Practica de Soluționare a Disputelor, NNDKP
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
