« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Cum sunt afectate drepturile consumatorului român (și nu numai) de ”măsurile” luate de Guvern în vederea sprijinirii industriei evenimentelor culturale
15.06.2020 | Luminița OLTEANU, Cătălina STANIU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Luminița Olteanu

Luminița Olteanu

Cătălina Staniu

Cătălina Staniu

În acest articol ne propunem să supunem atenției publice modul în care așa zisele ”măsuri” de sprijinire a industriei evenimentelor culturale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 pot afecta drepturile consumatorilor astfel cum sunt acestea garantate de legislația europeană în materie. În acest sens, vom examina instrumentul legislativ intern prin care aceste ”măsuri” au fost reglementate în România prin raportare la relația pe care acest act normativ o are cu legislația europeană. Ulterior, vom discuta motivele pentru care considerăm că aceste ”măsuri” aduc atingere prevederilor europene în materia dreptului consumatorului, și implicit Constituției României. Vom concluziona prin analizarea posibilelor instrumente legale de înlăturare a efectelor actului normativ intern contestat.

I. Introducere

Înainte de a proceda la analiza propusă mai sus, este indicat să facem o scurtă prezentare a contextului socio-economic în care această discuție operează. La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (”OMS”) a declarat în mod oficial epidemia de coronavirus drept pandemie.[1] Una dintre cele mai importante măsuri de stopare a răspândirii virusului, recomandată de OMS și de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor se referă la deja celebra ”distanțare socială”.[2] Ca urmare, la nivel global[3] o serie de activități educaționale, comerciale sau evenimente culturale au fost sistate sau interzise, după caz, pentru o perioadă nedeterminată. Scopul interzicerii acestui tip de activități a fost acela de a ”evita transmisia între un număr mare de oameni în spații limitate, chiar dacă acestea pot fi organizate în aer liber (de ex. meciuri de fotbal)”[4]având în vedere că ”participanții pot fi în contact strâns cu publicul la transport, la intrare și ieșire etc”.[5]

În România, la data de 15 mai 2020 a fost declarată stare de alertă la nivel național, pentru o perioadă de 30 de zile.[6] Ca urmare a stării de alertă, evenimentele culturale în aer liber și festivalurile publice și private se pot desfășura doar dacă respectă anumite regulamente ce prevăd măsuri de protecție sanitară.[7] Aceste regulamente se emit prin ordin comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății.[8]

La începutul lunii iunie 2020, organizatorii unora dintre cele mai prestigioase festivaluri de muzică din România ”au anunțat că edițiile din acest an sunt anulate din cauza pandemiei de COVID-19”.[9] În ce privește situația biletelor achiziționate de consumatori în avans pentru participarea la aceste festivaluri, o parte din organizatori au menționat că acestea rămân valabile pentru edițiile din anul 2021.[10] Cu toate acestea, aceștia au decis că nu vor oferi cumpărătorilor posibilitatea de a obține restituirea contravalorii biletelor achiziționate.[11] În schimb, consumatorilor li se oferă posibilitatea de a opta pentru schimbarea contravalorii biletului în vouchere.[12] Aceste vouchere pot fi folosite pentru a achiziționa bilete (!?), fiind valabile până la data de 30 septembrie 2021.[13] În măsura în care voucherul nu va fi folosit până în 30 septembrie 2021, cei interesați pot ”cere valoarea rămasa în bani a acestuia până în 31 Decembrie 2021”.[14]

Este interesant de remarcat faptul că potrivit informațiilor publice disponibile pe site-urile oficiale ale festivalurilor vizate mai sus, organizatorii și-au întemeiat decizia de a nu returna banii consumatorilor pe prevederile Art. 32 din O.U.G. nr. 70 din 14 mai 2020 (”O.U.G. 70/2020”).[15]

Așadar, în cele ce urmează vom examina aceste prevederi, precum și modul în care acestea interacționează cu dispozițiile legislației europene în materia dreptului consumatorului.

II.Măsurile” luate în vederea sprijinirii industriei evenimentelor culturale – prieteni sau dușmani?

Cu titlu preliminar menționăm că ni se pare improprie folosirea termenului de ”măsuri” în cadrul O.U.G. nr. 70/2020. Motivul este acela că niciuna dintre ”măsurile” prevăzute de O.U.G. nr. 70/2020 nu se referă la măsuri concrete de sprijinire a operatorilor economici, cum ar fi oferirea de către statul român a unor ”împrumuturi cu dobândă scăzută, reducerea ratelor de impozitare sau reduceri ale costurilor de închiriere pentru spațiile publice”.[16] În schimb, la capitolul VI din același act normativ sunt prevăzute unele modificări legislative care, așa cum vom arăta în cele ce urmează, doar restrâng unele drepturi ale consumatorilor de servicii în domeniul evenimentelor culturale.

Așadar, la capitolul VI din O.U.G. nr. 70/2020, sunt reglementate așa-zisele ”măsuri” în vederea sprijinirii industriei evenimentelor culturale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Art. 32(1) din O.U.G. nr. 70/2020 prevede, printre altele, că participanții la evenimentele ce urmau să aibă loc în perioada 8 martie – 30 septembrie 2020 urmează să primească un voucher pentru contravaloarea biletelor achiziționate care va putea fi folosit până cel târziu la data de 30 septembrie 2021. Dacă voucherul nu este folosit până la această dată, organizatorul va rambursa toate sumele pe care le-a primit din partea consumatorului până la data de 31 decembrie 2021.

În esență, prin această prevedere se instituie o perioadă de grație în favoarea organizatorilor de evenimente culturale. Aceștia au acum posibilitatea să amâne restituirea contravalorii biletelor achiziționate până cel mai târziu la sfârșitul anului viitor dacă participanții nu doresc să participe la eveniment sau să achiziționeze alte bunuri sau servicii în contul voucherului. Astfel, în realitate și fără voia sa, consumatorul ajunge să finanțeze organizatorii de evenimente culturale.

Este interesant de remarcat faptul că Guvernul României a încadrat această derogare drept o ”excepție de la prevederile referitoare la dreptul de retragere, așa cum este acesta reglementat de Ordonanța de urgență nr. 34 din 4 iunie 2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii”.

Trebuie remarcat că Ordonanța de urgență nr. 34 din 4 iunie 2014 a transpus în legislația națională Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor (”Directiva 2011/83”). Printre altele, Directiva 2011/83 reglementează dreptul de retragere din contractele la distanță și din cele negociate în afara spațiilor comerciale și armonizează anumite dispoziții referitoare la executare și la alte câteva aspecte ale contractelor dintre comercianți și consumatori. Mai mult potrivit art. 25 din Directiva 2011/83 se instituie caracterul imperativ al Directivei:

”Dacă legea aplicabilă contractului este cea a unui stat membru, consumatorii nu pot renunța la drepturile care le sunt conferite prin măsurile naționale de transpunere a prezentei directive. Orice clauză contractuală prin care se renunță sau se restrâng în mod direct sau indirect drepturi afirmate de prezenta directivă nu este obligatorie pentru consumator”.

Așadar, întrebarea care se pune în acest context este în ce măsură se poate deroga prin prevederi de drept intern de la dispozițiile imperative ale unor acte normative ale Uniunii Europene?

Considerăm că răspunsul este unul negativ. Potrivit art. 148(2) din Constituția României, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Rezultă că exercitarea dreptului de retragere astfel cum este prevăzut de Directiva 2011/83 nu poate fi restrânsă de dispozițiile O.U.G. nr. 70/2020. Astfel, măsura adoptată de organizatori de amânare a restituirii contravalorii biletelor achiziționate la festivalurile anulate în acest an este una fundamentată pe un text de lege neconstituțional.

În plus, potrivit informațiilor de pe web site-ul Comisiei Europene, orice practică de acest fel a operatorilor economici vizați, riscă să încalce și prevederile Directivei 93/13 privind clauzele contractuale abuzive. În acest sens, Comisia Europeană arată în mod expres faptul că:

”orice termen care ar obliga consumatorii să suporte costul biletului pentru un eveniment la care nu pot participa – din cauza faptului că a fost anulat sau amânat din cauza focarului COVID-19 – ar putea fi considerat nedrept în temeiul Directivei 93/13 privind clauzele contractuale abuzive. CEE și, prin urmare, nu este obligatoriu pentru consumatori”.[17]

Așadar, ”măsurile” prevăzute de art. 32(1) din O.U.G. 70/2020 sunt neconstituționale și mai mult, încurajează o serie de practici abuzive din partea operatorilor economici din industria evenimentelor culturale.

III. Ce alte temeiuri legale au consumatorii pentru a evita amânarea nejustificată a restituirii contravalorii biletelor achitate

Dreptul de retragere din contract poate fi privit drept o varietate a dreptului de denunțare unilaterală a contractului. Acesta este un remediu contractual eficient deoarece consumatorul nu trebuie să-și justifice decizia de a înceta contractul. Așa cum arată și alți practicieni cum ar fi dna. avocat Monica Lupașcu ”nu avem de-a face cu o reziliere, ci cu o retragere contractuală, cu o retragere a consimțământului – o formă de “răzgândire” în ceea ce privește întreaga contractare cu toate elementele sale – așa cum am mai spus – o reală anulare a întregului contract”.[18]

În situația de față însă, participantul la un festival anulat nu este doar beneficiarul dreptului de retragere de la care s-a derogat în mod neconstituțional prin art. 32(1) din O.U.G. 70/2020. Persoanele care au achiziționat bilete la evenimente anulate în acest an au posibilitatea de a solicita rezoluțiunea contractului și repunerea părților în situația anterioară, respectiv restituirea contravalorii biletului/biletelor achiziționate.[19] Temeiul rezoluțiunii în acest caz este reprezentat de faptul că organizatorul nu-și va executa la termen obligația de a organiza evenimentul. Acest demers este însă destul de oneros pentru consumatori și de durată deoarece pronunțarea rezoluțiunii cu consecințele care derivă de acolo, necesită intervenția instanței de judecată și a executorului judecătoresc, după caz.

Considerăm că pentru a determina o schimbare de abordare și a încuraja organizatorii de evenimente să ofere participanților rambursări în timp util, se impune în primă fază constatarea neconstituționalității art. 32 din O.U.G. nr. 70/2020 sau lipsirea acestui articol de efecte, în orice alt mod. Invocarea neconstituționalității unei prevederi dintr-o ordonanță poate fi efectuată pe cale de excepție de catre partea interesată, într-un proces pendinte. Dar și de această dată constrângerile de timp și bani își vor spune cuvântul asupra eficacității unui astfel de demers.

O opțiune care se poate dovedi mai eficientă este aceea de a depune o petiție la Avocatul Poporului, solicitându-i acestuia ca în temeiul art. 13(1) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului să sesizeze direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 din O.U.G. nr. 70/2020 pentru motivele discutate in secțiunea II de mai sus.

Există totodată posibilitatea sesizării Comisiei Europene cu o plângere având ca obiect încălcarea de către Guvern, prin art. 32 din O.U.G. nr. 70/2020 a dreptului Uniunii Europene. În acest sens, Comisia Europeană este competentă, potrivit art. 258 din TFEU să analizeze orice măsură (lege, reglementare sau acțiune administrativă), sau practică a unui Stat Membru care este împotriva dreptului Uniunii.[20]

IV. Concluzii privind măsurile luate de Guvern

Dincolo de aspectele juridice analizate și detaliate supra, în sensul că ”măsurile” de protecție adoptate de Guvern își regăsesc temeiul într-un act normativ neconstituțional, ne întrebăm de ce acesta a optat pentru protejarea operatorilor economici în dauna consumatorilor?

Este, evident, o măsură injustă prin care Guvernul a dispus ca, indirect, pierderile suferite de organizatorii celor trei festivaluri să fie suportate chiar de către consumatori. Consumatorii reprezintă o categorie grav afectată de efectele pandemiei, și care are nevoie de susținerea statului român mai mult ca oricând, într-o perioadă în care operatorii economici folosesc diverse pârghii legislative pentru păstrarea pozițiilor dominante din contracte.

O măsură reală de ajutor acordată de stat întreprinderilor mici și mijlocii a fost adoptarea Ordonanței de urgență nr. 42 din 4 aprilie 2020, pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Astfel, pentru creditele/liniile de credit, valoarea maximă a fiecărei finanțări acordate unui beneficiar nu poate depăși 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiții (cu respectarea anumitor condiții).

În aceste condiții, ne întrebăm de ce organizatorii nu au aplicat pentru un credit în temeiul O.U.G. nr. 42/2020 și au optat, în esență, să primească finanțare din partea consumatorilor? De ce Guvernul încurajează această practică și nu adoptă măsuri de sprijin real, suportate chiar de către Guvern?

În timp ce Comisia Europeană a respins propunerea Germaniei de a permite operatorilor din turism să emită vouchere în schimbul returnării banilor pentru călătoriile anulate,[21] aceștia fiind obligați în cele din urmă să returneze banii clienților săi, România obligă consumatorii să finanțeze activitățile organizatorilor de evenimente.


[2] Radio Europa Liberă România, ” Organizația Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemie de coronavirus” (11 martie 2002) <https://romania.europalibera.org/a/organiza%C8%9Bia-mondial%C4%83-a-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-a-declarat-oficial-pandemie-de-coronavirus-%C8%99i-/30482192.html> accesat la data d 10 iunie 2020.
[2] Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, ”Considerații referitoare la măsurile de distanțare socială ca răspuns la COVID-19 – a doua actualizare” (23 Martie 2020) <https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/covid-19-social-distancing-measuresg-guide-second-update.pdf> accesat a data de 10 iunie 2020.
[3] Deși nu toate țările au înțeles să implementeze reguli de distanțare socială. Vezi Ziarul Financiar, ”Suedia, singura țară care nu s-a închis pe fondul pandemiei, ar putea fi un model de urmat pentru toată lumea” (1 mai 2020) <https://www.zf.ro/business-international/suedia-singura-tara-care-nu-s-a-inchis-pe-fondul-pandemiei-ar-putea-19109953> accesat la data de 10 iunie 2020.
[4] Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (n 2).
[5] ibid.
[6] Art. 1 din Hotărârea nr. 24 din 14 mai 2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 395 din 15 mai 2020.
[7] Art. 44 din Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 396 din 15 mai 2020.
[8] ibid.
[9] Andra Imbrea, ”Untold, Neversea și celelalte mari festivaluri, anulate. Ce se întâmplă cu biletele” (2 iunie 2020, Wall-Street.Ro) <https://www.wall-street.ro/special/coronabizsurvivor/256016/marile-festivaluri-au-fost-anulate-ce-se-intampla-cu-biletele-si-ce-urmeaza-pentru-industria-de-concerte.html#gref>accesat la data de 10 iunie 2020.
[10] Este vorba de organizatorii Electric Castle, Untold și Neversea. Vezi Electric Castle, ”Answers to your questions” <https://electriccastle.ro/postpone-info> accesat la data de 10 iunie 2020; Neversea, ”FAQ Postponement” <https://neversea.com/faqpostponement> accesat la data de 10 iunie 2020; Untold, ” FAQ Postponement” https://untold.com/faqpostponement accesat la data de 10 iunie 2020.
[11] ibid.
[12] Privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 394 din 14 mai 2020
[13] Electric Castle (n 10).
[14] ibid.
[15] ibid.
[16] Acestea sunt măsuri concrete care spre exemplu au fost adoptate de Guvernul thailandez spre exemplu. Vezi Paul Colston. ”Thai government and TCEB announce measures to support the exhibition industry” (21 Aprilie 2020) <https://www.exhibitionworld.co.uk/thai-government-and-tceb-announce-measures-to-support-the-exhibition-industry> accesat la data de 10 iunie 2020.
[17] Comisia Europeana ”FAQ on cancellations of individually booked accommodations, car rental and events due to COVID-19” <https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/consumers/resolve-your-consumer-complaint/european-consumer-centres-network-ecc-net/faq-cancellations-individually-booked-accommodations-car-rental-and-events-due-covid-19_ro> accesat la data de 10 iunie 2020.
[18] Monica Lupașcu, ”Protecția consumatorilor: Dreptul de denunțare unilaterală vs. Dreptul de retragere” (19 ianuarie 2015) <https://www.cyberlaw.ro/articole/protectia-consumatorilor-dreptul-de-denuntare-unilaterala-vs-dreptul-de-retragere/> accesat la data de 10 iunie 2020.
[19] Art. 1635(1) din Codul Civil prevede că ”restituirea prestațiilor are loc ori de câte ori cineva este ținut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desființat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligații au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forță majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora”.
[20] Comisia Europeană, ”Depuneți o plângere la nivelul UE” <https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/contact/problems-and-complaints/complaints-about-breaches-eu-law/how-make-complaint-eu-level_ro> accesat la data de 10 iunie 2020.
[21] Agerpress, ”Comisia Europeană a respins din nou planul Germaniei de a permite operatorilor din turism să emită vouchere în schimbul returnării banilor pentru călătoriile anulate, conform unui document consultat de DPA” <https://www.agerpres.ro/economic-extern/2020/05/05/germania-comisia-europeana-respinge-planul-privind-emiterea-de-vouchere-in-schimbul-returnarii-banilor-pentru-calatoriile-anulate-dpa–499491> accesat la data de 11 iunie 2020.


Av. Luminița Olteanu
Av. Cătălina Staniu

 
Secţiuni: Content, Covid 19 Legal React, Dreptul sanatatii, Opinii, Protecția consumatorilor, Selected | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD