Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Negotiation Games for Lawyers
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Drept civil, Drept penal, Procedură penală, RNSJ, SELECTED, Studii

Imposibilitatea constituirii ca parte civilă în cazul infracțiunii de ”părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”

7 iunie 2023 | Carmen PARASCHIV, Oana BRAN
Carmen Paraschiv

Carmen Paraschiv

Oana Bran

Oana Bran

Rezumat

Exercitarea acțiunii civile în procesul penal este un beneficiu acordat persoanei vătămate de a recupera prejudiciul suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii de către inculpat. Instanța penală poate dispune asupra raporturilor juridice civile atunci când acestea izvorăsc din săvârșirea infracțiunii, la cererea persoanei vătămate, prin cererea de constituire ca parte civilă, în condițiile prevăzute de lege.

Totuși, există situații în care, deși prejudiciul există, cererea de constituire ca parte civilă este respinsă ca inadmisibilă, iar aici ne raportăm la infracțiunea de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”, prevăzută de art. 338 Cod Penal, motiv pentru care vom analiza oportunitatea și soluționarea cererii de constituire ca parte civilă în cazul infracțiunii mai sus menționate.

Din punctul de vedere al raporturilor succesorale, respingerea ca inadmisibilă a cererii de constituire ca parte civilă produce efecte juridice semnificative, discutăm, pe de o parte, despre imposibilitatea persoanei vătămate de a solicita despăgubirile civile în cadrul procesului penal și, pe de altă parte, despre împiedicarea moștenitorilor părții civile de a continua acțiunea, în caz de deces a acesteia.

Studiul își propune realizarea unei analize detaliate, atât din punct de vedere teoretic, cât și din punct de vedere practic, a admisibilității cererii de constituire ca parte civilă în cazul infracțiunilor de pericol, respectiv, în cazul infracțiunii de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia” (art. 338 Cod Penal)

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

1. Noțiuni teoretice cu privire la infracțiunea de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”

Infracțiunea de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia” este prevăzută de art. 338 alin (1) Cod Penal și presupune: ”părăsirea locului accidentului, fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorității competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulaţie”.

Totodată, articolul mai prevede și o variantă asimilată în alineatul (2), respectiv: ”fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţa locului.”

Cu privire la situația premisă a infracțiunii, potrivit art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, prevede că ”accidentul de circulație este evenimentul care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc, a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale şi în care a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare.”

Așadar, dacă nu sunt sunt întrunite aceste elemente, făptuitorul nu poate fi tras la răspundere penală, considerându-se că fapta nu există, motiv pentru care, o cerere de constituire ca parte civilă din partea victimei urmează a fi respinsă.

Astfel, infracțiunea prevăzută de art. 338 Cod Penal (”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”) este considerată ca fiind o infracțiune de pericol, îndreptată împotriva statului și care are ca urmare producerea unei stări de pericol, nu și producerea unui rezultat, cum este cazul ”Vătămării corporale din culpă”, prevăzută de art.196 Cod Penal, motiv pentru care, solicitarea victimei de a se constitui parte civilă nu este admisibilă.

Cu privire la admisibilitatea cererii de constituire ca parte civilă, art. 20 alin (1) Cod de Procedură Penală prevede termenul în care poate fi formulată cererea, astfel: ”Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești. Organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept.

În ceea ce privește forma cererii, art. 20 alin (2) Cod Procedură Penală prevede: ”Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază. ” Aceste condiții trebuie îndeplinite în mod cumulativ.

Cu privire la termenul în care pot apărea modificări, art. 20 alin (5) Cod de Procedură Penală prevede: ”Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate:

a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă;

b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor;

c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.”

În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile mai sus menționate, respectiv termenul în care poate fi formulată cererea și forma acesteia, persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în procesul penal, urmând ca cererea să fie introdusă la instanța civilă, caz în care este scutită de taxa de timbru.

1.1. Obiectul juridic principal al infracțiunii de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”

Prin Decizia nr. 5/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 355/24.04.2018 a fost stabilit că obiectul juridic principal al infracțiunii este reprezentat de relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, care presupun prezența la faţa locului a celui implicat în accidentul rutier şi, în subsidiar, sunt protejate și relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, întrucât părăsirea locului accidentului poate impieta asupra stabilirii modului în care s-a produs accidentul, dar şi asupra tragerii la răspundere a persoanelor vinovate.

Având în vedere urmarea imediată a infracțiunii, apreciem că momentul în care se consumă infracțiunea este în momentul părăsirii accidentului, iar nu momentul producerii accidentului de circulație ori momentul vătămării unei persoane, caz în care, în situația în care victima își solicită eventualele prejudicii prin intermediul formulării acțiunii civile, acestea nu pot fi admisibile în procesul penal.

1.2. Subiectul pasiv al infracțiunii de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”

Subiectul pasiv principal al infracțiunii de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia” (art.338 Cod Penal) este statul.

În acest sens, în considerarea Deciziei nr. 9 din 2 iunie 2008 şi a Deciziei nr. 43 din 13 octombrie 2008, pronunțate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secțiile Unite, se constată că scopul acestei incriminări este acela de a determina prezența la fața locului a celui ce a produs un accident rutier pentru corecta înfăptuire a justiției și nu acoperirea vreunei pagube persoanei ce a fost victima accidentului.

Așadar, luând în considerare Deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în materie, apreciem că, raportat la subiectul pasiv, o persoană care a fost prejudiciată din punct de vedere material prin săvârșirea faptei prevăzută de art. 338 Cod Penal nu se poate constitui parte civilă în procesul penal având ca obiect această infracțiune. Totuși, nu îi este înlăturat dreptul de a se adresa instanțelor civile prin formularea unei cereri de chemare în judecată cu privire la prejudiciul suferit.

1.3. Urmarea imediată a infracțiunii de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”

Urmarea imediată a infracțiunii de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia ” constă într-o stare de pericol pentru relațiile sociale ocrotite prin norma penală, respectiv, relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, precum și relațiile sociale privind înfăptuirea justiției.

Cu alte cuvinte, infracțiunea de Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia” nu produce un rezultat material, motiv pentru care victima nu se poate constitui parte civilă în procesul penal cu privire la aceasta, însă are la dispoziție posibilitatea formulării unei plângeri prealabile dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de art. 196 Cod Penal (”Vătămarea corporală din culpă”) ori poate formula o cerere de chemare în judecată, pe calea unui proces civil.

Având în vedere considerentele expuse, din punct de vedere succesoral, în cazul decesului victimei, nici moștenitorii acesteia nu au posibilitatea de a se constitui parte civilă în procesul penal având ca obiect tragerea la răspundere penală a făptuitorului acuzat de săvârșirea infracțiunii de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”.

2. Aspecte procedurale- Inadmisibilitatea cererii de constituire ca parte civilă în procesul penal în cazul infracțiunii de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpata I.M., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracțiunii de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia” (art. 338 alin. (1) Cod penal).

În actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că, în data de 09.11.2021, în jurul orei 20:05, inculpata I.M., a condus autoturismul marca VW G cu nr. de înmatriculare XYZ pe Calea Văcărești, iar când a ajuns în apropiere de imobilul cu nr. 123, a accidentat-o pe T.O., angajată în traversarea străzii, aceasta suferind leziuni traumatice pentru care a necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale, iar apoi a părăsit locul accidentului fără încuviinţarea organelor de poliție sau a procurorului.

Prin încheierea din data de 05.01.2023, definitivă prin expirarea termenului de contestaţie, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. –/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului X , a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală prin care s-a adus la îndeplinire obiectul urmăririi penale şi a dispus începerea judecăţii față de inculpata I.M.

În şedinţa publică din data de 13.02.2023, în conformitate cu prevederile art. 375 Cod de Procedură Penală, inculpata a declarat că recunoaște săvârşirea faptei, astfel cum aceasta a fost reținută în actul de sesizare a instanţei, și a solicitat soluționarea cauzei pe baza probelor ce au fost administrate în faza de urmărire penală.

Astfel, analizând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, având în vedere soluţionarea cauzei prin parcurgerea procedurii recunoaşterii învinuirii, instanța reține că situația de fapt descrisă în actul de sesizare corespunde pe deplin adevărului, din coroborarea declarațiilor inculpatei, care a recunoscut constant săvârşirea faptei, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza judecății, cu celelalte probe administrate în faza urmăririi penale rezultând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta reproșată inculpatei există, constituie infracțiune şi a fost săvârşită de inculpată în forma descrisă în rechizitoriu.

Instanţa învederează că numita T.O., prin apărător ales, a formulat trei cereri: o cerere de constituire ca parte civilă în procesul penal, o cerere de schimbare a încadrării juridice din art. 338 alin. 1 Cod Penal (”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”) în art. 338 alin.(1) Cod Penal (”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”) în concurs cu infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (3) Cod Penal (”Vătămarea corporală din culpă”) și o cerere de reunire a prezentei cauze (art. 43 Cod de Procedură Penală) la cea care vizează soluționarea unei plângeri împotriva soluției de clasare (art.340 Cod de Procedură Penală) care a fost dispusă prin rechizitoriu, soluție de clasare dispusă față de inculpata I.M cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 196 Cod Penal (”Vătămarea corporală din culpă”).

În continuare, instanța pune în discuție admisibilitatea cererilor formulate de numita T.O, prin apărător ales.

Reprezentantul Ministerului Public subliniază faptul că s-a parcurs etapa camerei preliminare, iar instanța a constatat legalitatea și temeinicia actului de sesizare și este țărmurită de această limită a judecății raportat la obiectul acuzației penale.

Astfel, cererea de constituire ca parte civilă strict raportat la obiectul cauzei, respectiv infracțiunea prevăzută de art. 338 alin. (1) Cod Penal, nu este admisibilă pe considerentul că astfel de infracțiuni care au fost în trecut reglementate de Codul Rutier, sunt infracțiuni de pericol, nefiind producătoare de consecințe materiale, subiectul pasiv fiind statul, interesul fiind unul general, de constatare la timp a unor astfel de comportamente care nu sunt conforme cu regulile de circulație.

În ceea ce priveşte solicitarea de schimbare a încadrării juridice (art. 386 Cod de Procedură Penală), având în vedere soluția de clasare  care a fost dispusă în cauză față de inculpata I.M. cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 196 Cod Penal (”Vătămarea coporală din culpă”) și documentul ataşat la dosarul cauzei care atestă numărul de zile de îngrijiri medicale, din această perspectivă, instanța apreciază că această cerere nu este admisibilă.

Referitor la solicitarea de reunire a prezentei cauze cu cea care vizează soluționarea unei plângeri împotriva soluției de clasare, apreciază că aceasta nu este admisibilă pentru că sunt cauze cu un cadru diferit, care urmează proceduri diferite şi nu sunt incidente dispozițiile privind reunirea (art. 43 Cod de Procedură Penală)

Avocatul ales al numitei T.O. apreciază că cererea de constituire ca parte civilă este admisibilă, având în vedere că există identitate de părți, obiect şi cauză. De asemenea, arată că incidentul produs a fost recunoscut de toate părțile implicate și apreciază că nu se poate spune că inculpata nu poate fi acuzată de infracţiunea de lo”Lovire sau alte violențe” prevăzută de art. 193 alin. (3) Cod Penal, având în vedere că există zile de îngrijiri medicale atestate printr-un document medical. Acesta apreciază totuși că la acest moment nu ar putea fi discutată cererea de schimbare a încadrării juridice, motiv pentru care solicită prorogarea discutării admisibilității celor două cereri după aflarea soluției de clasare pe care a atacat-o și acordarea unui nou termen de judecată.

În final, în ceea ce priveşte cererea de reunire a cauzelor, apărătorul ales al numitei T.O apreciază că după pronunţarea soluţiei în dosarul ce vizează soluționarea plângerii împotriva soluției de clasare se va putea spune dacă are sau nu calitate în dosar.

Avocatul inculpatei I.M. solicită respingerea cererii de constituire ca parte civilă, având în vedere că infracțiunea dedusă judecăţii este o infracțiune de pericol. În ceea ce privește cererea de reunire a cauzelor, apărătorul inculpatei apreciază că aceasta nu este admisibilă, iar în ceea ce privește solicitarea de schimbare a încadrării juridice, solicită respingerea acestei cereri, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se reține infracțiunea de ”Vătămare corporală din culpă” (art. 196 Cod Penal) și nici nu a fost vorba despre intenție pentru a se reține infracţiunea de ”Loviri sau alte violente” ( art. 193 Cod Penal).

Instanța respinge ca inadmisibilă cererea de constituire ca parte civilă formulată de numita T.O., respinge ca inadmisibilă cererea de reunire a prezentei cauze la cererea care implică soluționarea plângerii formulate împotriva soluției de clasare dispuse prin rechizitoriu nr. –/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului X și respinge ca inadmisibilă cererea de schimbare a încadrării juridice din art. 338 alin. (1) Cod Penal în art. 338 alin. (1) Cod Penal şi art. 196 alin. (3) Cod Penal.

Referitor la cererile formulate de numita T.O, prin avocat ales, dispozițiile instanței de judecată sunt reprezentate de următoarele argumente:

În primul rând, instanța învederează faptul că judecată este limitată doar la infracțiunea de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia” prevăzută de art. 338 alin. (1) Cod Penal întrucât cu privire la infracțiunea de vătămare corporală din culpă (art. 196 alin.(2) și alin (3) Cod Penal, procurorul a dispus clasarea cauzei.

Cu privire la infracțiunea de ”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia” (art. 338 Cod Penal), instanța constată că prin Decizia nr. 5/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală – a fost stabilit că obiectul juridic principal al infracțiunii este reprezentat de relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, care presupun prezența la fața locului a celui implicat în accidentul rutier şi în subsidiar sunt protejate şi relaţiile sociale privind înfăptuirea justiției, întrucât părăsirea locului accidentului poate impieta asupra stabilirii modului în care s-a produs accidentul, dar şi asupra tragerii la răspundere a persoanelor vinovate.

Astfel urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale privitoare la siguranța circulației pe drumurile publice, dar şi pentru relațiile sociale privind înfăptuirea justiției.

Referitor la infracțiunile a căror urmare este producerea unei stări de pericol instanța, în considerarea Deciziei nr. 9 din 2 iunie 2008 şi a Deciziei nr. 43 din 13 octombrie 2008, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, constată că scopul acestei incriminări este acela de a determina prezența la fața locului a celui ce a produs un accident rutier pentru corecta înfăptuire a justiției şi nu acoperirea vreunei pagube persoanei ce a fost victima accidentului. În contextul în care instanța a fost sesizată doar cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 338 alin. (1) Cod Penal, instanța constată că nu poate fi reținută în această cauză calitatea de persoană vătămată a numitei T.O.

Din aceste motive cadrul procesual va fi configurat prin realizarea mențiunilor corespunzătoare în sistemul informatic ECRIS în sensul că numita T.O. întrunește calitatea de subiect procesual – martor.

Având în vedere configurarea cadrului procesual realizată în sensul că numita T.O. întrunește calitatea de martor şi nu calitatea de persoană vătămată, corelativ infracțiunii ce face obiectul judecății, în considerarea art. 19 alin. (1) și alin (2) Cod de Procedură Penală este justificată respingerea ca inadmisibilă a cererii de constituirea ca parte civilă formulată.

Raportat la admisibilitatea cererii de reunire a prezentei cauze la cea care implică soluționarea plângerii formulate împotriva soluției de clasare dispuse prin rechizitoriul nr. –/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului X este justificată respingerea ca inadmisibilă a cererii în contextul în care aceasta poate fi formulată doar de procuror, părți și persoana vătămată, ori invocată, din oficiu, de instanță, iar numita T.O. are, în cauză, calitatea de martor ce nu-i conferă prerogativa exercitării unui atare drept.

Raportat la admisibilitatea cererii de schimbare a încadrării juridice din art. 338 alin. (1) Cod Penal (”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”) în art. 338 alin. (1) Cod Penal (”Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia”) și art. 196 alin (3) Cod Penal (”Vătămarea corporală din culpă”) este justificată respingerea ca inadmisibilă a cererii în contextul în care legiuitorul nu a instituit dreptul subiectului procesual de a exercita un atare drept procesual, iar pe de altă parte, prin acest procedeu nu pot fi extinse limitele judecății cu privire la alte fapte decât cele arătate în actul de sesizare a instanței aşa cum este, în concret, solicitat de către martorul T.O.

În concluzie, pornind de la ideea: „nu moștenim pământul de la înaintași, ci pur si simplu îl împrumutăm de la copiii noștri”, apreciem că aspectele legate de constituirea ca parte civilă în procesul penal au o relevanță majoră în cazul dezbaterii succesorale, condițiile de admisibilitate aflându-se în primul rând atunci când se analizează o astfel de cerere, motiv pentru care am analizat prezenta temă.

Așadar, examinând condițiile pe care persoana vătămată sau succesorii acesteia trebuie să le îndeplinească atunci când formulează cererea de constituire ca parte civilă în procesul penal, observăm că acestea sunt, pe de o parte procedurale (fiind prevăzute, în principal, de art. 20 Cod de Procedură Penală) și, pe de altă parte, substanțiale (fiind analizate in concreto, astfel cum au fost dezbătute în prezentul caz practic).


Referințe bibliografice
1. Paraschiv, C.S, Teodorescu, M.G., Nicolescu, A.S., (2022). Drept procesual penal. Partea generala. Note de curs. Ediția a 4 a, Editura Hamangiu, p. 47-53
2. Paraschiv, C.S, Ciuncan, D., Dicționar de procedură penală, Ediția a 2-a, Editura Universul Juridic, p. 45;
3. Bodoroncea, G., Cioclei, V., Kuglay, I., Lefterache, LV., Manea, T., Nedelcu, I., Vasile, F.M., Zlati, G., Codul Penal. Comentariu pe articole. Ediția 3, Editura C.H.Beck, p. 1565-1568;
4. Udroiu, M., Codul de procedură penală. Comentariu pe articole. Ediția 3, Editura C.H.Beck, p. 173-202;
5. Micu, B., Slăvoiu, R., Procedura penala. Curs pentru admiterea in magistratura si avocatura. Teste-grilă. Ediția a 4-a, Editura Hamangiu, p. 56-70;
6. Crișu, A., Drept procesual penal. Partea generală. Ediția a 3 a, Editura Hamangiu, 2022, p. 225-247;
7. Mateuț, Gh., Procedură Penală. Partea Generală. 2019, Editura Universul Juridic, p. 160-192;
8. Dobrinoiu, V., Noul Cod penal comentat. Partea speciala Ed.3, 2016, Editura Universul Juridic, p. 767-775.


Prof. univ. dr. Carmen Paraschiv
Av. Oana Bran

Citeşte mai mult despre , , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories