Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Negotiation Games for Lawyers
Citeşte mai mult în legătură cu CJUE, Drept penal, Dreptul Uniunii Europene, Procedură penală, SELECTED

CJUE. C-700/21 | O. G. Posibilitatea de a refuza executarea unui mandat european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată în statul membru de reședință trebuie să se aplice și resortisanților țărilor terțe

6 iunie 2023 | JURIDICE.ro

Autoritatea judiciară trebuie să poată aprecia dacă resortisantul unei țări terțe este integrat suficient în statul membru de executare și dacă există astfel un interes legitim care să justifice executarea pe teritoriul acestuia a pedepsei aplicate în statul membru emitent

La 13 februarie 2012, Judecătoria Brașov a emis împotriva unui resortisant moldovean un mandat european de arestare (denumit în continuare „MEA”) în scopul executării unei pedepse privative de libertate. Curtea de Apel din Bologna este autoritatea judiciară solicitată pentru predarea persoanei căutate, întrucât aceasta locuiește în Italia. Deși apărarea sa a stabilit caracterul durabil al stabilirii sale familiale și profesionale în Italia, autoritatea judiciară solicitată din Italia nu are posibilitatea de a refuza predarea către România pentru ca pedeapsa să fie executată în Italia. Astfel, potrivit legii italiene de transpunere a Deciziei-cadru privind MEA[1], această posibilitate este limitată numai la resortisanții italieni și la resortisanții altor state membre ale Uniunii care prezintă elemente de legătură cu Italia, cu excluderea resortisanților țărilor terțe.

Considerând că această diferență de tratament este nejustificată, Curtea de Apel din Bologna a sesizat Curtea Constituțională italiană. Aceasta apreciază că, înainte de a verifica conformitatea reglementării naționale cu Constituția italiană, trebuie să se examineze conformitatea sa cu dreptul Uniunii. Decizia-cadru privind MEA prevede posibilitatea statelor membre de a conferi instanței facultatea de a refuza executarea MEA atunci când persoana căutată rămâne în statul membru de executare ori este resortisant sau rezident al acestuia, iar acest stat se angajează să execute pedeapsa respectivă în conformitate cu dreptul său intern. Întrucât această dispoziție nu limitează domeniul său de aplicare numai la cetățenii Uniunii, Curtea Constituțională italiană a adresat Curții de Justiție întrebări cu privire la acest aspect.

În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea (Marea Cameră) răspunde că dreptul Uniunii se opune unei reglementări a unui stat membru care exclude în mod absolut și automat de la beneficiul motivului de neexecutare facultativă a MEA orice resortisant al unei țări terțe care rămâne sau are reședința pe teritoriul acestui stat membru, fără ca autoritatea judiciară de executare să poată aprecia legăturile acestui resortisant cu statul membru menționat. O astfel de reglementare națională este contrară principiului egalității de tratament consacrat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din moment ce tratează în mod diferit, pe de o parte, resortisanții statului membru solicitat și ceilalți cetățeni ai Uniunii și, pe de altă parte, resortisanții unor țări terțe, fără a ține seama de împrejurarea că aceștia din urmă pot prezenta de asemenea un grad de integrare suficient în cadrul societății statului membru respectiv, care să justifice executarea în acesta a unei pedepse pronunțate în statul membru emitent.

Aplicarea motivului de neexecutare facultativă în discuție este subordonată îndeplinirii a două condiții. Prima este aceea ca persoana căutată să rămână în statul membru de executare ori să fie resortisant sau rezident al acestuia. Cea de a doua este aceea ca acest stat să se angajeze să execute, în conformitate cu dreptul său intern, pedeapsa pentru care a fost emis MEA. Curtea a precizat, în ceea ce privește prima condiție, că nimic nu se opune ca un stat membru să supună, referitor la resortisanții țărilor terțe, beneficiul motivului de neexecutare cerinței ca acest resortisant să rămână sau să aibă reședința acolo o perioadă neîntreruptă minimă.

Atunci când constată că ambele condiții sunt îndeplinite, autoritatea judiciară de executare mai trebuie s aprecieze dacă există un interes legitim care să justifice executarea pe teritoriul statului membru de executare a pedepsei aplicate în statul membru emitent. Această apreciere permite să se țină seama de obiectivul urmărit de Decizia-cadru privind MEA, care constă în creșterea șanselor de reinserție socială a persoanei căutate după executarea pedepsei la care a fost condamnată.

Revine, așadar, autorității judiciare de executare sarcina de a efectua o apreciere globală a tuturor elementelor concrete ce caracterizează situația persoanei căutate, susceptibile să indice dacă între această persoană și statul membru de executare există astfel de legături încât executarea pedepsei în acest din urmă stat membru, în care locuiește sau are reședința, va contribui la reinserția sa socială. Printre aceste elemente figurează legăturile familiale, lingvistice, culturale, sociale sau economice pe care resortisantul țării terțe le întreține cu statul membru de executare, precum și natura, durata și condițiile șederii sale în acest stat membru.

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro


[1] Decizia‑cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO L 190, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 3)


:: Hotărârea și rezumatul se publică pe site-ul CURIA în ziua pronunțării.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories