Greva pe înțelesul dascălilor
24 mai 2023 | Claudiu-Octavian ULICI
Claudiu-Octavian Ulici
Am fost întotdeauna de acord cu motto-ul celor de la Cornell Law School, Legal Information Institute (LII) din SUA, cum că, oricine trebuie să poată citi și înțelege legea care îl guvernează. Această lege, spun eu, nu are voie să fie un produs intelectual exclusivist, nici în cuprins, adică să fie greu de înțeles pentru o persoană care participă la raporturile sociale reglementate, și nici în aplicare, pentru a permite înțelegerea și ca urmare respectarea. Dar să fim sinceri până la capăt, nimeni nu îi dă acum acest atu. Nici cei care compun textul normativ, ori îi găsesc forma aplicabilă și nici școala de specialitate.
Totul pare a fi acum reglementat în amănunt. Codul muncii (LEGE 53/2003) stabilește la articol 233 că salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice ori sociale. Prin urmare, ei sunt cei care decid exercitarea acestui drept de grevă, fără a avea nevoie de acordul nimănui pentru aceasta și mai ales a celor față de care se exercită acest drept. Mai departe, la articolul 234 se arată că o grevă reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați, participarea salariaților la grevă este liberă, iar limitarea sau interzicerea dreptului la grevă poate interveni numai în cazurile și pentru categoriile de salariați prevăzute expres de lege. Mai important, articolul 235 stabilește că participarea la grevă, precum și organizarea acesteia cu respectarea legii, nu reprezintă o încălcare a obligațiilor salariaților și nu pot avea drept consecință sancționarea disciplinară a salariaților greviști sau a organizatorilor grevei. Modul de exercitare a dreptului de grevă, organizarea, declanșarea și desfășurarea grevei, procedurile prealabile declanșării grevei, suspendarea și încetarea grevei, precum și orice alte aspecte legate de grevă se reglementează prin lege specială, iar aceasta este LEGEA privind dialogul social (nr. 367 din 19 decembrie 2022).
Pare aici a fi de actualitate abordarea acestei instituții juridice având în vedere anunțul în cadrul unei conferințe de presă a reprezentanților celor trei mari federații sindicale din învățământ – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” conform Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Greva a început luni, 22 mai 2023 și va fi pe perioadă nedeterminată. Potrivit unui comunicat de presă transmis Agerpres, elevii se declară și ei solidari cu profesorii, susţinându-i necondiţionat cu privire la începerea grevei, dar mă feresc să fac speculații cu privire la motivul acestei solidarități și de altfel nici nu interesează subiectul nostru.
În înțelesul articol 2 pct. 30. din LEGEA privind dialogul social, greva dascălilor pare a fi o grevă împotriva politicii sociale și economice a Guvernului, ca încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați ca urmare a efectelor politicilor sociale sau economice care au condus la diminuarea unor drepturi prevăzute de contractele/acordurile colective de muncă aplicabile la data adoptării politicilor respective. Știrile ne spun la unison că sindicaliștii din sistemul universitar, școli și licee cer mărirea salariilor, a sporurilor și plata orelor suplimentare, dar nu spun nimic despre rezultatele elevilor la examinări și rata uriașă de abandon școlar (ex. stirileprotv).
Cu referire la această grevă a fost făcut în 21 mai 2023 un anunț comun și „Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene au început demersurile pentru elaborarea actelor normative care să creeze cadrul legal pentru salarizarea întregului personal nedidactic din învăţământul de stat, la nivelul grilelor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 ”.
Importante sunt câteva reglementări din LEGEA privind dialogul social (nr. 367 din 19 decembrie 2022), respectiv:
– Articolul 160, unde se stabilește că, pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă (CIM) sau raportul de serviciu al angajatului/ lucrătorului, după caz, se suspendă de drept, dar pe perioada suspendării se mențin doar drepturile de asigurări de sănătate. Efectul suspendării CIM este faptul că salariatul nu mai muncește pentru angajatorul său, dar nici nu mai primește salariul. Dacă salariatul nu mai muncește nu mai participă nici la ședințe sau dări de seamă, căci asta înseamnă că el muncește puțin, sau măcar se pregătește să muncească mai bine și asta ține tot de timpul acordat muncii. Aici însă nu asistăm la o remiză ca în jocul de șah, unde ocazional partida nu are un câștigător, dar este terminată și greviștii mai devreme sau mai târziu vor trebui să se apuce de lucru pentru a avea cu ce trăi. Totuși legea mai stabilește așa cum arăt mai jos, obligația de a continua negocierile în vederea soluționării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv de muncă;
– Articolul 161, care dispune că participarea la grevă sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, nu reprezintă o încălcare a obligațiilor de serviciu ale angajaților/ lucrătorilor și nu atrage posibilitatea sancționării în niciun fel a acestora. Condiția este ca această grevă să nu continue după declararea sa ilegală;
– Articolul 162 obligă părțile să continue pe timpul grevei negocierile în vederea soluționării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv de muncă. În cazul în care părțile ajung la un acord, conflictul colectiv de muncă este închis și greva încetează;
– Articolul 166, care dă dreptul angajatorul, dacă apreciază că greva a fost declarată sau se derulează cu nerespectarea legii, a se putea adresa cu o cerere tribunalului prin care se solicită instanței încetarea grevei.
La final, LEGEA privind dialogul social, se lasă cu sancțiuni, diverse contravenții și infracțiuni raportat la organizarea și exercitarea grevelor. Astfel, potrivit articolul 175, constituie contravenții și se sancționează astfel,
– împiedicarea exercițiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală;
– împiedicarea exercițiului dreptului de liberă organizare sau asociere patronală;
– ingerința angajatorilor, patronilor sau al organizațiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanții sau membrii lor, în constituirea organizațiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor. Astfel, organizațiile sindicale au dreptul de a-și elabora reglementări proprii, de a-și alege liber reprezentanții, de a-și organiza gestiunea și activitatea și de a-și formula programe proprii de acțiune, cu respectarea legii.
Mai departe, articolul 176 din Legea citată stabilește că constituie infracțiune fapta persoanei care, prin amenințări ori prin violențe, împiedică ori obligă un angajat/lucrător sau un grup de angajați/lucrători să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei. Infracțiune este și declararea grevei de către organizatori cu încălcarea condițiilor prevăzute privind participarea liberă la grevă. Angajatorul nu poate încadra personal care să-l înlocuiască pe cei aflați în grevă, căci și aceasta constituie o infracțiune.
La final, pe scurt, dreptul la grevă al angajaților este liber, dacă revendicările lor urmăresc reglementarea relațiilor de muncă ori de serviciu cu angajatorul, stabilirea condițiilor de muncă, precum și orice alte acorduri în probleme de interes comun. În perioada grevei se suspendă contractul individual de muncă, deci și drepturile bănești ale angajaților nu mai subzistă. Legea obligă ca pe perioada grevei, părțile să continue negocierile în vederea soluționării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv de muncă, căci în caz contrar greva poate să fie declarată neconformă. Greva este supusă atât controlului judiciar, sub aspectul legalității în sine, cât și controlului organelor de specialitate sub aspectul îndeplinirii celorlalte condiții legale de exercitare.
Av. dr. Claudiu-Octavian Ulici
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
