Tribunalul Timiș. Nulitate absolută. Încălcarea dispozițiilor privind compunerea completului de judecată
31 mai 2023 | Igor LĂCĂTUȘ
Igor Lăcătuș
Judecătorii de cameră preliminară, în cadrul contestației formulată de Ministerul Public, apreciază că încheierile atacate sunt lovite de nulitate absolută, pentru următoarele considerente:
Astfel, se reține că doamna judecător ce a exercitat funcția de verificare a legalității trimiterii în judecată în dosarul nr…, și care a pronunțat în faza de cameră preliminară atât încheierea intermediară din data de … de constatare a neregularității actului de sesizare a instanței în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria …, nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică și excluderea din materialul probator a proceselor-verbale de consemnare a rezultatelor activităților de supraveghere tehnică efectuate în cauză, dar și încheierea finală de cameră preliminară din data de …, prin care s-a dispus restituirea la Parchetul de pe lângă Judecătoria … a cauzei, a exercitat în faza de urmărire penală funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, prin pronunțarea încheierii penale nr… în dosarul nr… al Judecătoriei … în calitatea de judecător de drepturi și libertăți. Or, conform art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind compunerea completului de judecată. Prin compunerea completului de judecată se înțelege alcătuirea lui conform legii, astfel încât să aibă îndreptățirea legală de a soluționa cauza.
Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 354 alin. (3) și ale art. 406 alin. (2) raportat la art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 129 din 2 martie 2021 (publicată în Monitorul Oficial nr. 483 din 10 mai 2021) a reținut că nulitățile absolute operează în cazurile expres prevăzute în art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, fiind determinate de încălcarea dispozițiilor legale enumerate la lit. a)-f) ale textului de lege menționat. Potrivit art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, încălcarea dispozițiilor legale privind compunerea completului de judecată determină aplicarea sancțiunii nulității absolute. Curtea a reținut în paragraful 16 din decizie că noțiunea de „compunere a completului de judecată“ include numărul de judecători care formează completul de judecată, încălcarea dispozițiilor legale care reglementează judecarea cauzei în complet format dintr-un singur judecător, din doi judecători, trei judecători ori cinci judecători fiind prevăzută sub sancțiunea nulității absolute; separarea funcțiilor judiciare, nerespectarea dispozițiilor legale care atribuie judecătorului de drepturi și libertăți, judecătorului de cameră preliminară sau completului de judecată al instanței funcția de a soluționa cauza determinând aplicarea sancțiunii nulității absolute; continuitatea completului de judecată, încălcarea normelor cuprinse în art. 354 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală având drept efect incidența sancțiunii nulității absolute.
Art. 3 din Codul de procedură penală reglementează explicit principiul separației funcțiilor judiciare, prevăzând că în procesul penal se exercită următoarele funcții judiciare: a) funcția de urmărire penală; b) funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală; c) funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată; d) funcția de judecată. Conform alin. (3), în desfășurarea aceluiași proces penal, exercitarea unei funcții judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcții judiciare, cu excepția celei prevăzute la alin. (1) lit. c), care este compatibilă cu funcția de judecată, mai puțin când se dispune începerea judecății potrivit art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c). Potrivit alin. (5), asupra actelor și măsurilor din cadrul urmăririi penale, care restrâng drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, dispune judecătorul desemnat cu atribuții în acest sens, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Potrivit alin. (6), asupra legalității actului de trimitere în judecată și probelor pe care se bazează acesta, precum și asupra legalității soluțiilor de netrimitere în judecată se pronunță judecătorul de cameră preliminară, în condițiile legii.
Tribunalul reține că prin separarea funcțiilor judiciare se întărește protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate în procedurile penale. Astfel, prin separarea funcției de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală de cea de verificare a legalității trimiterii în judecată se realizează o protecție eficientă a dreptului la un proces echitabil, prin instituirea unei cenzuri imparțiale cu privire la legalitatea și loialitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale, precum și cu privire la legalitatea trimiterii în judecată, care să nu fie realizate de același judecător care a dispus măsuri privative de drepturi și libertăți ori procedee probatorii intruzive în viața privată pe parcursul urmăririi penale.
În consecință, încheierile penale din datele de … și de … pronunțate de judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond sunt afectate de motivul de nulitate absolută prevăzut de art. 281 alin. (l) lit. a) Cod procedură penală, în sensul că judecata a avut loc cu încălcarea dispozițiilor privind compunerea completului de judecată, atât timp cât cauza a fost soluționată cu nerespectarea principiului separației funcțiilor judiciare, prin verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și legalității sesizării instanței, precum și a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală de către un judecător ce a exercitat în cursul urmăririi penale în aceeași cauză penală funcția de judecător de drepturi și libertăți.
Or, astfel cum s-a arătat anterior, exercitarea unei funcții judiciare, în speță cea de judecător de drepturi și libertăți, este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcții judiciare, cum ar fi cea de judecător de cameră preliminară. În cazul nulităților absolute, vătămarea procesuală este prezumată iuris et de iure, neexistând o condiție în sensul dovedirii existenței acesteia, spre deosebire de cazul nulităților relative, în care vătămarea produsă prin nerespectarea legii trebuie dovedită de cel care invocă această sancțiune. (Hotărârea nr. 376/2023 din 20.04.2023 pronunțată de Tribunalul Timiș)
Avocat Igor Lăcătuș
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
