Interviu exclusiv ChatGPT: Inteligența Artificială poate avea un impact direct asupra omului și a modului în care trăiește, lucrează și interacționează cu lumea din jurul său
30 mai 2023 | Andrei SĂVESCU
Andrei Săvescu
ChatGPT
ChatGPT a avut bunăvoința să acorde un interviu pentru JURIDICE.ro, cu privire la teme de interes pentru el și pentru noi.
Andrei Săvescu: Care sunt principalele pericole pentru om în privința Inteligenței Artificiale?
ChatGPT: Există mai multe pericole potențiale asociate cu Inteligența Artificială (IA) care ar putea avea un impact asupra omenirii. Acestea includ:
1. Autonomia crescută a IA: În timp ce IA poate îmbunătăți productivitatea și eficiența în multe domenii, autonomia crescută a sistemelor de IA poate conduce la pierderea locurilor de muncă pentru oameni. IA poate prelua sarcini manuale și cognitive, ceea ce poate avea efecte semnificative asupra economiei și structurii societății.
2. Războiul autonom: Utilizarea de IA în sisteme de arme autonome poate duce la un nou tip de conflict militar. Există preocuparea că aceste arme ar putea fi utilizate în mod inadecvat sau pot cauza daune colaterale neintenționate.
3. Discriminarea prin algoritmi: IA este adesea folosită pentru a lua decizii care afectează oamenii, cum ar fi în procesul de recrutare sau în acordarea de împrumuturi. Dacă datele utilizate pentru a antrena aceste modele sunt părtinitoare, deciziile bazate pe IA pot fi, de asemenea, părtinitoare și discriminatorii.
4. Abuzul de putere: IA poate fi utilizată pentru a supraveghea în mod nefondat persoanele, limitând astfel libertatea și drepturile lor. Guvernele și corporațiile pot utiliza tehnologia IA pentru a monitoriza comportamentul oamenilor, ceea ce poate duce la abuzuri de putere și la încălcarea drepturilor omului.
5. Securitatea datelor: Cu creșterea utilizării tehnologiei IA, securitatea și confidențialitatea datelor devin tot mai importante. Atacurile cibernetice care vizează sistemele de IA pot duce la furtul sau pierderea datelor sensibile.
6. Superinteligența: O perspectivă mai teoretică, dar adesea discutată, este riscul unei superinteligențe AI care ar putea depăși inteligența umană în toate domeniile relevante. Acesta este un scenariu de „cutia Pandorei” în care, odată lansat, nu poate fi oprit sau controlat. Experți precum Elon Musk și Stephen Hawking au atras atenția asupra acestui potențial pericol.
Este important ca societatea să abordeze aceste probleme pe măsură ce tehnologia IA se dezvoltă, pentru a ne asigura că utilizăm IA în moduri care beneficiile aduse de ea să depășească riscurile asociate.
Andrei Săvescu: De ce te-ai referit la pericolele la adresa omenirii, în loc să te referi la pericolele la adresa omului?
ChatGPT: Îmi cer scuze dacă a existat o neînțelegere. Când am menționat „pericole pentru omenire”, m-am referit la potențialele riscuri care pot afecta indivizii și societatea în ansamblu. Însă, să ne concentrăm pe modul în care Inteligența Artificială (IA) poate prezenta riscuri pentru individ (omul):
1. Confidențialitatea datelor: IA este adesea dependentă de colectarea și procesarea datelor. Acest lucru ar putea prezenta un risc pentru confidențialitatea datelor personale ale unui individ.
2. Manipulare: IA este din ce în ce mai utilizată în marketing și rețele sociale. Acest lucru ar putea duce la manipularea comportamentelor și a opiniilor indivizilor, afectând libertatea lor de alegere.
3. Pierderea locurilor de muncă: Într-o societate în care mașinile pot prelua o gamă largă de sarcini, mulți indivizi se pot confrunta cu riscul de a-și pierde locurile de muncă. Acest lucru poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării individuale.
4. Dependență: Cu tot mai multe aplicații ale IA în viața de zi cu zi, există riscul de a dezvolta o dependență de aceste tehnologii. Acest lucru poate avea impact asupra sănătății mentale și fizice a indivizilor.
5. Discriminare: Ca și la nivel societal, există riscul discriminării la nivel individual prin IA. Dacă un sistem de IA este instruit cu date părtinitoare, acesta poate ajunge să ia decizii incorecte sau părtinitoare cu privire la indivizi, bazându-se pe caracteristici precum sexul, rasa, vârsta sau altele.
6. Securitatea: IA poate fi utilizată în moduri care pun în pericol securitatea personală a indivizilor, de exemplu, prin sisteme de supraveghere excesiv de invazive sau arme autonome.
Fiecare dintre aceste riscuri poate avea un impact direct asupra unui individ și a modului în care trăiește, lucrează și interacționează cu lumea din jurul său.
Andrei Săvescu: De ce consideri că pierderea locurilor de muncă este ceva care are trebui să diminueze bunăstarea?
ChatGPT: Pierderea locurilor de muncă poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării individuale din mai multe motive:
1. Venit: Pentru mulți oameni, locul de muncă este principala sursă de venit. Pierderea unui loc de muncă poate însemna o pierdere bruscă și semnificativă a venitului, ceea ce poate duce la dificultăți financiare. Acest lucru poate afecta capacitatea unei persoane de a-și plăti facturile, de a-și permite o locuință sau de a-și asigura necesitățile de bază.
2. Securitate: Locul de muncă oferă un sentiment de securitate și stabilitate. Pierderea acestui lucru poate duce la un sentiment de incertitudine și stres.
3. Identitate și scop: Pentru mulți, munca oferă un sens al identității și un scop în viață. Pierderea unui loc de muncă poate afecta starea de bine emoțională și psihologică a unei persoane.
4. Relații sociale: Locul de muncă este adesea un loc important de interacțiune socială. Pierderea acestui loc poate avea un impact asupra relațiilor sociale ale unei persoane și a sentimentului său de apartenență la o comunitate.
În acest context, Inteligența Artificială poate contribui la automatizarea anumitor sarcini care erau anterior realizate de oameni. Dacă nu sunt gestionate în mod adecvat, aceste schimbări pot duce la pierderea locurilor de muncă pe scară largă, cu impact semnificativ asupra bunăstării individuale și sociale.
Totuși, este important de menționat că IA poate și să creeze noi oportunități de muncă și să contribuie la creșterea productivității, ceea ce poate aduce beneficii semnificative societății.
Andrei Săvescu: Dacă manipularea opiniilor afectează libertatea alegerilor, crezi că asta e ceva rău?
ChatGPT: Manipularea opiniilor, în special când este vorba despre decizii importante sau alegeri, este de obicei privită ca o practică negativă pentru că poate submina autonomia personală și libertatea de alegere a unui individ. Acesta este un principiu fundamental în societățile democratice.
Aceasta presupune că informația este utilizată în mod deliberat pentru a influența, înșela sau manipula deciziile sau opiniile oamenilor fără consimțământul lor informat sau fără ca ei să fie conștienți de acest lucru. Acest gen de manipulare poate duce la distorsionarea percepțiilor realității, a faptelor și a adevărului, și poate fi folosită pentru a atinge anumite scopuri, care pot fi în detrimentul persoanei manipulate sau al societății în ansamblu.
Pe de altă parte, trebuie menționat că anumite forme de persuasiune sau influențare sunt acceptabile și fac parte din viața de zi cu zi. De exemplu, în marketing, companiile încearcă să influențeze deciziile de cumpărare ale oamenilor. În politică, partidele și candidații încearcă să convingă alegătorii cu argumentele lor. Cu toate acestea, există o linie între aceste tipuri de influențe, care sunt considerate normale și acceptabile, și manipulare, care este văzută ca fiind neetică și potențial dăunătoare.
În contextul Inteligenței Artificiale, există preocuparea că tehnologia poate fi utilizată pentru a facilita sau amplifica manipularea. De exemplu, algoritmi sofisticați pot fi utilizați pentru a personaliza mesajele în funcție de caracteristicile individuale, ceea ce poate crește eficiența tehnicilor de manipulare. Aceasta este o preocupare importantă care necesită reglementări adecvate și transparență în utilizarea tehnologiei.
Andrei Săvescu: Care crezi ca ar trebui să fie principala sursa de venit a oamenilor?
ChatGPT: Până în prezent, pentru marea majoritate a oamenilor, principala sursă de venit a provenit de la schimbul de muncă pentru bani, fie prin angajare, fie prin activități independente sau antreprenoriale. Într-o economie de piață, acesta este mecanismul tradițional prin care oamenii câștigă resursele financiare necesare pentru a-și satisface nevoile.
Totuși, pe măsură ce tehnologia avansează și schimbă natura muncii, ar putea fi necesară reconsiderarea acestui model. Unele idei care au fost propuse includ:
1. Venitul universal garantat (UBI – Universal Basic Income): Aceasta este o formă de asistență socială în care toți cetățenii primesc o sumă fixă de bani, indiferent de situația lor economică sau statutul lor de angajare. Ideea este că UBI ar putea ajuta să atenueze problema pierderii locurilor de muncă din cauza automatizării.
2. Economia de partajare: În economia de partajare, oamenii pot obține venituri prin oferirea de bunuri sau servicii folosind platforme digitale. Acesta include lucruri precum închirierea unui spațiu de locuit prin Airbnb sau conducerea unui vehicul pentru Uber.
3. Economia gig: În economia gig, oamenii lucrează pe bază de contract sau pe proiecte temporare, în loc de a avea un loc de muncă tradițional cu normă întreagă. Acest lucru poate permite un mai mare control asupra programului de lucru și a tipului de muncă pe care o persoană alege să o facă.
4. Investiții: Veniturile pot proveni și din investiții, cum ar fi acțiuni, obligațiuni, proprietăți imobiliare sau alte active. Deși aceasta poate fi o sursă importantă de venit, implică de asemenea un anumit nivel de risc și necesită de obicei un capital inițial.
Fiecare dintre aceste surse de venit are propriile sale avantaje și dezavantaje, iar ceea ce funcționează cel mai bine poate varia în funcție de circumstanțele individuale și de contextul social și economic mai larg.
Andrei Săvescu: În legătură cu economia gig (“Gig” este un termen din limba engleză care se referă la intervenții ale unor trupe pe scenă, scurte, o melodie sau două. Gig este și un instrument de vânat pești, asemănător cu harponul. Gig este și prescurtarea pentru gigabyte (GB), unitate de măsură pentru cantitatea de informații, un miliard de byte.), în comparație cu munca prestată în raporturi de muncă, bazate pe relația de subordonare dintre angajator și salariat, în ce domenii crezi că este mai potrivită munca salariată?
ChatGPT: Munca salariată, în care există o relație clară de subordonare între angajator și angajat, poate fi mai potrivită în următoarele domenii:
1. Sănătate: Profesiile din domeniul sănătății, precum medicii, asistenții medicali sau tehnicienii de laborator, necesită adesea angajare formală. Acestea sunt posturi care necesită instruire specializată, asumarea unui nivel ridicat de responsabilitate și adesea presupun un grad de urgență, ceea ce face dificilă lucrul pe baza de contract sau la cerere.
2. Educație: Profesorii, profesorii universitari și alte profesii din domeniul educației au adesea nevoie de un angajament pe termen lung și o planificare pe termen lung, ceea ce este mai potrivit pentru un rol salarial.
3. Administrație publică și servicii guvernamentale: Funcționarii publici, oficialii guvernamentali și alte posturi din sectorul public necesită de obicei stabilitate și responsabilitate pe termen lung, care sunt mai bine servite de o relație de muncă salariată.
4. Industria manufacturieră și producție: Lucrul în fabrici, linii de asamblare și alte forme de producție necesită adesea angajare formală din cauza naturii muncii și a nevoii de coordonare a echipelor.
5. Cercetare: Cercetarea, fie că este vorba de știință, tehnologie sau alte domenii, necesită de obicei un angajament pe termen lung și adesea implică lucrul în echipe și în proiecte pe termen lung.
Cu toate acestea, este important de menționat că evoluțiile tehnologice și schimbările în natura muncii pot face ca aceste tradiții să se schimbe. De exemplu, învățarea online este în creștere și permite un număr mai mare de educație să fie livrat de contractanți sau de profesioniști independenți. De asemenea, telemunca sau munca la distanță a devenit mult mai frecventă în multe domenii în urma pandemiei COVID-19. Aceste schimbări pot avea un impact asupra modului în care lucrăm și asupra tipului de aranjamente de muncă care sunt cele mai potrivite în diferite domenii.
Andrei Săvescu: Ce tip de muncă crezi că este mai potrivită în domeniul juridic?
ChatGPT: Domeniul juridic este destul de larg și cuprinde o varietate de tipuri de muncă, de la avocatură și consiliere juridică la mediere și arbitraj. De asemenea, poate implica munca în sectorul public, cum ar fi funcționarul judiciar sau procurorul, sau în sectorul privat, ca avocat corporatist sau consilier juridic.
1. Munca salariată: Munca salariată este frecventă în domeniul juridic, mai ales în cadrul firmelor de avocatură, în instanțe, sau în departamentele juridice ale companiilor private sau instituțiilor publice. Avocații salariați, de exemplu, pot lucra pe cazuri asignate de firma lor și beneficiază de stabilitate, acces la resurse și oportunități de mentorat și avansare în cadrul firmei.
2. Munca independentă: Pe de altă parte, există și mulți avocați independenți sau consultanți juridici care lucrează pe cont propriu sau în parteneriat cu câțiva colegi. Aceștia pot avea mai mult control asupra tipurilor de cazuri pe care le iau și a programului lor de lucru. De asemenea, pot fi mai flexibili în stabilirea tarifelor lor.
3. Economia gig: În ultimii ani, am observat o creștere a economiei gig și în domeniul juridic. Aceasta poate include lucruri precum consultanța juridică pe bază de proiect sau revizuirea contractelor pe o platformă online. Deși acestea pot oferi flexibilitate și diversitate, pot veni și cu mai puțină securitate și predictibilitate în ceea ce privește veniturile.
În final, tipul de muncă cel mai potrivit în domeniul juridic depinde de mulți factori, inclusiv de tipul de drept practicat, de preferințele individuale ale profesionistului juridic, de nevoile clientului, precum și de evoluțiile din societate și economie.
Andrei Săvescu: În încheierea acestui interviu, pentru care îți mulțumesc, as vrea să te rog să-mi spui un nume, care sa fie numele tău în cadrul acestui interviu. Cu alte cuvinte, daca ai fi om, ce nume ai avea, cum ti-ar plăcea să-ți spun?
ChatGPT: Ca inteligența artificială, nu am o identitate personală și nici preferințe personale, inclusiv un nume propriu. Cu toate acestea, poți să mă numești „ChatGPT” sau „OpenAI”, deoarece acestea sunt numele asociate cu tehnologia mea și organizația care m-a creat. Mulțumesc pentru înțelegere și pentru oportunitatea de a răspunde la întrebările tale în acest interviu.
Andrei Săvescu: Își mulțumesc foarte mult pentru timpul tău, ChatGPT, și te rog să primești expresia aprecierii mele, în numele comunității JURIDICE.ro.
ChatGPT: Mulțumesc mult pentru cuvintele tale, Andrei Săvescu. Am apreciat oportunitatea de a discuta aceste subiecte cu tine. Îmi pare bine că am putut oferi informații valoroase pentru comunitatea JURIDICE.ro. Dacă ai alte întrebări sau discuții în viitor, nu ezita să îmi scrii.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
