Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 

T-651/19. Marcă a Uniunii Europene. Cerere de înregistrare a mărcii figurative Credit24. Motiv absolut de refuz. Caracter descriptiv. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, membru al completului
26.06.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Din complet a făcut parte jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecător român la Tribunalul Uniunii Europene.

La data de 10 august 2018, reclamanta Brands Up OÜ a solicitat EUIPO înregistrarea ca marcă a Uniunii Europene a semnului figurativ următor:

Serviciile pentru care s-a solicitat înregistrarea aparțin clasei 36 în sensul Aranjamentului de la Nisa[1] și corespund descrierii: servicii de asigurare; servicii financiare; tranzacții financiare; servicii de bunuri imobiliare; împrumuturi; servicii de împrumuturi financiare; servicii de cărți de credit și de debit; furnizare de carduri preplătite și de bonuri de valoare, servicii de evaluare financiară; servicii financiare și monetare, servicii bancare, servicii de depozit în seifuri; colecte de fonduri; servicii de consiliere, consultanță și informare legate de serviciile citate anterior și care aparțin aceleiași clase.

La 31 august 2018 examinatorul a informat-o pe reclamantă că semnul nu poate fi înregistrat ca marcă, având în vedere dispozițiile art.7 (1) (b) și (c) al Regulamentului 2017/1001, pentru toate produsele vizate semnul fiind descriptiv și lipsit de caracter distinctiv, iar prin decizia din 20 decembrie 2018 a respins cererea de înregistrare a mărcii, decizie care a fost confirmată de cea de a doua cameră de recurs a EUIPO la data de 16 iulie 2019.

Prin hotărârea din 25 iunie 2020, Tribunalul a respins recursul reclamantei împotriva deciziei camerei de recurs, reținând, în esență, următoarele:

Publicul pertinent este alcătuit în același timp din publicul larg, dar și din profesioniști, având un nivel de atenție ridicat, aspect necontestat de reclamantă.

Marca solicitată este o marcă complexă, alcătuită, pe de o parte, din combinația dintre termenul „credit” și numărul 24 și, pe de altă parte, din elementele figurative constând în caractere de culoare albă pentru cuvânt și roșie pentru număr, toate pe un fond gri.

În primul rând, în ceea ce privește cuvântul „credit”, camera de recurs a considerat că acesta are aceeași semnificație în limbile engleză, franceză și română, în care este asociat cu noțiunea de împrumut financiar. A mai estimat că are o semnificație similară și pentru ansamblul publicului anglofon al Uniunii Europene și că faptul că nu ar fi ortografiat de manieră perfect corectă nu este de natură să aducă atingere felului în care este înțeles.

Tribunalul a confirmat acest punct de vedere, arătând că, chiar dacă, așa cum susține reclamanta, termenul „credit” poate fi asociat cu mai multe semnificații diferite, el acoperă în general o semnificație identică, în engleză și în majoritatea limbilor Uniunii, și anume pe aceea de a desemna o operațiune prin care un agent, o instituție sau orice altă entitate pune la dispoziția altcuiva o sumă de bani sub formă de împrumut.

Înțelegerea unui termen poate fi prezumată dacă un semn este solicitat pentru un teritoriu pe care limba semnului este limba maternă a populației de pe acel teritoriu și ea trebuie dovedită pentru teritoriile pe care limba pertinentă nu este limba maternă a acelei populații, mai puțin în cazul în care s-ar stabili că există o cunoaștere suficientă a limbii în care este semnul de către publicul pertinent.

S-a stabilit deja că o mare parte a consumatorilor din Uniune posedă un vocabular elementar al limbii engleze [a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 octombrie 2009, Deutsche Rockwool Mineralwoll/OAPI – Redrock Construction (REDROCK) (T‑146/08, nepublicată, EU:T:2009:398), punctul 53] și trebuie arătat că termenul credit, în accepțiunea pe care o are în speță, face parte din vocabularul de bază al acestei limbi și, prin urmare, poate fi înțeles de o mare parte a consumatorilor din Uniune.

Rezultă de aici că semnificația cuvântului „credit” va fi înțeleasă, cel puțin, de partea din publicul pertinent care este anglofonă, și anume consumatorii din Regatul Unit, Irlanda și Malta, și de cea care stăpânește vocabularul de bază al limbii engleze, și anume consumatorii din Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos și Cipru, precum și de consumatorii francofoni și românofoni, în măsura în care acest cuvânt are și în franceză și în română același sens, de credit.

În orice caz, este suficient ca o marcă să fie descriptivă pentru serviciile vizate într-o parte a teritoriului Uniunii pentru a fi refuzată la înregistrare în temeiul art.7(1)(c) al Regulamentului 2017/1001.

Or, în măsura în care rezultă din considerentele precedente că termenul „credit” este susceptibil de a fi în mod direct asociat, de către publicul pertinent, cu serviciile pentru care se solicită înregistrarea, și aceasta într-o parte non neglijabilă a Uniunii, camera de recurs nu era ținută să arate în mod exhaustiv în ce limbi și în ce părți ale teritoriului acest termen trebuie considerat descriptiv.

Trebuie constatat că, așa cum a reținut camera de recurs, toate serviciile acoperite de marca solicitată sunt susceptibile de a fi  legate de o unei operațiune de credit sau atașate acesteia.

În al doilea rând, în ceea ce privește numărul 24, publicul pertinent îl va asocia cu o indicație referitoare la disponibilitatea în timp a serviciilor vizate de marca solicitată. Prin urmare, pe bună dreptate, camera de recurs a estimat că acest număr este o abreviere pentru 24 de ore, indicând că serviciile comercializate sub marca respectivă vor fi accesibile fără întrerupere în timp.

În al treilea rând, în ceea ce privește expresia „Credit24”, aceasta este alcătuită din două elemente descriptive și combinația nu comportă nicio modificare neobișnuită, de ordin sintactic sau semantic, care ar putea împiedica publicul pertinent să vadă în aceasta o descriere a serviciilor vizate. Dimpotrivă, elementele sunt alăturate de o manieră naturală și logică, numărul 24 trimițând direct la termenul credit și precizându-i anumite caracteristici.

Prezența elementelor figurative nu schimbă, în percepția publicului pertinent, semnificația mărcii în raport cu serviciile vizate.

Reținând că marca solicitată are un caracter descriptiv și că este suficient ca un motiv absolut de refuz să fie incident pentru ca cererea de înregistrare a mărcii să fie respinsă, Tribunalul nu a mai considerat necesar să analizeze și motivul de refuz constând în absența caracterului distinctiv al mărcii.

Hotărârea pronunțată joi, 25 iunie 2020, cu referința T‑651/19, Brands Up/EUIPO (Credit24), EU:T:2020:288, poate fi consultată pe site-ul Curia integral în limba de procedură de procedură (finlandeza) și în limba de lucru (franceza).


[1] Clasificarea Nisa, instituită prin Aranjamentul adoptat la Conferința diplomatică de la Nisa la 15 iunie 1957, revizuit ultima dată la Geneva la 13 mai 1977 și modificat la 28 septembrie 1979 (Recueil des traités des Nations unies, vol. 1154, nr. I-18200, p. 89), este o clasificare internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor. Clasificarea de la Nisa este gestionată de Biroul internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI). Lista claselor acestei clasificări cuprinde, de la 1 ianuarie 2002, 34 de clase de produse și 11 clase de servicii. Fiecare clasă este desemnată printr-una sau mai multe indicații generale, denumite în mod curent „titlul clasei”, care indică în manieră generală domeniile în care se încadrează în principiu produsele sau serviciile din această clasă. Lista alfabetică a produselor și serviciilor cuprinde aproximativ 12000 de poziții. Clasificarea de la Nisa este revizuită o dată la cinci ani de un comitet de experți. La 1 ianuarie 2017 a fost publicată cea de a unsprezecea ediție, care poate fi consultată în limbile franceză sau engleză aici.


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.