În maxim cinci ani inteligența artificială va putea efectua până la 80% din activitatea oricărei profesii juridice din România
8 iulie 2022 | Petru MUSTĂȚEANU
Petru Mustățeanu
Un proiect derulat de un startup românesc își propune crearea unui software care să poată realiza până la 80% din activitatea oricărei profesii juridice din România. Juriști, avocați, procurori, notari, executori judecătorești, consilieri în proprietate industrială, judecători, toți vor avea la dispoziție un software care să-i ajute să efectueze aproximativ 80% din sarcini.
Aparent această informație ar putea fi privită ca o veste bună. Narațiunea pe această temă ar putea continua într-un ton optimist dacă acesta ar fi fost un articol publicitar. Dar nu este. Provocarea pe care încerc să o lansez este despre posibilitatea ca inteligența artificială să preia în întregime activitatea unor profesii juridice. Până astăzi aș fi fost convins că acest lucru nu este posibil în nicio situație. Același lucru l-am susținut și la momentul în care startup-ul mi-a propus o colaborare pentru acest proiect. Numai că explicațiile lor m-au făcut să-mi reevaluez vehemența. Algoritmii juridici sunt mult mai ușor de realizat decât aș fi crezut. De fapt mare parte din treabă le-o facem noi. Cu fiecare model de cerere pe care îl utilizăm, cu fiecare model de contract pe care îl oferim, generăm, fără să ne dăm seama, algoritmii care ne vor lua locul. Fiecare Decizie a I.C.C.J., fiecare Decizie C.C.R., fiecare R.I.L., fiecare dezlegare a unor chestiuni de drept, fiecare Decizie C.E.D.O., fiecare Decizie C.J.UE., sunt, de fapt, bazele unor algoritmi. Oriunde dreptul, prin practicienii lui, creează un raport de cauzalitate cu precizie matematică ei generează, în același timp, bazele unor algoritmi.
Ideea le-a venit încercând să creeze un soft care să ajute aspiranții la profesiile juridice să se pregătească pentru examenul de admitere. Din analiza miilor de grile, utilizate de-a lungul timpului pentru împiedicarea candidaților să promoveze examenul de admitere în profesii, inginerii I.T. au ajuns la concluzia că dreptul nu mai are de mult un profil uman ci a trecut în mare parte în zona profilului real, aproape fiecare situație de viață având, deja, un răspuns prestabilit, de ordin matematic. ”În sensul legii penale Tribunal Suprem a dat Decizia de îndrumare nr.3/1970 prin care a statuat că amurgul este zi iar zorii zilei sunt noapte.” Precizie matematică, algoritmică. Astăzi soarele a răsărit la ora 5:39 și va apune la ora 21:02. Avocați – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat, realizează, în fiecare an, grilele-algoritmi care în scurt timp le vor lua locul. Iar argumentația împotriva acestei teze nu va putea contrazice că grilele candidaților in profesiile juridice sunt, deja, corectate de un calculator. Paradoxal, din teama de a avea concurență avocații pun bazele unor norme juridice, de ordin matematic, care le va înlocui în mare parte profesia. Murphy avea dreptate. Lucrurile merg prost sub presiunea preocupării de a merge bine.
Dacă privim realist înțelegem că lucrurile sunt mai simple decât vrem să acceptăm. Cererea de chemare în judecată are deja cerințele unui formular. Nu ai completat o căsuță, mai o șansă în regularizare iar dacă nici atunci nu ai completat conform cerinței cererea este respinsă. Fix ca atunci când facem cumpărături on-line iar lipsa informațiilor obligatorii din formular nu permite lansarea comenzii. Termenele de exercitare a drepturilor procedurale sunt fixe, termenele de judecată sunt deja date de un soft, iar judecata se face pe baza algoritmilor Deciziilor care au caracter obligatoriu, nerespectarea acestora constituind abatere disciplinară.
Ce anume din ceea ce prestează profesiile juridice nu poate fi efectuat de un software? Avocații se răsfață crezând că cineva le ascultă pledoaria, ei devin de la o zi la alta niște funcționari pricepuți care știu să bifeze și să completeze în termen cerințele algoritmice ale unui software prestabilit. Verificările notariale sunt atât de exacte încât un software ar face-o, în anumite situații, chiar mai bine decât unii dintre actualii profesioniști. Judecătorii sunt în fața unei tendințe de practică judiciară uniformizată care poate fi foarte ușor transpusă în algoritmi.
Cetățeanul nu mai are individualitate, nu mai are situații specifice de viață, nu mai are nevoie de soluții personalizate, el este doar subiect de drept iar drepturile sale sunt afectate de termene, termeni, decizii și condiții. Cu toții construim noul software care ne va lua locul. Lucrurile sunt prestabilite, predictibile, clare și fără echivoc. Iar acolo unde nu sunt vor fi, grație sinergiei practicilor noastre. Amurgul este zi iar zorii zilei sunt noapte. Orice tendință de analiză a situației de fapt este o formă de tergiversare, de afectare a celerității procesului, de subminare a autorității Deciziilor, de profanare a sfinților algoritmi.
Sigur că sunt zeci de voci care vor avea argumente cu care să explice că demonstrația mea este exagerată iar proiectul startup-ului este doar o aventură. Dacă un judecător din Vaslui a putut respinge un apel la o hotărâre declarativă de moarte de față cu cel viu vor putea exista și colegi care să nege că în Estonia, la Tallinn, 30.000 de procese civile cu miza de sub 6.400 de euro sunt decise deja de un sistem de inteligență artificială în fiecare an. Probabil că alți colegi vor spune că mai este foarte mult până când se va ajunge acolo uitând că primul robot-avocat din lume, creat de IBM, a fost angajat de o companie din SUA. Iar s-a întâmplat în anul 2016.
Acum vine și la noi. Am primit o propunere de colaborare pentru a lucra la acest proiect. Toți lucrăm la el, am evidențiat asta, dar eu aș putea să o fac în baza unui contract pe cinci ani. Dacă lucrurile merg așa cum ei le-au estimat până la 80% din activitatea oricărei profesii juridice va putea fi efectuată de un software. Iar ăsta este doar un proiect. Probabil că mai sunt multe altele de care încă nu am aflat. Dacă aș fi semnat contractul probabil că aș fi propus un articol publicitar cu titlul „Viitorul justiției sună bine, eroarea umană nu va mai fi posibilă, ea este de acum înlocuită de algoritmi la fel de perfecți ca fiecare dintre noi”.
Mediator Petru Mustățeanu
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
