Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Articole Business Fiscalitate RNSJ SELECTED Studii

Evaziune fiscală sau libertatea economică de a tranzacționa? Deducerea legală a TVA-ului aferent bunurilor tranzacționate succesiv între mai multe societăți și obținerea de profit

8 iulie 2022 | Alina Mihaela ARSENE, Cristina-Gabriela DIACONESCU
Alina-Mihaela Arsene

Alina-Mihaela Arsene

Cristina-Gabriela Diaconescu

Cristina-Gabriela Diaconescu

Infracțiunile de evaziune fiscală includ ansamblul faptelor incluse în sfera ilicitului penal săvârșite de contribuabilii persoane fizice sau juridice care, încercând sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, reușesc fraudarea bugetelor statelor beneficiare ale taxelor și impozitelor aferente.

Pe cât de periculos este fenomenul evazionist pentru existența unei societăți care să funcționeze sănătos, pe atât este de păgubos (mai ales pe termen lung) un comportament al organelor judiciare prin care se susține fără temei existența unor comportamente evazioniste, acolo unde nici măcar nu există suspiciuni că acestea ar exista.

Fără a nega efectele negative generate de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală al căror impact se resimte atât asupra nivelului încasărilor veniturilor fiscale, dar și asupra preconizării încasării acestora la o anumită dată scadentă, criticăm disperarea cu care cu orice preț se încearcă reîncadrarea din punct de vedere economic a unor tranzacții comerciale realizate între diferiți agenți economici, tranzacții perfect normale, ținând cont de libertatea contractuală, cu unicul scop de a încerca absorbirea de încasări a unor venituri fiscale stabilite artificial.

În acest context, ulterior instituirii măsurilor asigurătorii și ulterior trecerii agenților economici prin chinul pe care îl implică desfășurarea unui proces, mai ales penal, ce adeseori aduce acești agenți economici în stare de insolvabilitate, este tardiv să se încerce restabilirea situației anterioare ca urmare a unor soluții favorabile definitive, câtă vreme acuzațiile dovedite a fi nelegale, prea zeloase, ”au scutit” în cele din urmă statul de încasarea veniturilor fiscale din partea contribuabilului ajuns în plin faliment.

O aparentă formă de evaziune fiscală a fost analizată și într-un dosar soluționat în mod definitiv de Curtea de Apel Târgu Mureș, care analizând apelurile promovate de Ministerul Public și ANAF, prin prisma dispoziţiilor art. 416 şi urm. Cod procedură penală, ale motivelor invocate, precum şi din oficiu, în limitele efectului devolutiv şi neagravării situaţiei în propria cale de atac, instanţa de control judiciar le-a găsit nefondate și ca atare, a menținut soluția de achitare pronunțată de instanța de fond pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Curtea de Apel Târgu Mureș a reținut că sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută de instanța de fond – pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal – hotărârea instanței de fond nu comportă niciun fel de critică, fiind justă soluția la care s-a oprit prima instanță, respectiv la achitarea inculpaților de sub acuza săvârșirii infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală – prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal anterior raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (în vigoare la 05.09.2012), cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Chiar și în situația în care în baza efectului devolutiv al apelului, instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, nu se poate trece peste împrejurarea că apelurile formulate nu includ nicio critică concretă a hotărârii primei instanțe.

Potrivit art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, „constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:
c) evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive”.

În acest sens, instanța de control judiciar a reținut, similar primei instanțe, că în acuză nu se specifică care dintre tezele de la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 au fost avute în vedere la formularea acuzațiilor, respectiv evidențierea de cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale sau evidențierea altor operațiuni fictive, însă din modul de formulare se poate deduce că ar fi vorba de prima teză, respectiv „evidențierea de cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale”, în condițiile în care terenul care a făcut obiectul tranzacțiilor a existat și există și în prezent, aflându-se în patrimoniul societății X S.R.L., pentru fiecare tranzacție s-au întocmit contracte de vânzare – cumpărare autentificate la notari publici și, cel puțin la ultima tranzacție (dintre societatea Y S.R.L și societatea X S.R.L.), după cum reiese din dosar, a fost achitată suma cu care a fost cumpărat terenul.

Potrivit doctrinei, înregistrarea unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale înseamnă întocmirea unor acte/documente justificative false pentru cheltuieli care nu au fost făcute sau au fost mai mici decât cele consemnate în documentele justificative, iar pe baza acestor acte justificative false se operează și în celelalte documente contabile cheltuieli nereale, cu consecința diminuării venitului net, și implicit, a obligației fiscale către stat, ceea ce, sintetic, reprezintă întocmirea unor acte false pentru cheltuieli.

Curtea a reținut că, realitatea nu a fost disimulată sub niciun aspect. Operațiunile înregistrate există, atât din punct de vedere material, cât și juridic.

În viziunea Curții, constatarea tipicității în speță, privește exclusiv existența operațiunii comerciale. Or, s-a dovedit fără dubiu că operațiunea de cumpărare a terenului de către o societate de la altă societatea a fost reală, fiind materializată într-un contract de vânzare – cumpărare autentificat de către un notar public (cum de altfel au fost materializate și vânzările – cumpărările anterioare) și urmată de plata prețului convenit, terenul existând în materialitatea sa și aflându-se în patrimoniul firmei cumpărătoare.

În acord cu prima instanță, Curtea apreciază că în prezenta cauză nu este vorba de situația unei cheltuieli care să nu aibă la bază o operațiune reală, ci poate a unei cheltuieli excesive, raportat la prețul terenului stabilit de specialistul DNA și la valorile minime imobiliare reieșite din Grilele notariale privind valorile minimale imobiliare în vigoare începând cu data de 01.01.2012 depuse la dosar de Camera Notarilor Publici București.

Prin prisma acestor considerente, cu ocazia judecării apelurilor declarate în prezenta cauză de către Parchet și de către ANAF, Curtea a reținut că o astfel de faptă nu poate intra sub incidența art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, întrucât nu putem vorbi despre o operațiune nereală în situația în care prestațiile consemnate în documentele legale s-au materializat, fiind îndeplinite toate formalitățile de publicitate imobiliară.

Baza formulării acestor acuzații penale a fost reprezentată de omisiunea organului de urmărire penală de a avea în vedere că agenții economici beneficiază de libertatea de a își alege proprii parteneri comerciali, acest drept fiind prevăzut inclusiv în Constituția României.

Potrivit art. 45 din Constituția României revizuită, printre libertățile garantate se regăsește și Libertatea economică. Potrivit art. 45 din Constituție, „Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate.”

Împreună cu proprietatea privată, libertatea economică reprezintă fundamentul economiei de piață, al creșterii economice și al prosperității sociale. De aceea, după reglementarea protecției proprietății private în art. 44, Constituția României garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică și libera inițiativă, precum și exercitarea acestora.

Libertatea economică implică, dreptul de a începe o activitate economică care este definită de art. 2 lit. a) din OUG nr. 44/2008 ca fiind, „activitatea cu scop lucrativ, constând în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau prestarea de servicii”. Conform dispozițiilor art. 3 alin. (3) Cod civil, „constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ”.

Totodată, prin art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 se prevede că noțiunea de profesionist la care face referire art. 3 Cod civil „include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil”.

În concordanță cu libertatea economică, legiuitorul român a prevăzut inclusiv în art. 1169 Cod civil – libertatea contractuală – ”părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și bunele moravuri”.

Libertatea comerțului și posibilitatea de alegere a partenerilor comerciali cu care un profesionist alege (prin organele sale) să colaboreze reprezintă cerințe fundamentale în economia de piață care se concretizează în participarea neîngrădită a comercianților la schimburile de mărfuri și servicii.[1]

Este adevărat că principiul libertății economice nu reprezintă un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor.[2]

În jurisprudența constituțională s-a stabilit că, în considerarea specificului economiei de piață, statul nu mai este deținătorul exclusiv al tuturor pârghiilor economice, rolul său fiind limitat la crearea cadrului general, economic, social și politic, necesar pentru derularea activității agenților economici.

Astfel, nici statul, dar nici organele judiciare nu pot impune agenților economici limitarea activităților comerciale sau de tranzacționare, aceștia având libertatea de a alege pe riscul lor economic ce activități consideră a fi benefice în scopul obținerii de profit.

În mod cert că, atunci când ne referim la libertatea economică din perspectiva tranzacționării unui imobil, aceasta implică inclusiv lipsa vreunei ingerințe a organelor judiciare. Prin încercarea de recalificare a unei tranzacții în legătură cu care s-au îndeplinit toate formalitățile legale de publicitate și în legătură cu care s-au declarat și achitat toate dările către bugetul de stat, se încearcă aducerea în mod artificial de venituri la bugetul de stat. Astfel, în mod abuziv și fără nicio bază legală, deseori se invocă săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală săvârșită prin evidențierea de cheltuieli care nu ar avea la bază operațiuni reale, deși existența acestora poate fi dovedită. 


[1] A se vedea privitor la libertatea economică – (hotărârea din 14 mai 1974, în cauza 4/73, Nold, Rec. 1974, p. 491, punctul 14; şi hotărârea din 27 septembrie 1979, în cauza 230/78, SpA Eridania şi alţii, Rec. 1979, p. 2749, punctele 20 şi 31) şi libertatea contractuală (a se vedea, printre altele, hotărârea în cauza 151/78, Sukkerfabriken Nykøbing, Rec. 1979, p. 1, punctul 19; hotărârea din 5 octombrie 1999, în cauza C-240/97, Spania/Comisie, Rec. 1999, p. I-6571, punctul 99 din motive), precum şi pe articolul 119 alineatele (1) şi (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care recunoaşte libera concurenţă
[2] A se vedea Decizia CCR 282/2014, Decizia CCR 223/2018


Avocat Alina-Mihaela Arsene, Arsene Diaconescu și Asociații
Avocat Cristina-Gabriela Diaconescu, Arsene Diaconescu și Asociații

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership