Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Minută de practică neunitară. Este incident principul nominalismului monetar pentru contractele de împrumut încheiate pe teritoriul României între un consumator şi un furnizor de servicii financiare în cadrul cărora plăţile se realizează în monedă străină?
29.06.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Problema de drept: incidenţa principiului nominalismului monetar pentru contractele de împrumut încheiate pe teritoriul României între un consumator şi un furnizor de servicii financiare în cadrul cărora plăţile se realizează în monedă străină.

Într-o primă opinie, s-a apreciat că principiul nominalismului nu distinge între moneda contractului, respectiv dacă este RON sau valută străină.

Într-o a doua opinie, s-a apreciat că, într-o interpretare istorică a prevederilor C. civ. de la 1864, principiul nominalismului este reflectarea unui alt principiu, respectiv a faptului că pe teritoriul ţării, adică în România, plata se face în moneda LEU, cu indicativul bancar actual RON.

Ca urmare, pentru plata în RON se va plăti aceeaşi sumă împrumutată, indiferent de variaţia acesteia în raport cu alte monede străine sau în raport de inflaţie.

Principiul nominalismului nu poate fi extins pentru orice monedă care circulă în lume şi la care părţile pot face referire într-un contract de împrumut.

Mai mult, pe teritoriul României derularea activităţilor comerciale presupun plăţi în RON şi nu în valută, având în vedere prevederile art. 3 din Regulamentul BNR 4/2005.

Potrivit acestui text de legea „Art. 3 – (1) Plăţile, încasările, transferurile şi orice alte asemenea operaţiuni între rezidenţi, care fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii, se realizează numai în moneda naţională (leu), cu excepţia operaţiunilor prevăzute în anexa nr. 2 „Categorii de rezidenţi care pot efectua operaţiuni în valută”, care se pot efectua şi în valută. (2) Toate celelalte operaţiuni între rezidenţi, care nu fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii, pot fi efectuate în mod liber fie în moneda naţională (leu), fie în valută. (3) Operaţiunile prevăzute la alin. (2) şi în anexa nr. 2 la prezentul regulament se pot efectua şi în valută numai pe baza acordului de voinţă al părţilor.

Astfel, într-un contract încheiat între un consumator şi o bancă, în care este stipulat faptul că împrumutul se acordă în monedă străină, se încalcă reglementarea BNR mai sus arătată privind obligativitatea efectuării plăţilor în RON şi prin urmare nu poate fi beneficiarul principiului nominalismului care este strâns legat de moneda de circulaţie pe teritoriul ţării.

Opinia Institului Naţional al Magistraturii
Problema de practică neunitară semnalată are ca punct de interes dispozițiile Codului Civil 1864 privind nominalismul monetar, dat fiind că majoritatea covârșitoare a cauzelor aflate pe rolul instanțelor pun în discuție raporturi juridice generate de contracte de credit bancar încheiate în perioada 2007-2008

Așadar, potrivit art. 1.578 C. civ. din 1864:
„(1) Obligația ce rezultă din un împrumut în bani este totdeauna pentru aceeași sumă numerică arătată în contract.
(2) Întâmplându-se o sporire sau o scădere a prețului monedelor, înainte de a sosi epoca plății, debitorul trebuie să restituie suma numerică împrumutată și nu este obligat a restitui această sumă decât în speciile aflătoare în curs în momentul plății”.
˝Nominalismul monetar presupune o egalitate cantitativă, în sensul că debitorul obligației de restituire rezultată dintr-un contract de împrumut de consumație având ca obiect o sumă de bani va fi eliberat prin plata sumei numerice prevăzute în convenție, indiferent de fluctuațiile monedei convenite. Astfel, în virtutea principiului menționat, moneda ajunge să aibă, din punct de vedere juridic, o valoare stabilă, chiar dacă, în plan economic, valoarea de piață a monedei poate fi variabilă, în funcție de diferiți indici, de regulă, cursul de schimb într-o altă monedă.˝

Principiul nominalismului face parte din dreptul intern, însă nu trebuie corelat în mod necesar cu moneda națională; un contract de credit bancar supus legii române, chiar în condițiile în care părțile au convenit ca moneda să fie străină, va fi supus tuturor efectelor pe care le conferă legea care îl guvernează (incluzând și nominalismul monetar).

Acordarea de credite în valută și încasarea ratelor de credit în valută nu încalcă principii ale regulamentului valutar, întrucât acestor tipuri de operațiuni li se aplică dispoziţiile art. 1 alin (2) – pentru scopurile prezentului regulament, termenii, expresiile şi clasificarea operaţiunilor valutare sunt cele prevăzute în anexa nr. 1 „Nomenclator” – și art. 3 alin. (2) – Toate celelalte operaţiuni între rezidenţi, care nu fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii, pot fi efectuate în mod liber fie în moneda naţională (leu), fie în valută. – ,coroborate cu art. 1 lit.  d din Anexa 1 (Nomenclator) ale Regulamentului nr. 4/2005 privind regimul valutar – Operaţiunile valutare prevăzute în prezentul nomenclator vor fi interpretate într-un sens larg, astfel încât să acopere, după caz, şi fără a fi limitative: … d) rambursarea creditelor şi a împrumuturilor.

În concluzie, opinia INM este în sensul că nominalismului monetar se aplică și în ceea ce privește contractele de împrumut încheiate pe teritoriul României între un consumator şi un furnizor de servicii financiare în cadrul cărora plăţile se realizează în monedă străină.

Conținutul și concluziile dezbaterilor
Problema în discuție a plecat de la faptul că, în ceea ce privește clauza contractuală care prevede restituirea împrumutului în moneda în care a fost acordat (cu referire specială la contractele de împrumut în franci elvețieni), principiul nominalismului monetar nu este aplicabil întrucât acest principiu este aplicabil doar în cazul împrumuturilor în monedă națională (RON). În consecință, în ceea ce privește clauza contractuală care stabilește restituirea împrumutului în moneda în care a fost acordat, aceasta poate fi considerată abuzivă și, pe cale de consecință, instanța poate dispune restituirea împrumutului în moneda națională, cu luarea în considerare a cursului valutar RON/CHF de la un anumit moment, stabilit tot de către instanță (fie momentul acordării împrumutului, fie la un nivel al cursului de schimb mai mare cu cel mult 20% față de momentul acordării, în temeiul dispozițiilor OUG 50/2016).

Opinia contrară este fundamentată pe faptul că aceste clauze nu intră sub incidența prevederilor Legii 193/2000, instanța neputându-le cenzura, principiul nominalismului monetar fiind pe deplin aplicabil. O astfel de interpretare are la bază pe de o parte, practica CJUE în materie iar, pe de altă parte, interpretarea dispozițiilor Directivei 93/13, în aplicarea căreia a fost adoptată Legea 193/2000.

În legătură cu această problemă, a fost sesizată CJUE în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. Cu toate acestea, până la pronunțarea unei hotărâri, rămâne problema cauzelor având ca obiect clauze abuzive, care sunt în prezent suspendate.

De asemenea, trebuie făcută o distincție între, pe de o parte aplicarea principiului nominalismului monetar și, pe de altă parte, posibilitatea instanței de a analiza din perspectiva caracterului abuziv, clauza care preia în contract principiului nominalismului monetar.

Participanții și-au însușit cu unanimitate opinia formatorilor INM.

Notă: Materialul a fost selectat din minuta întâlnirii președinților secțiilor specializate (comerciale) ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel (Ploiești, 27-28 iunie 2019), întocmită de judecător Oana Dumitrescu, formator cu normă întreagă INM, jud. Iulia Craiu, Curtea de Apel București, Tania Miu, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, INM.

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.