Bucarest 2024 – Le droit de l’urbanisme à l’épreuve du changement climatique

Gabriel Manu

Le 14 ème Colloque de L’AIDRU

În perioada 15-17 septembrie a.c. a avut loc, la universitățile italiene din Bergamo și Brescia, al 14-lea colocviu și adunarea generală a Asociației Internaționale de Dreptul Urbanismului (AIDRU sau Asociația). Tema dezbătută cu această ocazie a fost Flexibilitatea în dreptul urbanismului, în cadrul căreia s-a analizat modul în care diversele instrumente ale dreptului urbanismului permit o adaptare a regulilor la situații concrete și la schimbările de împrejurări.

Raportul național pentru România a fost elaborat și susținut de conf. univ. dr. Andrei Duțu-Buzura, de la Facultatea de Științe Administrative a SNSPA, membru al AIDRU.

În acest context, prof. univ. dr. Mircea Duțu, Directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române și Președinte al Universității Ecologice din București, a fost reales membru în Consiliul de administrație al Asociației, iar Bucureștiul a fost desemnat gazda viitorului colocviu, din 2024 al AIDRU cu tema Dreptul urbanismului la proba schimbării climatice.

1. Asociația Internațională de Dreptul Urbanismului (AIDRU), fondată în 1992, cu sediul la Universitatea din Paris I, este o „asociație științifică cu caracter internațional”, care regrupează asociații naționale active în studiul dreptului urbanismului și specialiști individuali ai acestei discipline științifice. Obiectul său de activitate îl reprezintă studiul și dezvoltarea dreptului comparat al urbanismului în vederea unei mai bune cunoașteri reciproce a acestei ramuri de drept. De la crearea sa, AIDRU a pus accentul mai ales pe organizarea unui colocviu bienal internațional consacrat analizei și dezbaterii unui subiect de drept comparat al urbanismului, considerat de interes și actual în materie. Actele respectivelor conferințe (raport general introductiv, rapoarte de sinteză, rapoarte naționale, studii de caz) sunt publicate în mod sistematic. În plan mai larg, Asociația favorizează schimbul de informații și experiență între membrii săi, diseminarea cunoștințelor în domeniu și încurajarea și susținerea studiului și cercetărilor științifice vizând această ramură de drept și disciplină juridică.

În desfășurarea activității sale, AIDRU cooperează strâns cu Grupul de cercetări privind instituțiile și dreptul urbanismului, urbanismul și habitatul (GRIDAUH), grup de cercetare de interes public, creat în 1996 în cadrul Universității Paris I (Pantheon-Sorbona) pentru dezvoltarea cercetării științifice și instituționale în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și habitatului. Pentru aceasta, se promovează proiecte de cercetare și se organizează colocvii și seminarii, precum și concursuri și premii (pentru teze și lucrări). Grupul publică anual Droit de l’aménagement, de l’urbanisme et de l’habitat (DAUH) și Cahiers du Gridauh. Cele 13 colocvii bienale organizate până acum au abordat teme diverse, de interes științific-practic general pentru dezvoltarea disciplinei și dreptul pozitiv comparat, precum: articularea regulilor de ocupare a solului, indemnizarea servituților de urbanism, implantațiile comerciale, rolul judecătorului în contenciosul de urbanism, conținutul planurilor de urbanism și de amenajare, mediul în dreptul urbanismului în Europa, riscul și dreptul urbanismului, contractualizarea în dreptul urbanismului, renovarea urbană, contenciosul de urbanism, mobilitatea urbană sau flexibilitatea în dreptul urbanismului. În prezent, Asociația are ca membri 9 asociații naționale de profil și peste 40 de membri individuali, reprezentând 14 țări europene și Turcia.

2. Prezența românească în cadrul AIDRU a început în cadrul celui de al VI-lea colocviu desfășurat la Paris, Sorbona, între 21 și 22 septembrie 2007, prin implicarea elitei universitar-instituționale franceze, cu tema Mediul în dreptul urbanismului în Europa, în cadrul căruia profesorul Mircea Duțu, pe atunci rectorul Universității Ecologice din București, a susținut raportul național și a fost ales de adunarea generală membru al Asociației și membru al Consiliului de administrație al acesteia. Era prima țară din Europa Centrală și de Est admisă și reprezentată în clubul select al juriștilor urbaniști europeni, ulterior aderând și reprezentanții Poloniei. „La cercul obișnuit al țărilor participante la întâlnirile AIDRU – se preciza în avant-propos-ul volumului dedicat lucrărilor colocviului – se adaugă pentru prima dată România, deschizând puternic asociația spre Europa de Est”. De altfel, profesorul Duțu este unanim recunoscut ca fondator al dreptului urbanismului în România (elaborând și publicând primul curs universitar în materie, ajuns la a cincea ediție, precum și alte lucrări de referință în domeniu) și reprezentantul său autorizat în dialogul internațional specializat de idei. În aceeași perspectivă, în ediția din 2008 a DAUH, domnia-sa a publicat un substanțial studiu (peste 35 de pagini) despre Droit de l’urbanisme en Roumanie (Dreptul urbanismului în România) , apreciat de prefațatorul volumului (prof. Jean-Pierre Lebreton) ca „remarcabil”. După un asemenea debut promițător, au urmat alte participări la colocviile bienale, culminând cu găzduirea și organizarea la București, în Aula Academiei Române, între 20 și 21 septembrie 2013, a celei de a 9-a ediții a manifestărilor cu tema Renovarea urbană în Europa. Volumul, publicat în 2015 în seria „Les Cahiers du GRIDAUH” (nr. 27) sub coordonarea științifică a profesorilor D. Renders, J. Morand-Deviller și Mircea Duțu, reunește rapoartele tematice aferente, în cadrul cărora s-au abordat obiectivele și mizele aplicării respectivei politici publice, chestiunile funciare aferente, finanțarea și echipamentele programelor pertinente, cerințele dezvoltării durabile, protecției mediului și a patrimoniului, precum și dimensiunea socială aferentă. Desigur, renovarea urbană e prezentă pretutindeni dar fiecare stat îi acordă un anumit înțeles, îi alocă mijloace și metode diferite de înfăptuire și de aceea analiza comparativă oferă sugestii importante. Prin alegerea Bucureștiului de a găzdui o nouă ediție, cea de a 14-a, a colocviului bienal și mai ales prin tema propusă,  Dreptul urbanismului la proba schimbării climatice, se subliniază, într-un anumit fel, pe lângă importanța problematicii abordate și particularitatea dezvoltării acestei discipline juridice în România, în strânsă legătură cu dreptul mediului și al climei.

3. Programul științific al celei de a 13-a ediții a cuprins, conform „cutumei” academice a manifestărilor, prezentări și dezbateri ale rapoartelor de sinteză, rapoartelor naționale, mese rotunde pe teme date și discuții pe marginea subiectelor dezbătute. Noțiunea de flexibilitate, sub semnificațiile căreia a fost plasată în general analiza, a fost înţeleasă în sens larg ca reprezentând toate caracteristicile și mecanismele dreptului care vizează să permită, atunci când e necesar, adoptarea regulilor urbanismului la circumstanțe sau nevoi particulare, precum și la eventualele evoluții ale acestora și ale nevoilor sociale. Este știut faptul că dreptul urbanismului prezintă particularitatea de a-și produce efectele nu numai în mod general și abstract, ci și spații foarte concret identificate și cu o temporalitate proprie fiecărui proiect care modelează teritoriul. Tensiunea între nevoia de securitate juridică și necesara adaptare a regulii de urbanism la împrejurări, care se schimbă după locuri și în timp, e deosebit de puternică. Ea presupune astfel spre rezolvare o analiză atentă și soluții corespunzătoare.

Referitor la primele, cele patru axe tematice de acțiune ce au făcut obiectul prezentărilor din perspectiva legislației și practicii țărilor membre și concluziilor de sinteză, au fost: flexibilitatea planificării spațiale, planurile suple, mecanismele derogatorii și controlul flexibilității. Ele s-au întregit armonios cu trei mese rotunde ce au adăugat plusvaloare lucrărilor și potențat semnificațiile referatelor generale: flexibilitatea în acțiune, lecțiile exemplelor naționale și perspectivele urbaniste între flexibilitate și fiabilitate. Totodată, întrucât marea majoritate a țărilor reprezentate în AIDRU sunt membre ale Uniunii Europene (UE), unul dintre referatele speciale a privit rezonanțele subiectului general abordat în reglementările și politicile publice adoptate în cadrul UE. Într-adevăr, chiar dacă nu s-a dezvoltat o politică unional-europeană în domeniul urbanismului, proclamarea Cartei urbane europene (1992 și 2008), influențarea condițiilor de dezvoltare a teritoriilor ori aplicarea diverselor strategii specifice (transporturi, agricultură, economie) și în special abordarea integrată impusă în materia mediului și a climei au consecințe tot mai notabile și în privința urbanismului. În fine, concluziile generale au fost formulate de prof. Jacqueline Morand-Deviller, președinte de onoare al AIDRU.

4. Dacă necesara interacțiune între dreptul mediului și dreptul urbanismului apare de mai mult timp ca o evidență, ea s-a manifestat mai puțin în planul logicii normative. Și totuși, sunt două ramuri independente de drept, fiecare cu istoria și scopurile sale. Ele însă se întâlnesc și se completează reciproc, în anumite circumstanțe, dar practica infirmă ipoteza unei luări în calcul depline a mediului de către dreptul urbanismului. Asemenea constatări sunt cu atât mai mult valabile în privința raporturilor sale cu schimbarea climatică, o provocare majoră care a irupt juridic în ultimele trei decenii, a adăugat o dimensiune consistentă dreptului mediului, cu tendințe de autonomizare și a generat și adaugă noi interdependențe între cele două discipline fundamentale și impulsionat afirmarea aspectelor inedite. Într-adevăr, în lupta împotriva efectului de seră și a schimbărilor climatice, sectoarele urbanismului și habitatului au un rol important de jucat. Ele sunt astăzi direct sau indirect responsabile de aproape 45% din emisiile de gaze cu efect de seră și orașul e masiv afectat de efectele dereglării climei. În acest mod, amenajarea urbană, prin regulile specifice de afectare a terenurilor, contribuie major, deopotrivă, la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.

În acest context se vor declina, desigur, marile mize și analize ale colocviului AIDRU de la București din 2024. Ele se conjugă în mod fericit cu preocupările și realizările din ultima perioadă ale Școlii românești de drept al mediului și al climei, care a acordat o atenție deosebită acestei noi problematici complexe. Este suficient de amintit în acest sens o serie de lucrări de referință, publicate în materie (M. Duțu, Dreptul climei. Regimul juridic al combaterii și atenuării încălzirii globale și adaptării la efectele schimbărilor climatice, 2021; idem, Dreptul mediului și al climei, vol. I, 2022) și manifestările științifice organizate pe asemenea subiecte în ultimii ani. Nu în ultimul rând e de remarcat instituirea, de către Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, sub auspiciile Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române, a Grupului de Cercetări Interdisciplinare privind Clima – Lex Clima (2021). Sunt premise care înscriu cercetarea juridică românească în câmpul marilor priorități ale științei juridice contemporane și sporesc posibilitățile sale la progresul juridic general.

Așadar, dacă în cadrul celui de al 6-lea colocviu (din 2007), desfășurat la Paris, atunci când debuta participarea românească la activitatea AIDRU, se aborda subiectul Mediul în dreptul urbanismului, iată că peste 17 ani, în Capitala României, în 2024, se va analiza o altă temă ecologică majoră, respectiv Schimbarea climatică în raport cu normele juridice de amenajare urbană. În orice caz, va fi o nouă ocazie de confirmare a recunoașterii prestigiului și capacității Școlii române de drept al mediului și dreptul urbanismului de a se angaja și manifesta în dialogul internațional de idei pertinent și că dispune de expertiză profesională de nivel european.

Conf. univ. dr. Gabriel Manu

Citeşte mai mult despre Gabriel Manu, Mircea Dutu! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.