Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Drept civil, Drept penal, Familie, Note de studiu, Procedură penală, RNSJ, SELECTED

Despre concubinaj. Repere cu privire la exigența conviețuirii

9 iunie 2023 | Andrei SĂVESCU
Andrei Săvescu

Andrei Săvescu

Noțiunea de concubinaj

1. Concubinajul este un element de stare civilă posibil, alături de “necăsătorit”, “căsătorit” și “uniune consensuală”, “uniune liberă”, “văduv”, “divorțat”, “separat”, “partener într-o relație neoficializată”[1].

Relevanța juridică a concubinajului

2. Concubinajul este o situație de fapt care primește din partea legiuitorului relevanță juridică. Iată câteva exemple:

3. O prestaţie la care o persoană protejată ar avea dreptul poate fi suspendată, în cazul prestaţiei de urmaş, atât timp cât văduva trăieşte în concubinaj[2].

4. În dreptul canonic se face referire la impedimentul onestităţii publice pentru a accede în unele poziții ecleziastice, impediment care apare, printre altele, în cazul unui concubinaj notoriu sau public[3]. Observăm că, din această perspectivă, concubinajul poate să fie ocult sau exhibat (notoriu sau chiar public). Pe de altă parte este interesant de observat că unele exigențe scad în timp[4].

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

5. Sunt relevante şi vor fi luate în considerare, la acordarea avizului de securitate, caracterul, conduita profesională sau socială, concepţiile şi mediul de viaţă al soţului/soţiei sau concubinului/concubinei persoanei solicitante. Concubinul primește relevanța juridică a soțului, în virtutea relației de parteneriat cu persoana vizată[5].

6. Potrivit art. 26 din Constituția României, autoritățile publice trebuie să ocrotească viața de familie. S-a apreciat că protecţia vieţii de familie, cu toate drepturile ce decurg din aceasta, este garantată de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi se extinde atât în cazul familiei întemeiate în afara căsătoriei, cât şi în cel al rupturilor de familie, atunci când alegerea de viaţă a adulţilor nu este în sensul conservării familiei. Această orientare este prezentă și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat în mod repetat că respectul vieții de familie nu este datorat doar familiei bazate pe căsătorie, ci și, pentru identitate de rațiune, familiei din afara căsătoriei, dacă există o viață de familie efectivă.

7. În pofida faptului că textul art. 26 din Constituția României se referă la viața de familie, noțiune care are în mod evident o sferă mai largă decât căsătoria, Curtea Constituțională a României a apreciat[6] că dreptul la pensie de urmaș al soțului supraviețuitor, prevăzut de lege pentru “soț”, nu ar trebui să existe și pentru concubinul supraviețuitor. Curtea Constituțională a apreciat că asimilarea relaţiilor de concubinaj sub anumite aspecte cu relaţiile dintre soţi şi protecţia acordată acestora în respectul prevederilor constituţionale ale art. 26 din Constituția României nu poate fi interpretată ca având semnificația unui regim juridic identic pentru persoanele care au trăit în concubinaj şi cele care au ales să se căsătorească.

8. Oamenii pot întreţine acte sexuale în cadrul unor raporturi de concubinaj, chiar dacă în acest fel se obțin venituri, fără ca acest comportament să fie considerat prostituție. S-a exprimat opinia că relațiile sexuale cu un singur partener, dacă sunt interesate, ar trebui să fie considerate prostituție[7], de către Ministerul Public, care a încercat să extindă sfera de incriminare a art. 213 Cod penal, în sensul că incriminarea ar trebui considerată ca referindu-se nu doar la relații cu mai multe persoane, ci și cu una singură. Această interpretare a fost însă respinsă de Curtea Constituțională.

9. Faptul că statul acordă ocrotire numai dreptului de proprietate cu privire la bunurile dobândite în timpul căsătoriei şi instituie un regim diferit pentru bunurile dobândite în timpul concubinajului a fost apreciat ca fiind discriminatoriu, însă Curtea Constituțională nu a validat o asemenea idee[8].

Concubinajul și conviețuirea

10. O problemă esențială în privința concubinajului este dacă pentru a exista concubinaj este nevoie să existe conviețuirea concubinului sau nu.

11. S-a apreciat[9] și că în legislaţia română concubinajul nu este recunoscut ca o formă de convieţuire. Într-adevăr, la fel ca și căsătoria, concubinajul poate exista distinct de conviețuire.

12. Potrivit art. 177 Cod penal, membri de familie sunt și persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc. Potrivit art. 117 Cod procedură penală, au dreptul de a refuza să dea declaraţii în calitate de martor inclusiv concubinii și copiii lor, în cazul în care conviețuiesc[10].

13. În sens opus, din perspectiva sferei noțiunii de concubinaj, este protecția legală a victimei violenței în familie, protecție este recunoscută chiar și în cazul în care concubinii nu mai locuiesc împreună. Spunem că soluția juridică este în sens opus întrucât, deși protecția este acordată și foștilor concubini, în această situație s-a apreciat că sunt considerați concubini doar cei care conviețuiesc, cei care nu mai conviețuiesc fiind considerați foști concubini[11].

14. Conviețuirea este uneori considerată o condiție a concubinajului, apreciindu-se, bunăoară, din perspectiva art. 213 Cod penal, că simpla convieţuire dintre o persoană şi o alta care practică prostituţia, eventuala înlesnire a prostituției derivată din actul de convieţuire, precum şi obţinerea de foloase patrimoniale, strict în temeiul şi având în vedere relaţia de convieţuire dintre concubini, nu constituie activităţi care să poată fi circumscrise activităţii de proxenetism cu semnificaţie penală, dar dacă relaţia de concubinaj ascunde o relaţie de subordonare/exploatare a persoanei care practică prostituţia faţă de cealaltă, motivele pentru care norma nu ar fi incidentă nu mai subzistă[12].

15. Conviețuirea nu este considerată o condiție a concubinajului în cazul exercitării autorității părintești cu privire la copilul concubinilor, în sensul că dacă aceștia conviețuiesc autoritatea părintească se exercită în comun și mod egal de către concubini, iar dacă aceștia nu conviețuiesc modul de exercitare a autorităţii părinteşti se stabileşte de către instanţa de tutelă, cf. art. 505 Cod civil, cu referire și la disp. art. 403 Cod civil[13].

16. Dispozițiile privind incompatibilitatea judecătorilor referitoare la soți sunt aplicabile și concubinilor, cf. art. 42 Cod procedură civilă. Deși, textul nu precizează dacă relația de concubinaj presupune cu necesitate conviețuirea, din moment ce exigența conviețuirii nu este prevăzută pentru soți, ea nu există nici pentru concubini, pentru ca textul privind incompatibilitatea să fie incident. Un regim asemănător este prevăzut și în privința unor situații asemănătoare, de exemplu pentru membrii comisiilor de disciplină pentru medici[14], sau consilierii de etică pentru Corpul funcționarilor diplomatici și consulari[15].

17. Art. 315 Cod procedură civilă, care se referă la persoanele care nu pot fi ascultate ca martori, menționând, printre altele, “soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul”, nu ne permite să decelăm dacă are în vedere concubinajul ca relație sexuală sau este necesară conviețuirea pentru a exista concubinaj, dar apreciem, având în vedere și înțelesul art. 42 Cod procedură la care ne-am referit mai sus, precum și faptul că exigența conviețuirii nu este prevăzută de art. 315 pentru soț, fostul soț și logodnic, este rezonabil să apreciem că nici în cazul concubinajului nu ar trebui să fie luată în considerare conviețuirea.

18. Concubinajul nu este supus exigenței conviețuirii, la fel ca relația de căsătorie, în privința persoanelor expuse public, relevante fiind soţul persoanei expuse public sau concubinul acesteia/persoana cu care aceasta se află în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi[16].

19. În materie de insolvență a persoanei fizice, concubinajul și conviețuirea sunt chestiuni distincte. Creditor înrudit cu debitorul este o persoană care se află în măcar una dintre următoarele situații: (i) soț/soție, (ii) rudenie sau afinitate, (ii) conviețuire, cu concubinul sau cu altul și (iv) prestarea de întreținere în mod curent[17].

20. În reglementări mai vechi[18], referitoare la “conviețuirea în concubinaj”, era limpede aprecierea legiuitorului în sensul că sunt noțiuni diferite conviețuirea și concubinajul, în sensul că pentru concubinaj prezintă relevanță relațiile sexuale, nu conviețuirea.

Concluzii

21. Efectele juridice ale concubinajului sunt reglementate diferit. În unele situații concubinajul produce efecte chiar dacă nu există conviețuire între concubini, iar în alte situații doar dacă există conviețuire.

22. Așadar, concubinajul, caracterizat prin relații asemănătoare cu relațiile dintre soți, nu are ca element esențial conviețuirea. De altfel conviețuirea nu este un element esențial nici în privința relațiilor dintre soți.


[1] A se vedea Normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.857/441/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 31 mai 2023. A se vedea și Standardele minime obligatorii privind aplicarea managementului de caz în cadrul serviciilor sociale destinate victimelor violenţei domestice, aprobate prin Ordinul ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de șanse nr. 20840/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973bis din 6 octombrie 2022. A se vedea și Instrucţiunile privind evidenţa nominală şi statistică a persoanelor private de libertate determinată de primire, punerea în executare a pedepselor şi măsurilor privative de libertate, stabilirea şi schimbarea regimului de executare, punerea în libertate şi comunicarea actelor de procedură aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 2188/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507bis din 24 mai 2022. A se vedea și Metodologia de reorganizare a centrelor rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap, aprobată prin Decizia nr. 877/2018 a preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1013 din 29 noiembrie 2018. A se vedea și Metodologia pentru monitorizarea inserţiei socioprofesionale a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic la 6 luni, respectiv la 12 luni de la absolvire, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3574/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 21 mai 2013. A se vedea și Norma metodologică pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății publice și președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 994/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 19 iunie 2007. A se vedea și Grila de evaluare medico-socială a persoanelor care se internează în unităţi de asistenţă medico-sociale, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 491/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 3 iunie 2003.
[2] A se vedea art. 69 din Convenţia nr. 102/1952 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) privind normele minime de securitate socială a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 15 mai 2009, respectiv art. 68 din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964, intrat în vigoare la 17 martie 1968 şi semnat de România la 22 mai 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 19 mai 2009.
[3] A se vedea Codul Canoanelor Bisericilor Orientale, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 1218/2007, privind recunoașterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Romano-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 27 noiembrie 2008.
[4] Bunăoară, într-un statut bisericesc din anul 2008, Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 365/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 13 mai 2008, era reglementată interdicția de a fi alese în consiliul parohial pentru persoanele care trăiesc în concubinaj, dar și pentru persoanele condamnate de justiție și pentru cele cu o conduită imorală, urâtă şi uşuratică. Aceste restricții au fost eliminate când Statutul a fost modificat, la solicitarea bisericii, prin Ordinul secretarul de stat pentru culte nr. 75/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 6 septembrie 2017.
[5] A se vedea pct. 105 din Norma privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 353/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. nr. 315 din 13 mai 2002. În același sens, a se vedea art. 158 alin. 2 din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 5 iulie 2002.
[6] A se vedea Decizia Curții Constituționale a României nr. 389/2021, referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 85 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Partea I, nr. 785 din 16 august 2021. În același sens, a se vedea și Decizia Curții Constituționale a României nr. 699/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 15 ianuarie 2021.
[7] A se vedea Decizia Curții Constituționale a României nr. 555/2017, referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (4) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 20 februarie 2018.
[8] A se vedea în acest sens, de exemplu, Decizia Curții Constituționale a României nr. 993/2007 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 şi art. 31 lit. a) din Codul familiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 17 decembrie 2007.
[9] A se vedea poziția Ministerului Public în Decizia Curții Constituționale a României nr. 699/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 15 ianuarie 2021.
[10] Deși textul din Codul de procedură penală menționează doar soții, foștii soți și unele rude, Curtea Constituțională, după o lungă perioadă în care a apreciat că textul trebuie să fie de strictă aplicare, de exemplu prin, a revenit asupra propriilor aprecieri, considerând că textul se referă și la concubini, prin Decizia nr. 562/2017 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 22 octombrie 2017, dar și prin Decizia nr. 175/2022, de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 117 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 5 mai 2022. Pentru argumente colaterale a se vedea și Decizia nr. 244/2018, referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018.
[11] A se vedea la pct. 18 din Decizia Curții Constituționale a României nr. nr. 264/2017, referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „în cazul în care convieţuiesc” din cuprinsul dispoziţiilor art. 5 lit. c) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017, referirile la practica unor instanțe judecătorești.
[12] A se vedea Decizia nr. 1/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 9 aprilie 2019.
[13] A se vedea Decizia Curții Constituționale a României nr. 227/2013 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 din Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 15 iulie 2013.
[14] A se vedea Statutul Colegiului Medicilor din România, aprobat de Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din România prin Hotărârea nr. 1/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 4 mai 2022.
[15] A se vedea Procedura de aplicare a Codului etic pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României, aprobată prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 2122/2015 pentru aprobarea Procedurii de aplicare a Codului etic pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 23 noiembrie 2015.
[16] A se vedea art. 3 alin. 4 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019.
[17] A se vedea art. 3 pct. 7 lit. a) din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. nr. 464 din 26 iunie 2015.
[18] A se vedea Codul Penal în vigoare în perioada 1936-1968, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948.


Av. dr. Andrei Săvescu, SĂVESCU & ASOCIAȚII

* Idei expuse în cadrul unei prelegeri online desfășurate în cadrul programelor de master organizate de Universitatea de Vest din Timișoara, 8 iunie 2023, invitat în cadrul cursului susținut de Bogdan Dumitrache.

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories