Andrada Nicolescu: După mai bine de un deceniu în care am îndeplinit toate condițiile pentru intrarea în Spațiul Schengen, fără niciun fel de avertisment că ceva nu ar funcționa în România, am fost discriminați

Alina Matei

Andrada Nicolescu

Alina Matei: Mulțumesc, stimată doamnă avocat Andrada Nicolescu, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Înainte de a discuta despre inițiativa asociației al cărei co-fondator sunteți privind blocarea României în Schengen, o să vă rog să ne spuneți de ce ați ales să urmați cursurile unei facultăți de Drept.

Andrada Nicolescu: În primul rând, eu vă mulțumesc pentru ocazia oferită de a discuta despre unele dintre demersurile întreprinse de Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC).

În ceea ce privește opțiunea mea pentru Facultatea de Drept, Universitatea București, aceasta a avut loc în timp ce eram deja masterandă în cadrul Academiei de Studii Economice, București. Această opțiune a avut la bază două motive.

Primul motiv a constat în aceea că am înțeles că independent de activitatea profesională pentru care voi opta în continuare, înțelegerea regulilor după care funcționează societatea, în general, și, în mod particular, societățile comerciale, având încă de atunci apetență pentru antreprenoriat, va constitui o temelie solidă în orice decizie strategică ulterioară.

Cel de-al doilea motiv a constat în dorința mea de a deține cunoștințele necesare pentru a putea remedia măcar o parte dintre situațiile pe care eu le-aș fi clasificat drept nedreptăți (sau pentru a putea face parte din acest proces în mod activ). Toleranța redusă față de nedreptate sau, altfel spus, spiritul justițiar, pe care îl remarcă destul de repede oricine interacționează cu mine, m-a transpus, în mod natural, în lumea justiției.

Alina Matei: Întâlnirea cu avocatura cum ați caracteriza-o?

Andrada Nicolescu: Mi-am început profesia de avocat cu mult entuziasm, într-una dintre cele mai mari firme de avocatură din București. Compatibilitatea cu această profesie mi-a fost confirmată odată ce am început practica în sfera litigiilor. În scurt timp, am început să gestionez sute de dosare pe rolul instanțelor naționale și să călătoresc, pentru multe dintre termene, și în afara Bucureștiului. Bucuria generată nu doar de câștigarea dosarelor, ci și cu ocazia dezbaterilor îndelungate pe teme juridice cu colegii avocați, mi-au indicat în scurt timp că această profesie se exercită cu și din pasiune și că ea reprezintă un tărâm roditor, plin de satisfacții, pentru cei care știu să o prețuiască.

Alina Matei: România nu a fost admisă în spațiul Schengen. Ce v-a determinat să luați atitudine: spiritul civic, patriotismul, calitatea de cetățean european?

Andrada Nicolescu: Ceea ce m-a determinat să mă implic în cazul Schengen a fost faptul că încălcarea flagrantă a tratatelor cu ocazia votului în Consiliului JAI din de 8.12.2022 s-a dorit a fi trecută la capitolul „normalitate”, fără niciun fel de analiză privind obligațiile instituțiilor UE.

În concret, după mai bine de un deceniu în care am îndeplinit toate condițiile pentru intrarea în Spațiul Schengen, fără niciun fel de avertisment că ceva nu ar funcționa în România din această perspectivă (pentru că nu exista vreun argument în acest sens), am fost discriminați, existând, parcă (deși nerostită), așteptarea din partea noastră să trecem cu vederea problema și să mai așteptăm (un termen nedeterminat) până când o soluție (nu se știe la ce) s-ar fi găsit.

După data de 8.12.2022, am urmărit involuția cazului și am observat că, deși mulți dintre noi am simțit gustul amar al dezamăgirii (cu atât mai mult cu cât, înainte de rezultatul votului în cadrul Consiliului JAI, eram statul cel mai proeuropean), niciun demers instituțional vizibil și semnificativ nu a fost întreprins.

Dimpotrivă, sintagme precum „veto-ul – drept absolut”, „decizie politică”, „Consiliul decide”, „decizia se ia în unanimitate” au uzurpat bunul simț juridic, principiile, drepturile și libertățile fundamentale pe care construcția europeană s-a întemeiat.

Alina Matei: Aș vrea să discut cu dumneavoastră trei paliere ale acestei decizii UE: politică, juridică și de obraz. Din punctul dumneavoastră de vedere, ce ar fi trebuit să facă oamenii politici români? Străinii am văzut ce au făcut. 🙁

Andrada Nicolescu: Cred că oamenii politici români ar trebui să fie uniți, astfel cum ne-am bucurat să observăm cu ocazia susținerii petiției noastre în cadrul Parlamentului European, și să prioritizeze interesele României.

Noi am utilizat toate pârghiile instituționale disponibile și ne-am pus expertiza la dispoziția celor interesați, tocmai pentru a reuși, împreună, să obținem rezultate diferite față de ceea ce s-a reușit până în prezent. De aceea, cred că analiza juridică era imperioasă, iar de data aceasta, ea există într-o formă complexă și completă.

Alina Matei: Îndeplinirea de către România a condițiilor tehnice (adică ce ținea de autoritățile române) ar fi trebuit să atragă un vot pozitiv în privința României?

Andrada Nicolescu: Categoric. Subliniez, cu această ocazie, doar că odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, acquis-ul Schengen a fost încorporat în legislația Uniunii Europene, fapt de natură a atrage multiple consecințe juridice. Tratatul stabilea criterii clare cu privire la data la care un stat care avea un protocol de aderare trebuia acceptat în Spațiul Schengen.

În strânsă legătură cu aspectele ce vizează partea procedurală, trebuie reamintit art. 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană care stabilește sfera de legalitate a deciziilor instituțiilor europene, care nu își pot exercita atribuțiile discreționar, ci în conformitate cu procedurile, condițiile și obiectivele prevăzute în tratate.

Or, extinderea Spațiului Schengen presupune respectarea procedurii stabilite prin Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, tratat prin care parlamentele statelor membre au agreat că vor accepta România în Spațiul Schengen odată ce condițiile vor fi fost îndeplinite.

În ceea ce privește obiectivele prevăzute în tratatele UE, se poate lesne observa că obiectivul libertății de circulație în interiorul construcției europene fără frontiere interne a fost avut în vedere încă din 1957 și că legislația europeană s-a construit și a evoluat, printre altele, în jurul acestui obiectiv.

Alina Matei: Care este rolul reglementărilor legale în privința aderării la Schengen, câtă vreme votul este unul politic și bazat pe interese?

Andrada Nicolescu: Votul nu poate fi bazat exclusiv pe interese personale. Un vot exprimat cu încălcarea art. 13 TUE este un vot nelegal. Același lucru este valabil și pentru cazul Schengen, chiar dacă lipsa unui răspuns față de încălcările tratatelor până în prezent a condus la convingerea eronată că votul poate fi exercitat inclusiv cu rea-credință, împotriva valorilor pe care Uniunea Europeană le promovează.

Alina Matei: Al treilea palier l-am numit obrazul european al României. Cum arată el sub stratul de fard aplicat zilnic?

Andrada Nicolescu: Cred că „obrazul european al României” poate fi îngrijit în fiecare zi prin prioritizarea intereselor României și, poate, prin mai multă fermitate atunci când drepturile tuturor cetățenilor români sunt încălcate. Totodată, cred că trebuie să apreciem corect faptul că România și-a îndeplinit toate obligațiile cu privire la intrarea în Spațiul Schengen de mai bine de un deceniu și că obrazul pătat în acest context este al celui care abuzează prevederile tratatelor, iar nu cel al României.

Alina Matei: Ultimul dumneavoastră demers se referă la reexaminarea Deciziei din decembrie anul trecut de blocare a accesului la Spațiul Schengen cu o motivație interesantă (clima și mediul) și care a beneficiat de sprijinul domnului Profesor Valeriu Stoica și a câtorva avocați de la prestigioasa societate de avocați STOICA & Asociații. Cum a fost colaborarea cu domnul Profesor pe acest subiect?

Andrada Nicolescu: Colaborarea a fost extraordinară, astfel cum se întâmplă de fiecare dată când oameni cu aceleași valori se reunesc pentru a contribui, printr-un proces de analiză și interpretare, la un scop ce vizează binele întregii comunități în care trăiesc. Le mulțumesc pe această cale, din nou, atât domnului profesor, cât și întregii echipe, pentru această colaborare în care viziunile noastre juridice au fost complementare.

Alina Matei: Ce veți face în continuare pentru a vedea România ajunsă și ea în Schengen?

Andrada Nicolescu: Până în prezent am sesizat toate instituțiile relevante ale Uniunii Europene, fiecare în aria sa de competență. Toate aceste demersuri sunt în curs de soluționare și ne-am angajat să le ducem până la capăt, respectiv până când finalitatea propusă se va fi realizat.

Alina Matei: Știu că vă place să cântați la pian. Cu degetele minții ce ați interpreta în așteptarea intrării în Schengen?

Andrada Nicolescu: În așteptarea înfăptuirii actului de justiție, aș alege Prelude – J. Bach.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J și pentru cei care fac J.

Andrada Nicolescu: Felicitări atât celor din echipa Juridice pentru treaba extraordinară pe care o fac deja de mulți ani, cât și cititorilor care apreciază calitatea informației și a dezbaterilor juridice, într-o eră a informațiilor abundente ce trebuie trecute, în mod esențial, prin filtrul gândirii proprii.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Andrada Nicolescu: Eu vă mulțumesc!

Citeşte mai mult despre Alina Matei, Andrada Nicolescu, Asociația pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Valeriu STOICA! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.