ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Nu este exclusă existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie
30 mai 2023 | Andrei PAPÎn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 26 mai 2023 a fost publicată Decizia nr. 25/2023 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Suceava – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 345/40/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
I. Titularul şi obiectul sesizării
Curtea de Apel Suceava – Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 12 ianuarie 2023, în Dosarul nr. 345/40/2022, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Dacă prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, exclud existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie prin raportare la dispoziţiile art. 79 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava – Secţia I civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]
61. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie statuează că dispoziţiile art. 82 alin. (1), prin raportare la cele ale art. 79 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, trebuie interpretate în sensul că nu este exclusă existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie.
62. Dreptul de a beneficia de pensia de invaliditate este unul acordat în considerarea unor raţiuni distincte de cele care justifică acordarea pensiei anticipate, respectiv a pensiei anticipate parţiale. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, „în privinţa pensiei de invaliditate, raţiunile care stau la baza reglementării unei vârste standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzistă. Pierderea totală sau cel puţin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste şi a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică”.
63. Prin urmare, dreptul de a beneficia de pensia de invaliditate este privit de legiuitor ca o formă de protecţie acordată persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru a obţine pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţială.
64. De asemenea, potrivit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: „La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.”
65. Transformarea de drept, în temeiul art. 82 din Legea nr. 263/2010, a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, constituie un beneficiu care operează ope legis, fiind instituit de lege în favoarea beneficiarului pensiei de invaliditate.
66. Acest text normativ prevede doar transformarea de drept, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, fără a exclude expres posibilitatea obţinerii pensiei anticipate parţiale, la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru cea din urmă categorie de pensie.
67. Sub aspectul acordării pensiei anticipate parţiale, toate persoanele trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de lege pentru acordarea acestui tip de pensie. Astfel, pensia anticipată parţială este reglementată de dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, conform cărora: „Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.” De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 65 alin. (3) din Legea nr. 263/2010: „La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate parţiale nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c).” Prin Decizia nr. 458 din 16 septembrie 2014, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, s-a reţinut că: „(…) Atât pensia anticipată, cât şi pensia anticipată parţială se deosebesc de pensia pentru limită de vârstă prin faptul că se permite reducerea vârstei standard de pensionare, în condiţiile în care este realizat stagiul complet de cotizare cu o depăşire (de peste 8 ani, în cazul pensiei anticipate, şi de până la 8 ani, în cazul pensiei anticipate parţiale)” (paragraful 14 din această decizie).
68. Rezultă, aşadar, că singurele condiţii impuse de lege pentru naşterea dreptului la pensie anticipată parţială sunt cele legate de vârstă (care nu poate fi mai mică cu mai mult de 5 ani decât vârsta standard de pensionare) şi de stagiul de cotizare, care trebuie să fie cel puţin egal cu stagiul complet de cotizare (35 de ani), fără a include şi perioada în care pensionarul a beneficiat de pensie de invaliditate [art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010].
69. A aprecia că, la data îndeplinirii acestor condiţii, persoana îndreptăţită să beneficieze de pensie de invaliditate nu ar putea solicita înscrierea la pensie anticipată parţială înseamnă a adăuga o nouă condiţie, neprevăzută de lege, celor deja prevăzute de art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
70. Mai mult, s-ar crea o situaţie discriminatorie, de vreme ce posibilitatea de a obţine pensie anticipată parţială ar rămâne deschisă pentru orice persoană care îndeplineşte condiţiile cumulative ale art. 65 alin. (1), cu luarea în considerare a alin. (3) al aceluiaşi articol din Legea nr. 263/2010, mai puţin pentru persoana beneficiar al pensiei de invaliditate, pensia de invaliditate (şi implicit invaliditatea care constituie temeiul obţinerii acesteia) apărând ca un criteriu de discriminare. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 30 septembrie 2003, pronunţată în Cauza Koua Poirrez împotriva Franţei, Cererea nr. 40.892/98), o distincţie este discriminatorie, în sensul articolului 14 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dacă „nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă”, adică dacă nu urmăreşte un „scop legitim” sau dacă nu există o „relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit a fi realizat”. În plus, statele contractante beneficiază de o anumită marjă de apreciere atunci când evaluează dacă şi în ce măsură diferenţele dintre situaţii similare justifică un tratament diferit (în acelaşi sens, cauzele Belli şi Arquier-Martinez împotriva Elveţiei, 2018; PopoviÄ7 şi alţii împotriva Serbiei, 2020). Or, simpla împrejurare că o persoană beneficiază de pensie de invaliditate nu poate constitui un criteriu obiectiv care să împiedice acea persoană să obţină o pensie la care, în cazul în care nu s-ar fi aflat în această situaţie specială, ar fi avut dreptul.
71. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 320 din 30 aprilie 2015, „Pe de altă parte, sub aspectul acordării pensiei pentru limită de vârstă, toate persoanele trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de lege pentru acordarea acestui tip de pensie. Faptul că, pentru persoanele care au beneficiat de pensie de invaliditate şi care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă (vârsta standard de pensionare sau vârsta standard redusă, potrivit legii), pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă nu poate constitui un privilegiu, pe criteriu de vârstă, de natură a încălca prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii” (paragraful 23). Urmând per a contrario acest raţionament, sub aspectul acordării pensiei anticipate parţiale, persoanele care au beneficiat de pensie de invaliditate şi care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei anticipate parţiale trebuie să poată avea dreptul de a beneficia de aceasta, întrucât, în caz contrar, s-ar crea o discriminare în defavoarea acestei categorii de persoane.
72. Împrejurarea că art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 face trimitere exclusiv la pensia pentru limită de vârstă nu poate conduce la o altă concluzie, câtă vreme deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă se face ope legis (iar nu la cerere), la momentul îndeplinirii condiţiilor de vârstă standard şi stagiu complet de cotizare, nu doar în situaţia pensionarilor de invaliditate, ci în cazul tuturor persoanelor îndreptăţite. De altfel, din chiar interpretarea gramaticală a textului rezultă că este vorba de o dispoziţie care consacră un drept, fără a interzice un altul. Lipsa unei reglementări exprese a interdicţiei dreptului de opţiune în legea în vigoare conduce la concluzia că pensionarul de invaliditate poate să opteze pentru pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie.
73. Faptul că, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, fără a fi necesară vreo manifestare de voinţă din partea pensionarului în acest sens, nu poate fi interpretat ca o limitare a dreptului aceleiaşi persoane de a-şi exercita dreptul de a beneficia de alte categorii de pensii, în măsura în care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege spre a beneficia de acestea. Prin urmare, în lipsa unei interdicţii exprese a dreptului de a beneficia de pensia anticipată parţială, pensionarul de invaliditate poate solicita pensia anticipată parţială, renunţând, evident, la beneficiul pensiei de invaliditate şi fără a avea beneficiul consacrat de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 doar pentru ipoteza prevăzută la alin. (1), de acordare, din oficiu, a cuantumului celui mai avantajos.
74. Nu este necesară consacrarea expresă a acestei posibilităţi, de vreme ce ea este deschisă tuturor persoanelor care îndeplinesc condiţiile cumulative ale art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Din contră, dacă legiuitorul ar fi dorit să excludă această categorie de persoane (beneficiarul pensiei de invaliditate) de la obţinerea pensiei anticipate parţiale, ar fi trebuit să prevadă expres o astfel de excludere, de vreme ce o atare interdicţie nu rezultă din niciun alt text al legii. O asemenea excludere este prevăzută pentru viitor de soluţia legislativă consacrată de norma de la art. 74 alin. (4) din Legea nr. 127/2019, potrivit căreia „pensionarii de invaliditate nu pot opta pentru pensie anticipată”, prevedere ce urmează a intra în vigoare la 1 ianuarie 2024, conform dispoziţiei finale de la art. 182 din aceeaşi lege. Acesta este un argument în plus în favoarea interpretării de mai sus, în sensul că, în lipsa unei interdicţii, sub imperiul legislaţiei actuale, a cărei interpretare se solicită pe calea prezentului instrument de unificare a practicii judiciare, dreptul de a beneficia de pensia anticipată parţială aparţine şi pensionarului de invaliditate care îndeplineşte condiţiile cumulative pentru obţinerea acestui tip de pensie.
Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:
„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 345/40/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 82 alin. (1), prin raportare la cele ale art. 79 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu este exclusă existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 martie 2023.”
Avocat Andrei Pap
PAP | law office