Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Minută de practică neunitară. Au ministerele calitate procesuală pasivă în litigiile de muncă având ca obiect drepturi salariale?
24.08.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Problema de drept: calitatea procesuală pasivă a ministerelor în litigiile de muncă având ca obiect cererile de plată a unor drepturi salariale.

Acte normative incidente: art. 36 C. proc. civ.

În litigiile de muncă având ca obiect cererile de plată a unor drepturi salariale formulate de angajaţii din domeniul bugetar în contradictoriu cu instituţiile sau autorităţile publice, s-a pus problema calităţii procesuale pasive a ministerelor chemate în judecată pentru a fi obligate la alocarea fondurilor băneşti pentru plata drepturilor salariale.

Necesitatea reevaluării practicii constante în această materie a apărut după pronunţarea Deciziei nr. 13/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 7 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/200719. Prin aceasta s-a stabilit că Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială.

Opinia formatorilor INM
Potrivit art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 22/200220, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.

Cum raportul de serviciu este stabilit între angajat și instituția care constituie ordonator de credite, este firesc ca numai aceasta să aibă calitatea procesual pasivă, în cadrul unui litigiu privitor la acordarea de drepturi bănești. Astfel, după cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia mai sus citată, “Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială”. Ca terț față de raportul de serviciu încheiat între angajat și instituția publică aflată în subordinea ministerului, acesta din urmă nu poate fi titularul vreunei obligații născute în temeiul acestui raport juridic. El nu ar putea fi astfel chemat nici în garanție deoarece, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție, o astfel de chemare în garanție nu ar avea suport legal.

Dar problema constă în faptul că unitățile subordonate instituției centrale nu pot acționa decât în limita alocațiilor bugetare aprobate. Fără atragerea ministerului într-un astfel de proces nu se va putea realiza (cel puțin, nu întotdeauna) asigurarea fondurilor necesare plății unor drepturi de natură salarială statornicite prin hotărârea judecătorească. De fapt, mai mult rațiuni de natură practică decât teoretică determinaseră instanțele să admită că ministerul are calitate procesuală pasivă în astfel de cauze.

Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție a pus capăt acestei practici, cât privește Ministerul Afacerilor Interne.

Dar decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate fi interpretată a se referi exclusiv la cazul Ministerului Afacerilor Interne. Dimpotrivă, considerentele ei sunt deplin aplicabile în toate raporturile de serviciu, Înalta Curte însăși exprimându-se în termeni generali: “legitimarea procesuală pasivă revine doar autorității publice cu care funcționarul public se află în raporturi de serviciu, întrucât acesteia îi aparține prerogativa stabilirii și acordării drepturilor salariale”.

O soluție pentru problema practică ridicată este avansată prin chiar decizia Înaltei Curți, aceasta constând în invocarea instituției răspunderii civile delictuale (art. 1.349 din Codul civil), coroborat cu art. 4 din O.G. nr. 22/2002 mai sus-citat. Prin utilizarea acestor instrumente, în măsura în care, deşi creditorul obligaţiei de plată a început executarea silită împotriva instituţiei publice debitoare, ordonatorul principal de credite nu îşi îndeplineşte obligaţia alocării de credite bugetare pentru plata titlurilor executorii, acesta poate fi chemat în judecată de către creditor pentru neîndeplinirea obligaţiei de a face.

În concluzie, participanții s-au raliat opiniei promovate de CA Cluj, în sensul că în litigiul având ca obiect plata de drepturi, legitimarea procesuală pasivă revine doar autorității publice cu care funcționarul public se află în raporturi de serviciu, întrucât acesteia îi aparține prerogativa stabilirii și acordării drepturilor salariale.

Opinii exprimate de participanții la întâlnire
Participanții au agreat, în unanimitate, soluția expusă în opinia formatorilor INM. S-a precizat că, în absența unor nuanțări în Decizia nr. 13/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, urmează a se stabili, de la caz la caz, autoritatea publică cu care salariatul are stabilite raporturi de muncă, autoritate care are calitate procesuală pasivă în litigiul privind obligarea la plata drepturilor salariale.

Notă: Matarialul a fost selectat din minuta întâlnirilor a președinților secțiilor pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ai curţilor de apel (București, 15 iunie 2018), întocmită de prof. univ. dr. Raluca Dimitriu, formator INM, prof. univ. dr. Elena-Luminița Dima, formator INM, Nadia-Simona Țăran, personal de specialitate juridică asimilat magistraților, INM.

Secţiuni: Dreptul muncii, Procedură civilă, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO